DECIZIA nr. 721 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. b), art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Sergiu Lapti în Dosarul nr. 8.579/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.542D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că asupra textelor de lege criticate Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 722 din 5 noiembrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 27 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.579/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b), art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Excepția a fost ridicată de Sergiu Lapti în cadrul soluționării recursului formulat împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul București într-o cauză în care această instanță a anulat ordinul Autorității Naționale pentru Cetățenie prin care reclamantului i s-a respins cererea de redobândire a cetățeniei române ca fiind emis cu exces de putere. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că prin dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție s-a instituit o obligație generală impusă autorității legiuitoare de a asigura calitatea legislației, deoarece respectarea legii presupune cunoașterea și înțelegerea acesteia, iar pentru a fi înțeleasă este necesar să fie suficient de accesibilă și previzibilă, adică să ofere securitate juridică destinatarilor ei. … 6.Accesibilitatea legii privește, în principal, aducerea acesteia la cunoștință publică, însă există și o altă semnificație a noțiunii de accesibilitate, asociată exigenței de previzibilitate a legii, și anume aceea care privește modul de receptare a conținutului actelor normative, mai exact înțelegerea acestora. Norma juridică trebuie să fie clară și inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează nu trebuie doar să fie informați asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să înțeleagă și consecințele legale ale acestora. Din această perspectivă, dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991, potrivit cărora solicitantul „dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român“, nu satisfac cerințele de claritate și previzibilitate, deoarece nu se menționează în textul de lege care sunt dovezile prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român. Din interpretarea gramaticală a textului de lege rezultă că dovada loialității ar trebui să rezulte din comportamentul solicitantului: acțiunile și atitudinea acestuia. Problema care se pune este ce anume intră în conținutul concret al noțiunii de „loialitate“ de vreme ce solicitantului i se impune ca o condiție obligatorie dovedirea loialității față de statul român, și anume tipul de comportament, acțiune și atitudine în acest caz. Textul trebuie să reglementeze în concret modalitatea în care se poate face dovada unei conduite loiale. … 7.Interpretarea textului de lege criticat se poate face în două moduri. Prima interpretare poate fi în sensul că teza a doua a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 are scopul de a explicita teza întâi, în sensul că noțiunea de comportament, acțiuni și atitudine „loială“ față de statul român are semnificația că solicitantul nu întreprinde și nu sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale. A doua interpretare poate fi aceea că teza întâi și teza a doua a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 sunt diferite, solicitantul fiind obligat să dovedească un comportament, acțiuni și atitudine „loială“ față de statul român și, în plus, că nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept ori a securității naționale. Totodată, potrivit tezei a treia a art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991, solicitantul trebuie să declare că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni. … 8.Autorul apreciază că art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 cuprinde mai multe teze ce trebuie respectate cumulativ, ceea ce implică o lipsă de claritate cu privire la teza întâi a acestuia, astfel că noțiunea de comportament, acțiuni, atitudine și loialitate față de statul român este complet necircumstanțiată, ambiguă, neclară și lipsită de previzibilitate, aducând atingere art. 1 alin. (5) din Constituție. … 9.Prevederile art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991 sunt, de asemenea, lipsite de claritate și previzibilitate, în contextul în care se menționează solicitarea de relații de la autorități fără motivarea acestor relații. În acest context, legiuitorul lasă la aprecierea autorității stabilirea celui care oferă relațiile solicitate, motivarea ori lipsa motivării acestora, fapt de natură să genereze o practică neunitară și să lezeze drepturile cetățenilor străini ori ale apatrizilor din cauza lipsei de previzibilitate. … 10.Textele de lege criticate aduc atingere accesului liber la justiție, respectiv art. 21 alin. (1) și (2) și art. 126 din Constituție, deoarece Comisia pentru cetățenie solicită relații de la toate autoritățile competente atunci când verifică îndeplinirea cerințelor art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei române de către străini sau apatrizi. Chiar dacă legea nu indică în mod concret care sunt autoritățile competente să furnizeze relații Comisiei pentru cetățenie, în practică acestea sunt cerute Serviciului Român de Informații. Acesta verifică îndeplinirea condiției privind existența loialității, condiție pe care cetățeanul străin sau apatridul a declarat pe propria răspundere că o îndeplinește, urmând ca la finalul verificărilor să transmită Comisiei pentru cetățenie un răspuns afirmativ ori, după caz, negativ, însă nemotivat și nedovedit de vreme ce nu există o dispoziție legală care să oblige la motivarea și dovedirea răspunsului. Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, informațiile furnizate ca răspuns la relațiile solicitate sunt calificate ca fiind informații clasificate și, în consecință, nu pot fi comunicate autorului acesteia. … 11.Potrivit art. 17 alin. (1) din Legea nr. 21/1991, Comisia pentru cetățenie întocmește un raport motivat, prin care propune președintelui acesteia respingerea cererii de dobândire a cetățeniei. Potrivit ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, în speță, raportul motivat s-a întemeiat pe neconcordanța dintre declarația pe propria răspundere a autorului și răspunsul negativ, nemotivat, furnizat de Serviciul Român de Informații. Așa fiind, în cauză, instanța învestită cu soluționarea cererii de anulare a ordinului antereferit se găsește în situația de a nu putea analiza motivele pe care s-a întemeiat acesta. În plus, în niciun act normativ nu există obligația motivării și dovedirii relațiilor ce sunt oferite la cererea Comisiei pentru cetățenie, astfel încât nu există o garanție cu privire la posibilitatea cenzurării de către instanță a considerentelor și a concluziilor cuprinse în relațiile amintite. … 12.În aceste condiții, instanța învestită cu soluționarea cauzei nu va putea realiza o verificare efectivă și concretă a dreptului dedus judecății, ceea ce împiedică accesul efectiv la justiție al autorului excepției de neconstituționalitate. Chiar și în cazul în care instanța, în baza rolului său activ ori la solicitarea reclamantului, obligă pârâta să depună răspunsul primit la relațiile solicitate, precum și orice alte documente ce au stat la baza emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, accesul la justiție este în continuare încălcat, deoarece dreptul autorului nu poate fi verificat în mod efectiv din cauza imposibilității de a lua cunoștință de documentele ce cuprind informații clasificate și, implicit, de a formula apărări cu privire la aceste documente, fapt ce încalcă principii fundamentale precum cel al contradictorialității procesului ori al dreptului la apărare. Aspectele reținute cu privire la dovedirea comportamentului neloial față de statul român, precum și sarcina probei în această privință sunt, de asemenea, de natură să lezeze accesul efectiv la justiție. … 13.Referitor la încălcarea dreptului la apărare se arată că ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie a fost emis cu încălcarea principiului transparenței în emiterea actelor administrative, fiind, în esență, nemotivat, nedovedit și, în același timp, rezultatul unui exces de putere din partea autorității emitente, autorul fiind în imposibilitate de a formula apărări pentru a dovedi nelegalitatea sa. Pentru a avea acces la informațiile clasificate în temeiul cărora Serviciul Român de Informații a emis aviz negativ este nevoie de certificat eliberat de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. Astfel, autorul excepției este obligat să aleagă un avocat care să poată obține certificatul amintit. Asistarea de către un avocat, în aceste condiții, nu mai apare ca fiind un drept al autorului, ci o obligație, deoarece, în caz contrar, nu ar putea combate informațiile clasificate care au stat la baza obținerii avizului Serviciul Român de Informații. … 14.Limitarea exercitării dreptului autorului de a obține anularea ordinului menționat este contrară prevederilor art. 53 din Constituție deoarece dreptul acestuia de a avea acces liber la justiție este restrâns în mod nejustificat. Prevederile constituționale impun îndeplinirea cumulativă a două condiții pentru restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, pe lângă instituirea restrângerii prin intermediul unei legi, lato sensu este necesar ca aceasta să fie justificată de apărarea securității naționale într-o societate democratică. Or, în cauză, dreptul autorului de a avea acces liber la o „justiție efectivă“ este restrâns în mod nejustificat, fiind încălcate principiile societății democratice la care face referire art. 53 alin. (2) din Constituție. Nu se poate considera că analizarea cauzei în mod concret și efectiv de către instanță, cu respectarea legii și principiilor fundamentale, alături de dreptul autoarei de a face apărări este de natură să aducă atingere securității naționale. Principiul proporționalității este consacrat tot de art. 53 din Constituție, acesta găsindu-și aplicarea în special în domeniul protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. … 15.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b), ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 8 alin. (1) lit. b):Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: (…)b)dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acțiuni; …  … – Art. 15 alin. (2):Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e). … – Art. 16 alin. (2) lit. a):(2)Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:a)solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei într-un termen ce nu va depăși 60 de zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c);“. …  …  … 20.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) sub aspectul condițiilor de calitate ale legii, art. 21 alin. (1)-(3) referitor la accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 126 alin. (1) privind rolul instanțelor de judecată. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză. În Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie nr. 169/P din 13 decembrie 2017 s-a reținut că relațiile au fost solicitate în temeiul art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991, iar nu în temeiul art. 15 alin. (2) din Legea nr. 21/1991. Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 21/1991 nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, urmând ca aceasta să fie respinsă ca inadmisibilă. … 22.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, Curtea constată că asupra unor critici similare celor formulate în prezenta cauză s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 722 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 30 iunie 2020. Cu acel prilej, Curtea a reținut că prima critică de neconstituționalitate formulată se referă la prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991 din perspectiva faptului că nu satisfac cerințele de claritate și previzibilitate deoarece nu menționează care sunt dovezile prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român și ce anume intră în conținutul concret al noțiunii de „loialitate“. Referitor la critica privind lipsa identificării și enumerării dovezilor prin care solicitantul poate proba loialitatea față de statul român, Curtea a reținut că formularea textului de lege supus controlului nu poate prezenta o precizie absolută, deoarece aceste dovezi țin de comportamentul individual al solicitanților, care diferă de la caz la caz. … 23.În ceea ce privește conținutul concret al noțiunii de „loialitate“, Curtea a reținut că, atunci când dorește să confere un sens autonom unor concepte, legiuitorul le definește în cuprinsul respectivului act normativ. Pentru celelalte cazuri, definiția conceptelor utilizate de legiuitor este cea uzuală, cuprinsă și în Dicționarul explicativ al limbii române. În concret, „loialitate“ semnifică însușirea de a fi loial, sinceritate, lealitate, iar o persoană loială este acea persoană care își îndeplinește cu cinste obligațiile asumate, sinceră, leală. Conceptul de „loialitate“ reglementat prin textul de lege criticat subsumează inclusiv obligația celui care solicită acordarea cetățeniei de a nu întreprinde sau sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale, între acestea fiind o relație întreg-parte. Faptul că legiuitorul a nominalizat în mod expres obligația de a nu întreprinde sau sprijini acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale se datorează importanței respectării acesteia, dar semnificația acestei obligații intră în sfera conceptului de „loialitate“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr 110 din 28 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iunie 2019, paragraful 18, și Decizia nr. 263 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, paragraful 19). Prin urmare, contrar celor susținute de autorul excepției de neconstituționalitate, se poate deduce ce anume intră în conținutul noțiunii de loialitate reglementate de art. 8 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 21/1991. … 24.Curtea a constatat că o altă critică privește lipsa de claritate și previzibilitate a prevederilor art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 21/1991 sub aspectul sintagmei „orice autorități“, precum și din perspectiva faptului că nu prevăd condiția motivării relațiilor pe care autoritățile le trimit Comisiei pentru cetățenie. … 25.În ceea ce privește neclaritatea sintagmei „orice autorități“, Curtea a constatat că prin acest mod de reglementare se lasă la latitudinea președintelui Comisiei pentru cetățenie solicitarea de informații de la autoritățile publice care pot transmite relații relevante cu privire la conduita solicitantului. Astfel, acesta poate solicita să i se furnizeze informații cu privire la conduita solicitantului în ceea ce privește acțiunile împotriva ordinii de drept sau a securității naționale autorităților publice cu atribuții în domeniul securității naționale, respectiv Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe, potrivit art. 6 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014. … 26.Referitor la susținerea privind încălcarea art. 21 alin. (1) și (2) și a art. 126 din Constituție, Curtea a constatat că nici aceasta nu poate fi reținută deoarece textele de lege criticate nu conțin vreo prevedere care să împiedice accesul la o instanță judecătorească. … 27.Curtea a observat că dispozițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991 reglementează calea de atac a ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui proces aflat pe rolul instanțelor judecătorești, ceea ce dovedește că accesul la justiție al persoanelor care solicită cetățenia română nu este împiedicat prin Legea nr. 21/1991. … 28.Referitor la încălcarea art. 24 alin. (1) din Constituție din perspectiva faptului că informațiile transmise de autorități, în cazul autorului, sunt informații clasificate, astfel încât acesta nu le poate accesa și nu își poate organiza apărarea, Curtea a reținut că autorul are posibilitatea angajării unui avocat care să aibă acces la informații clasificate în urma certificării acordate de Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat. … 29.Totodată, cu privire la solicitarea de acordare a cetățeniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că acesta nu este un drept cu caracter civil în sensul art. 6 din Convenția privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, în acest sens, Decizia din 6 iulie 2006, pronunțată în Cauza Smirnov împotriva Rusiei), ci o prerogativă de putere publică a statului. … 30.În acest context, instanța de judecată trebuie să exercite un control efectiv asupra actului administrativ prin care se acordă ori se refuză acordarea cetățeniei române, aceasta, la rândul său, având acces la informații clasificate, în temeiul art. 7 alin. (4) lit. f) din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, potrivit căruia „Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e), este garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: […] f) judecători;“. … 31.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a observat că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată. … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Sergiu Lapti în Dosarul nr. 8.579/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 8 alin. (1) lit. b) și ale art. 16 alin. (2) lit. a) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește