DECIZIA nr. 72 din 24 februarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Maria Bucur și alții în Dosarul nr. 25.616/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 194D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 432D/2020 și nr. 525D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Aurel Balea și alții în Dosarul nr. 36.626/3/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și, respectiv, de Ștefan Burlacu și alții în Dosarul nr. 12.742/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, procedura de înștiințare fiind legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 432D/2020 și nr. 525D/2020 la Dosarul nr. 194D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 432D/2020 și nr. 525D/2020 la Dosarul nr. 194D/2020, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, întrucât Curtea Constituțională a răspuns unor critici similare prin Decizia nr. 472 din 8 iulie 2021. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 1.280 din 21 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 25.616/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscalbugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Maria Bucur și alții și face obiectul Dosarului Curții nr. 194D/2020. … 8.Prin Decizia civilă nr. 123 din 3 februarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 36.626/3/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Aurel Balea și alții și face obiectul Dosarului Curții nr. 432D/2020. Prin actul de sesizarea Curții Constituționale, instanța judecătorească a admis recursul formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.906 din 20 septembrie 2019 a Tribunalului Cluj, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale. … 9.Prin Decizia civilă nr. 2.523 din 14 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.742/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ștefan Burlacu și alții și face obiectul Dosarului Curții nr. 525D/2020. … 10.Excepția a fost ridicată în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind plata ajutoarelor prevăzute de art. 20 alin. (1)-(2) din anexa nr. VII: Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“ la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii consideră că se încalcă standardele constituționale de calitate a legii prevăzute în art. 1 alin. (5), precum și cele de tehnică de legiferare exprimate în art. 3, 58 și 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, întrucât dispozițiile legale criticate suspendă acte normative abrogate, se încalcă art. 58 din Legea nr. 24/2000, care permite doar suspendarea unor acte normative aflate în vigoare. De asemenea, art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 este încălcat, deoarece este un nonsens ca actul de suspendare să producă efecte și după abrogarea unui act normativ. Se precizează că inclusiv Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că o normă abrogată nu poate fi repusă în vigoare. În plus, art. 66 alin. (3) teza întâi din Legea nr. 24/2000 se încalcă, deoarece acesta interzice ca, ulterior abrogării, ce are caracter definitiv instantaneu și este ultimul eveniment legislativ din existența unui act normativ, să survină alt eveniment legislativ. Sunt evocate, în susținere, deciziile Curții Constituționale nr. 1.595 din 14 decembrie 2011 și nr. 654 din 17 octombrie 2017. … 12.Autorii excepției consideră că, dacă art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 ar produce efecte și după 1 iulie 2017, s-ar încălca și principiul neretroactivității legii, deoarece nu ar putea acționa și influența un act normativ ieșit definitiv din circuitul legislativ. Suspendarea, prin natura sa, se referă doar la prezent, nu și la trecut. Dreptul la ajutoarele la trecerea în rezervă are caracter temporar: se naște la data trecerii în rezervă și se execută dintr-o dată, și nu prin executări succesive care ar fi guvernate de o lege ulterioară. … 13.În final, autorii solicită Curții să constate că, după 1 iulie 2017, orice act normativ care suspendă acordarea drepturilor la ajutoare sau indemnizații la trecerea în rezervă este constituțional doar în măsura în care suspendă acte normative în vigoare, aflate deci în dreptul pozitiv. În plus, sintagmele „dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie“ din cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și „nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“ se referă la dispoziții cuprinse în acte normative în vigoare, nu și în acte normative abrogate, precum Legea-cadru nr. 284/2010. … 14.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții nr. 194D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 15.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența instanței supreme, a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și a Curții Constituționale, voința legiuitorului fiind neechivocă în sensul suspendării exercițiului acestor drepturi, acestea nefiind considerate fundamentale. … 16.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată, având în vedere că prevederile criticate suspendă doar exercițiul dreptului la ajutoarele litigioase, în timp ce abrogarea Legii-cadru nr. 284/2010 privește însuși dreptul la respectivele ajutoare, în substanța sa. Textele criticate vizează efecte viitoare (realizarea plății ajutoarelor) ale unor situații juridice trecute (dreptul la ajutoare născut la trecerea în rezervă), supuse legii în vigoare la data producerii lor, iar din această perspectivă criticile formulate se dovedesc lipsite de fundament. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 18.Guvernul, în Dosarul Curții nr. 432D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât nu respectă exigențele de motivare a acesteia, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale. În plus, jurisdicția constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor criticate, de exemplu, prin Decizia nr. 45 din 4 februarie 2020. … 19.Guvernul, în Dosarul Curții nr. 525D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale deja pronunțată, de exemplu, Decizia nr. 403 din 6 iunie 2019. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din actele de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1116 din 29 decembrie 2018. Din examinarea criticilor de neconstituționalitate, rezultă că sunt criticate prevederile care au următorul conținut:– Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; … – Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“; … – Art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018: „În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“ …  … 23.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, se încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice și principiul clarității și previzibilității actelor normative, precum și ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate. Astfel, prin Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1041 din 1 noiembrie 2021, Curtea a constatat că prevederile criticate nu încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) și ale art. 15 alin. (2) din Constituție. Curtea a statuat că ajutoarele salariale prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora. Ele nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este în drept să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării lor, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 20). … 25.Curtea a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statul este cel în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totuși, atunci când o dispoziție legală este în vigoare și prevede plata anumitor beneficii, iar condițiile stipulate sunt respectate, autoritățile nu pot refuza în mod deliberat plata acestora atât timp cât dispozițiile legale rămân în vigoare (a se vedea Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 21). … 26.Cu referire la pretinsa lipsă de previzibilitate a normelor criticate, Curtea a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 22). … 27.De asemenea, Curtea a precizat că acțiunile legiuitorului prin care a dispus neaplicarea sau abrogarea prevederilor care stabileau acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă se înscriu în marja sa de apreciere, având drept scop prezervarea unui interes public, respectiv protejarea echilibrului fiscal între cheltuielile și veniturile statului (Decizia nr. 462 din 1 iulie 2021, precitată, paragraful 23). … 28.În sfârșit, în paragraful 25 al deciziei precitate, Curtea a amintit că, prin Decizia nr. 20 din 20 mai 2019 referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și stabilirea „modalității în care mai pot fi considerate suspendate ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, ulterior datei de 1 iulie 2017, dată la care au fost abrogate aceste drepturi prin Legea-cadru nr. 153/2017“, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 6 august 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „rezolvarea chestiunii de drept sesizate nu presupune decât aplicarea corectă a regulilor referitoare la succesiunea legilor în timp și la efectul suspensiv sau abrogator al unor norme“ și că „nicio dificultate nu poate fi identificată în legătură cu interpretarea vreunor dispoziții legale neclare sau imprecise ori în ce privește determinarea și aplicarea corectă a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp“. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Bucur și alții în Dosarul nr. 25.616/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, de Aurel Balea și alții în Dosarul nr. 36.626/3/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, precum și de Ștefan Burlacu și alții în Dosarul nr. 12.742/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, ale art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, precum și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 februarie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește