DECIZIA nr. 720 din 5 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, excepție ridicată de Societatea Swiso Rent a Car – S.R.L., cu sediul în Ploiești, în Dosarul nr. 24.523/281/2016 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.839D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează o problemă de interpretare și aplicare a legii, respectiv de determinare a persoanei considerate „utilizator“ și care se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1^1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 1 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 24.523/281/2016, Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România. Excepția a fost ridicată de Societatea Swiso Rent a Car – S.R.L., cu sediul în Ploiești, în calea de atac a apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 2.660 din 20 martie 2017, pronunțată de Judecătoria Ploiești într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate prin dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prin textul de lege criticat se instituie un tratament discriminatoriu, întrucât sancțiunea pentru fapta de a circula fără peaj valabil este aplicată deținătorului înscris în certificatul de înmatriculare, în baza datelor furnizate de către Ministerul Afacerilor Interne. În speță, fapta de a circula pe drumurile publice cu un autovehicul nu îi poate fi atribuită unei persoane juridice, ci doar unei persoane fizice. Baza de date a Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor nu este un organism care stabilește calitatea contravențională a unei persoane, ci o structură care are evidența autovehiculelor înmatriculate în România. … 6.Autoarea excepției afirmă că societatea are ca obiect de activitate închirierea de autovehicule, activitate ce se desfășoară potrivit dispozițiilor Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere. În acest context, se arată că art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 stabilește că taxele de parcare, de acces, de drum sunt suportate de chiriașul autovehiculului. Prin urmare, sancționarea persoanei înscrise în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori altcineva circulă cu acel autovehicul fără peaj instituie o prezumție absolută de vinovăție în sarcina proprietarului, prezumție care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. … 7.În final, se susține că între art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 și art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 există o contradicție, în sensul că, pe de o parte, se stabilește că taxele de drum, parcare, acces sunt suportate de chiriaș, iar, pe de altă parte, că pentru sancțiunea de a circula fără peaj sunt sancționați deținătorii de drept ai autovehiculelor. … 8.Tribunalul Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate trebuie respinsă, având în vedere că, potrivit art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de trecere revine, în exclusivitate, utilizatorilor români, iar, potrivit art. 1 alin. (1) lit. b) din același act normativ, utilizatorii români sunt „persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România (…)“. Așadar, autoarea excepției de neconstituționalitate pleacă de la premisa potrivit căreia, în situația în care conducătorul vehiculului nu este aceeași persoană cu utilizatorul, responsabilitatea achitării tarifului de trecere trebuie mutată în sarcina conducătorului vehiculului. Or, textul anterior menționat din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede că responsabilitatea achitării tarifului de trecere aparține, în exclusivitate, utilizatorilor români. De asemenea, dreptul de acces la justiție nu este unul absolut, orice restricție fiind admisă atât timp cât nu aduce atingere dreptului de acces la un tribunal în substanța sa, egalitatea persoanelor în fața legii nu este încălcată, deoarece petenta beneficiază de drepturile și libertățile consacrate de lege și are obligațiile prevăzute de Constituție și alte legi. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că din examinarea conținutului acestor prevederi nu rezultă – în mod evident – niciun fel de dispoziții de natură să încalce prevederile constituționale invocate de petentă, care își exercită, în prezenta cauză, fără niciun fel de impedimente, inclusiv dreptul fundamental privind accesul liber la justiție. De altfel, criticile petentei vizează, mai degrabă, aspecte de interpretare și aplicare a legii, respectiv de determinare a persoanei care are calitatea de „utilizator“ în sensul Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 și – în mod implicit – de constatare a săvârșirii de către acesta a contravenției prevăzute la art. 8 alin. (1^1) din același act normativ, constând în utilizarea „fără peaj valabil“ a unui/unor sector/sectoare de drumuri, poduri, tunele sau trecători, care fac parte din rețeaua de drumuri naționale din România, pe care se aplică tariful de trecere/peajul, astfel cum sunt definite/reglementate prin Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, în următoarea redactare: „În cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) aplică sancțiunea și încheie procesul-verbal de constatare a contravenției.“  … 14.Curtea observă că alin. (2) lit. c) pct. (ii) din art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, la care fac trimitere dispozițiile criticate, prevede că, în situația contravențiilor prevăzute la art. 8, constatarea acestora se face de către personalul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A., care efectuează controlul pe rețeaua de drumuri naționale din România, prin intermediul sistemelor de camere video. … 15.Curtea reține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, prin art. I pct. 1 din Legea nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 14 martie 2018, dispozițiile legale criticate au fost modificate în sensul că „În cazul utilizatorilor români, dacă se constată prin intermediul sistemelor de camere video lipsa rovinietei valabile sau a peajului valabil, în baza datelor privind utilizatorul vehiculului, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, personalul care efectuează controlul conform alin. (2) lit. c) pct. (ii) constată săvârșirea contravenției, încheie procesul-verbal de constatare a contravenției și aplică sancțiunea contravențională“. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, se constată că, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile de lege criticate produc în continuare efecte juridice în cauză. Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. … 16.Autoarea excepției consideră că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) referitor la accesul liber la justiție. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că în jurisprudența sa a statuat că dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 15/2002 au ca obiect tarifarea utilizării și a trecerii pe rețeaua de drumuri naționale din România și instituie reguli speciale privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru diferite categorii de autovehicule și de proprietari și utilizatori ai acestora, stabilind același regim juridic în cadrul fiecărei categorii și prevăzând în mod diferit de la o categorie la alta, în funcție de particularitățile acestora (a se vedea în acest sens Decizia nr. 257 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 27 iunie 2013). … 18.Analizând cuprinsul dispozițiilor de lege criticate, Curtea observă că Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 prevede la art. 1 alin. (1) lit. b), f), p) și q) că: utilizatori sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini; tariful de trecere reprezintă o anumită sumă care se plătește pentru un vehicul în funcție de distanța parcursă pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din rețeaua de drumuri naționale din România, și de tipul vehiculului; peajul reprezintă înregistrarea în format electronic a tarifului de trecere; trecere reprezintă parcurgerea, o singură dată, într-un sens, a unei distanțe de pe un sector de drum, pod, tunel sau trecătoare de munte, care face parte din rețeaua de drumuri naționale din România, pe care se aplică tariful de trecere. … 19.Curtea reține că, potrivit art. 7 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, responsabilitatea achitării corespunzătoare a tarifului de trecere revine în exclusivitate utilizatorilor. … 20.Referitor la noțiunea de „utilizator“ reglementată de dispozițiile ordonanței, se observă că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a statuat că, deși în limbajul comun termenul „utilizator“ poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiție legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare, în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. Or, ar fi avut loc o relativizare a obligației plății acestui tarif în ipoteza în care legiuitorul ar fi conferit responsabilitatea plății persoanei care era conducător al autovehiculului la momentul depistării acestuia în trafic fără a fi fost achitat acest tarif. Scopul introducerii unui asemenea tarif l-a reprezentat îmbunătățirea calității rețelei de drumuri naționale, obiectiv preconizat a fi îndeplinit inclusiv prin contribuția fiecărui deținător legal de autovehicule. … 21.Totodată, Curtea a statuat că prezumția legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumție relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancționată contravențional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârșirii contravenției, nu întrunea condițiile precizate în art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 pentru a fi considerată utilizator al autovehiculului care a circulat în lipsa achitării tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale și a fi sancționată în consecință. … 22.În sensul celor de mai sus, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin mai multe decizii, cum sunt, spre exemplu: Decizia nr. 385 din 26 aprilie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 7 iunie 2012, Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 23 iulie 2012, Decizia nr. 465 din 14 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 217 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 18 iunie 2013, Decizia nr. 250 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 5 iulie 2013, Decizia nr. 371 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 718 din 21 noiembrie 2013, Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 31 iulie 2013, și Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015. … 23.Cu privire la critica de neconstituționalitate formulată din perspectiva unui pretins tratament discriminatoriu, se reține că, prin Decizia nr. 303 din 13 iunie 2013, precitată, Curtea a constatat ca neîntemeiată critica potrivit căreia sancțiunea pentru nerespectarea obligației de a deține rovinietă pentru circulația pe rețeaua de drumuri naționale din România, aplicată persoanelor fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, care au în proprietate sau pot folosi în baza unui drept legal vehiculele, iar nu conducătorului auto, ar conduce la crearea unei discriminări între cele două categorii. Curtea a reținut, pe de o parte, că certificatul de înmatriculare al autovehiculului este acel act în baza căruia autovehiculul poate circula legal pe drumurile publice, astfel încât se poate prezuma că autovehiculul se află în proprietatea persoanei sau, după caz, în folosința persoanei înscrise în acest certificat, iar, pe de altă parte, nicio normă legală nu interzice încredințarea spre folosință a autovehiculului unei alte persoane, cu singura condiție să posede permis de conducere valabil pentru categoria respectivă de autovehicul. În acest din urmă caz, persoana înscrisă în certificatul de înmatriculare își asumă întreaga responsabilitate, inclusiv riscul ca autovehiculul să fie folosit și pe rețeaua de drumuri naționale, unde deținerea unei roviniete este obligatorie, așa încât vina de a nu deține rovinietă îi aparține. Totodată, deținătorul sau, după caz, cel care folosește în mod legal autovehiculul are acțiunea în regres împotriva persoanei căreia i-a fost încredințat autovehiculul, dacă aceasta a depășit termenii și condițiile în care i-a fost încredințat autovehiculul și a circulat pe rețeaua de drumuri naționale fără rovinietă (a se vedea Decizia nr. 623 din 12 iunie 2012, precitată). Ca atare, având în vedere critica de neconstituționalitate formulată, considerentele deciziei menționate sunt aplicabile mutatis mutandis. … 24.Totodată, Curtea nu poate fi reține nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3), întrucât, potrivit art. 10^1 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției poate fi atacat în fața judecătoriei pe a cărei rază teritorială domiciliază sau își are sediul contravenientul, iar împotriva acestei hotărâri se poate formula apel, potrivit art. 34 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu ale cărei prevederi se completează Ordonanța Guvernului nr. 15/2002. De asemenea, potrivit art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, prin Decizia nr. 396 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 23 august 2018, Curtea a reținut că, la solicitarea părților sau prin dispoziția instanței, se poate administra inclusiv proba cu expertiză, astfel încât susținerile autoarei excepției nu pot fi primite. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Swiso Rent a Car – S.R.L., cu sediul în Ploiești, în Dosarul nr. 24.523/281/2016 al Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 9 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, în forma anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 60/2018 pentru modificarea și completarea art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește