DECIZIA nr. 719 din 9 noiembrie 2017

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Eugeniu Dragoș Petria în Dosarul nr. 40.294/3/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 2.317D/2016 al Curții Constituționale. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 noiembrie 2017, în prezența autorului excepției, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, la cererea autorului excepției de neconstituționalitate, pentru a da acestuia posibilitatea să depună concluzii scrise cu privire la aceasta, în temeiul prevederilor art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă și ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea asupra cauzei la data de 9 noiembrie 2017, când a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:3.Prin Încheierea din 3 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 40.294/3/2015, Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Eugen Dragoș Petria într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare și a unei cereri de anulare a unui titlu executoriu. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, prin art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, pe motiv financiar, îi este blocat dreptul de a primi vreodată daune morale, întrucât, fiind lipsit de o sursă de venit, nu poate achita nicio taxă judiciară de timbru. Taxa judiciară de timbru este o barieră financiară de netrecut, o îngrădire neconstituțională care determină excluderea discriminatorie a celor săraci de la accesul liber la justiție. … 5.Judecătoria Sectorului 3 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile art. 16 și art. 21 din Constituție. În acest sens, arată că dreptul de acces la justiție nu înseamnă caracterul gratuit al acesteia. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul de acces la justiție implică prin însăși natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări sau condiționări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. … 6.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 7.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, evocând jurisprudența instanței de contencios constituțional cu privire la aceeași problematică.  … 8.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, arătând că își menține punctul de vedere reținut în deciziile nr. 649 din 11 noiembrie 2014 și nr. 466 din 28 iunie 2016. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susținerile orale ale autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare:– Art. 3:(1)Acțiunile și cererile evaluabile în bani, introduse la instanțele judecătorești, se taxează astfel:a)până la valoarea de 500 lei – 8%, dar nu mai puțin de 20 lei; … b)între 501 lei și 5.000 lei – 40 lei + 7% pentru ce depășește 500 lei; … c)între 5.001 lei și 25.000 lei – 355 lei + 5% pentru ce depășește 5.000 lei; … d)între 25.001 lei și 50.000 lei – 1.355 lei + 3% pentru ce depășește 25.000 lei; … e)între 50.001 lei și 250.000 lei – 2.105 lei +2% pentru ce depășește 50.000 lei; … f)peste 250.000 lei – 6.105 lei + 1% pentru ce depășește 250.000 lei.  … (2)Se taxează potrivit alin. (1) și următoarele categorii de acțiuni:a)în constatarea nulității, anularea, rezoluțiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părților în situația anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri; … b)privind constatarea existenței sau inexistenței unui drept patrimonial;  … c)prin care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de act autentic de înstrăinare a unor bunuri imobile sau de constituire a unor drepturi reale asupra acestora. …  …  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 16 privind egalitatea în fața legii și art. 21 alin. (1)-(3) privind dreptul de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la instituirea taxelor judiciare de timbru, a statuat prin numeroase decizii, ca de exemplu, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 8 iunie 2010, Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 4 august 2010, sau Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 8 noiembrie 2010, că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții. Curtea a apreciat că accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru (Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012). Curtea a reținut, de asemenea, că nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, regula fiind cea a timbrării acțiunilor în justiție, iar excepțiile sunt posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. … 14.În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (de exemplu, Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii). Astfel, acest drept, care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. … 15.În același timp, însă, Curtea Constituțională a subliniat, de exemplu prin Decizia nr. 515 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21, că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată „acea formă de asistență acordată de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil și garantarea accesului egal la actul de justiție, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciară, inclusiv pentru executarea silită a hotărârilor judecătorești sau a altor titluri executorii“ (art. 1), care se adresează oricărei persoane fizice, „în situația în care nu poate face față cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale“ (art. 4), și se concretizează în „scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, inclusiv a celor datorate în faza de executare silită“ [art. 6 lit. d)]. … 16.Cele reținute în considerentele deciziilor citate își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.În ceea ce privește susținerile autorului excepției de neconstituționalitate în sensul că în dreptul românesc nu sunt reglementate daunele pe care acesta le denumește „daune pentru risc vital“, constând în daune pentru risc de deces și atingeri grave aduse sănătății, Curtea observă că, prin această critică, se tinde la complinirea unei omisiuni legislative, ceea ce excedează competenței sale. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Eugen Dragoș Petria în Dosarul nr. 40.294/3/2015 al Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește