DECIZIA nr. 720 din 20 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Radu Răzvan Horațiu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Marian Sandu în Dosarul nr. 2.380/63/2016/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 873D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției și asistat de apărătorul ales Silviu Costinel Balaci, avocat în cadrul Baroului Dolj, cu delegație la dosar, precum și personal partea Gigel Roșianu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Arată că, în esență, prezenta excepție este fundamentată pe ratio decidendi a Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 prin care s-a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții din Codul de procedură penală similare cu cele criticate în cauza de față. Așadar, standardul constituțional de protecție a vieții intime, familiale și private și a secretului corespondenței impune ca limitarea acestora să se realizeze într-un cadru normativ care să stabilească expres, într-un mod clar, precis și previzibil organele abilitate să efectueze operațiunile care constituie ingerințe în sfera protejată a drepturilor. Prin urmare, Curtea a reținut că este justificată opțiunea legiuitorului ca mandatul de supraveghere tehnică să fie pus în executare de procuror și de organele de cercetare penală, care sunt organe judiciare, conform art. 30 din Codul de procedură penală, precum și de către lucrătorii specializați din cadrul poliției, în condițiile în care aceștia pot deține avizul de ofițeri de poliție judiciară, în condițiile art. 55 alin. (5) din Codul de procedură penală. Această opțiune nu se justifică însă în privința includerii în cuprinsul art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală a sintagmei „alte organe specializate ale statului“, neprecizate în cuprinsul Codului de procedură penală sau în cuprinsul altor legi speciale (paragraful 48 final și paragraful 49 din decizia mai sus menționată). … 4.Pornind de la aceste considerente de principiu, consideră că argumentele menționate sunt valabile și în cauza de față, dispozițiile art. 91^2 din Codul de procedură penală din 1968 permițând participarea la activitățile de urmărire penală și a altor persoane, fără ca acestea să fie individualizate în concret.  … 5.Mai arată că, în prezentul dosar, înregistrările și transcrierea acestora au fost realizate de către S.I.P.I. Dolj, în contextul în care lucrătorii acestui serviciu nu aveau calitatea de organe de cercetare penală. Așa fiind, s-au încălcat dispozițiile constituționale invocate, întrucât ingerința în viața privată prin realizarea interceptărilor și a supravegherii tehnice a fost realizată de persoane care nu aveau nicio calitate în cauză.  … 6.Așa fiind, sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări sunt obligate să păstreze secretul operațiunii efectuate“ este neconstituțională. … 7.Partea Gigel Roșianu nu mai are nimic de adăugat și subscrie susținerilor domnului avocat. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care face trimitere la jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 355 din 24 aprilie 2012, nr. 734 din 23 noiembrie 2017, nr. 779 din 28 noiembrie 2017, nr. 153 din 27 martie 2018 și nr. 155 din 27 martie 2018, ultimele fiind ulterioare Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 la care face trimitere autorul excepției. Se subliniază că, potrivit paragrafului nr. 33 al Deciziei nr. 155/2018, sintagma „alte organe specializate ale statului“ nu vizează persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de supraveghere la care se face referire în art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968. Astfel, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, Curtea și-a fundamentat soluția din perspectiva persoanelor care pun în executare mandatul de supraveghere tehnică, iar nu din perspectiva persoanelor care asigură suportul tehnic pentru realizarea activității de supraveghere tehnică. Referitor la suportul tehnic pentru realizarea activității de supraveghere – sub imperiul vechiului Cod de procedură penală, ca, de altfel, și sub cel al noului Cod -, acesta era asigurat de persoane fără atribuții de cercetare penală, în limitele competențelor acestora, motiv pentru care dispozițiile art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968 impuneau persoanelor chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări obligația de a păstra secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită penal. Așa fiind, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acestei jurisprudențe, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 9.Având cuvântul în replică, domnul avocat menționează că, în cauza de față, persoanele care au efectuat supravegherea tehnică nu s-au limitat doar la a acorda un concurs tehnic, ci au realizat efectiv interceptările și monitorizarea persoanelor cercetate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10.Prin Încheierea nr. 7 din 10 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.380/63/2016/a1, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 din Codul de procedură penală din 1968, excepție ridicată de Marian Sandu într-o cauză penală aflată în procedura camerei preliminare în care interceptarea și înregistrarea convorbirilor telefonice au fost realizate potrivit art. 91^1 din Codul de procedură penală din 1968.  … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, pornind de la considerentele de principiu statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, paragrafele 48 și 49, autorul susține că acestea pot fi extinse și asupra reglementării din procedura penală anterioară, care permitea participarea la activitățile de supraveghere tehnică și a altor persoane, fără ca acestea să fie individualizate concret. … 12.Așa fiind, în lipsa reglementării exprese a identificării persoanelor care puteau efectua înregistrările din punct de vedere tehnic, o astfel de supraveghere tehnică realizată de ofițeri de poliție care nu dețineau avize de poliție judiciară a condus la ingerințe în viața privată neconforme cu cadrul constituțional în vigoare.  … 13.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori arată că autorul excepției a înțeles să critice pentru neconstituționalitate dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, invocând argumente din Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016. Astfel, instanța de judecată arată că, anterior deciziei anterior menționate, se aplica art. 66 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. … 14.Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, art. 66 din Legea nr. 304/2004 a fost modificat. Același act normativ a modificat și a completat și Legea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că în cadrul D.I.I.C.O.T. se încadrează ofițeri și agenți de poliție judiciară pentru desfășurarea activităților prevăzute la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 15.De asemenea se precizează că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție prevede la art. 15^1 că D.N.A. este autorizată să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea și stocarea informațiilor privitoare la faptele de corupție prevăzute în Legea nr. 78/2000, cu modificările ulterioare, în condițiile legii.  … 16.Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 7 noiembrie 2006. … 17.De altfel, se mai arată că probele administrate într-un proces penal vor fi evaluate uniform de instanța de judecată, cu respectarea contradictorialității și a tuturor celorlalte garanții prevăzute de Codul de procedură penală, judecătorul având posibilitatea să constate, dacă se impune, că o probă este neconcludentă deoarece nu corespunde realității sau nu face dovada faptului ori a împrejurării în legătură cu care a fost administrată. … 18.Așa fiind, instanța de judecată apreciază că dispozițiile legale criticate satisfac exigențele impuse de Convenție și Constituție, fiind stabilite condițiile imperative de înregistrare a convorbirilor telefonice și de valorificare a acestora pe planul probațiunii și, totodată, instituită o garanție procesuală constând în posibilitatea supunerii înregistrărilor unei expertize tehnice.  … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 20.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, cu titlul preliminar, arată că obiectul excepției îl constituie numai prevederile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, asupra celorlalte alineate nefiind formulate critici.  … 21.Așa fiind, sintagma „persoane chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“, deși nu se bucură de o definiție legală, nu este totuși lipsită de claritate și previzibilitate, căci sensul său se determină printr-o interpretare literală a termenilor folosiți de legiuitor, dar și prin interpretarea sistematică a celor două teze ale art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968. … 22.Astfel, dacă în prima teză legiuitorul stabilește organele judiciare competente să efectueze interceptările și înregistrările, anume procurorul și organul de cercetare penală, în teza a doua – cea care face obiectul excepției – legiuitorul vizează o categorie distinctă de persoane, cele chemate „să dea concurs tehnic“ la interceptări și înregistrări, respectiv – într-o interpretare literală, pornind de la sensul comun al cuvintelor folosite – persoanele care, folosind instrumentele și procedeele tehnice specifice interceptării și înregistrării, ajută procurorul/organele de cercetare penală în efectuarea acestui procedeu probator.  … 23.Prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și modalităților de efectuare a înregistrărilor, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, precum și a obligației de redare integrală a acestora, dispozițiile legale în materie oferă suficiente garanții pentru respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la viață privată și de familie, iar eventuala nerespectare sau interpretarea eronată a lor de către organele judiciare nu constituie o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii, care însă excedează competenței Curții Constituționale.  … 24.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și a făcut trimitere la opinia exprimată cu prilejul pronunțării deciziilor Curții Constituționale nr. 410 din 10 aprilie 2008, nr. 709 din 17 iunie 2008 și nr. 171 din 2 martie 2010. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 91^2 cu denumirea marginală Organele care efectuează interceptarea și înregistrarea din Codul de procedură penală din 1968. Din notele scrise ale autorului reiese că excepția de neconstituționalitate privește, în realitate, numai dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, motiv pentru care obiectul excepției urmează a fi restrâns în consecință. Așa fiind, prevederile criticate au următorul conținut: – Art. 91^2: „Procurorul procedează personal la interceptările și înregistrările prevăzute în art. 91^1 sau poate dispune ca acestea să fie efectuate de organul de cercetare penală. Persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări sunt obligate să păstreze secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită potrivit Codului penal.“ …  … 28.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la calitatea legilor, art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la Accesul liber la justiție și art. 53 referitor la Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 734 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 23 aprilie 2018, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate cu privire la sintagma „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ din cuprinsul dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, sintagmă criticată pe motiv că nu respectă cerințele de claritate, precizie și previzibilitate a legii, observând că sunt invocate, în acest sens, argumentele avute în vedere cu ocazia pronunțării Deciziei Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016. Prin această din urmă decizie, sintagma „ori de alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală a fost constatată ca fiind neconstituțională, deoarece încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept în componenta sa privind garantarea drepturilor cetățenilor și în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității (paragraful 50). … 30.Totodată, Curtea a mai statuat, prin Decizia nr. 734 din 23 noiembrie 2017, că sintagma „alte organe specializate ale statului“ din dispozițiile art. 142 alin. (1) din noul Cod de procedură penală nu vizează persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la executarea măsurilor de supraveghere. În acest sens, Curtea a reținut că, în Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, și-a fundamentat soluția din perspectiva persoanelor care pun în executare mandatul de supraveghere tehnică, iar nu din perspectiva persoanelor care asigură suportul tehnic pentru realizarea activității de supraveghere tehnică (paragraful 17). … 31.Prin decizia mai sus menționată, Curtea a constatat, referitor la suportul tehnic pentru realizarea respectivei activități de supraveghere, că, sub imperiul vechiului Cod de procedură penală – ca, de altfel, și sub cel al noului cod -, acesta era asigurat de persoane fără atribuții de cercetare penală, în limitele competențelor lor, motiv pentru care dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 impuneau persoanelor chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări obligația de a păstra secretul operațiunii efectuate, încălcarea acestei obligații fiind pedepsită penal (paragraful 18). … 32.De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile de lege criticate, ca, de altfel întreaga secțiune din vechiul Cod de procedură penală referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video, prevăd suficiente garanții, prin reglementarea în detaliu a justificării emiterii autorizației, a condițiilor și a modalităților de efectuare a înregistrărilor, a instituirii unor limite cu privire la durata măsurii, a consemnării și certificării autenticității convorbirilor înregistrate, a redării integrale a acestora, a definirii persoanelor care sunt supuse interceptării, iar eventuala nerespectare a acestor reglementări nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare, ce excedează competenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit alin. (3) al art. 2 din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“ (paragraful 19). … 33.Tot prin Decizia nr. 734 din 23 noiembrie 2017, citată anterior, Curtea a mai reținut, cu privire la vechea reglementare, că, potrivit dispozițiilor art. 91^6 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968, mijloacele de probă referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a părților interesate sau, din oficiu, de către instanță, judecătorul având datoria să examineze valabilitatea acestora sub toate aspectele legalității și temeiniciei autorizării și efectuării înregistrărilor (paragraful 20). … 34.În continuare, Curtea Constituțională a menționat și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și anume Hotărârea din 6 mai 2003, pronunțată în Cauza Coban (Asim Babuscum) împotriva Spaniei, în care reclamantul invoca nulitatea înregistrărilor convorbirilor sale telefonice, întrucât nu îndeplineau condițiile de legalitate și proporționalitate. După ce a reamintit faptul că admisibilitatea probelor este o problemă ce ține de reglementările naționale și că jurisdicțiilor naționale le revine sarcina să aprecieze elementele care le sunt prezentate, Curtea de la Strasbourg a stabilit că respectiva condamnare penală a intervenit în urma unei proceduri contradictorii, pe baza probelor discutate de părți. Reclamantul a avut posibilitatea de a interoga martorii audiați și de a contracara depozițiile care îi erau defavorabile. De asemenea, în privința înregistrărilor convorbirilor telefonice, s-a constatat că instanțele naționale au confirmat legalitatea strângerii acestor probe, iar reclamantul ar fi putut face observații în fața judecătorului cu privire la aceste înregistrări, care nu au constituit, de altfel, singurul mijloc de probă invocat de acuzare. Totodată, și în Hotărârea din 16 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Klimentyev împotriva Rusiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că, pentru a asigura dreptul la un proces echitabil, este esențial ca toate probele să fie prezentate de față cu acuzatul, în cadrul unei audieri publice, pentru a se putea oferi contraargumente. Acest lucru nu înseamnă totuși că declarațiile martorilor trebuie făcute în fața tribunalului pentru a fi admise ca mijloace de probă. Utilizarea declarațiilor din faza de instrucție penală a cazului nu încalcă, în principiu, prevederile art. 6 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale atât timp cât se respectă dreptul la apărare. De regulă, acest drept impune ca acuzatul să aibă ocazia de a pune întrebări martorului care depune mărturie împotriva sa, fie atunci când face aceste declarații, fie într-un stadiu ulterior al procedurilor (paragraful 21). … 35.De asemenea, prin Decizia nr. 92 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 20 mai 2014, și prin Decizia nr. 473 din 27 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 987 din 12 decembrie 2017, paragraful 22 – decizii referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 5 din Codul de procedură penală din 1968 -, Curtea Constituțională a reținut că legiuitorul ordinar a reglementat în detaliu, în secțiunea V^1 din Codul de procedură penală din 1968, procedura referitoare la interceptările și înregistrările audio sau video, Legea nr. 281/2003, Legea nr. 356/2006, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2006 și Legea nr. 202/2010 contribuind, rând pe rând, la instituirea unor proceduri de natură să confere un plus de garanții împotriva arbitrariului organelor de anchetă. Astfel, dacă în varianta codului existentă anterior apariției Legii nr. 281/2003 procedura era sumar prevăzută, înregistrările audio sau video putând fi efectuate cu autorizarea prealabilă a procurorului desemnat, cu condiția existenței unor indicii temeinice privind pregătirea ori săvârșirea unei infracțiuni, ulterior adoptării actelor normative mai sus menționate, o astfel de interceptare sau înregistrare a convorbirilor ori comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condițiile prevăzute de lege. … 36.Astfel, pentru motivele mai sus arătate, Curtea Constituțională a statuat că nu poate reține critica în sensul că, dacă în cauza penală au fost efectuate activități de supraveghere tehnică în condiții de nelegalitate, iar una dintre părți este vizată, direct sau indirect, de împrejurările sau datele relevate cu ajutorul acestui procedeu probatoriu, există o vătămare evidentă atât a dreptului la un proces echitabil, cât și a dreptului la apărare, pe lângă încălcarea dreptului la viață intimă, familială și privată, precum și a secretului corespondenței. De asemenea, având în vedere argumentele prezentate anterior, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate și susținerile potrivit cărora lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968 determină instanțele de judecată, învestite de procurori cu autorizarea interceptării și a înregistrării convorbirilor sau comunicărilor, să se substituie legiuitorului – pentru a decela sensul sintagmei „persoanele care sunt chemate să dea concurs tehnic la interceptări și înregistrări“ – într-un mod care excedează operațiunii de interpretare a normei juridice, în sensul preluării de către judecător a funcției de legiferare, ceea ce conduce la încălcarea principiilor constituționale privind separația și echilibrul puterilor, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, precum și independența judecătorilor și supunerea lor numai legii. … 37.Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor, ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalității și ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil. … 38.Referitor la pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 91^2 alin. 1 teza a doua din Codul de procedură penală din 1968, a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a constatat că aceasta nu poate fi reținută, textul constituțional invocat fiind aplicabil numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale cetățenilor, restrângere care însă nu s-a constatat. … 39.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Sandu în Dosarul nr. 2.380/63/2016/a1 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 91^2 alin. 1 din Codul de procedură penală din 1968 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Afrodita Laura Tutunaru

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește