DECIZIA nr. 718 din 5 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca și de Asociația pentru Protecția și Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din București în Dosarul nr. 632/33/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.828D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca doamna Ștefania Georgiana Simion, membru al consiliului director, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată și precizată. În acest sens arată că art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în măsura în care condiția prevăzută în cuprinsul acesteia privind evocarea fondului se referă și la nepronunțarea de către instanța competentă asupra unei cereri de constatare a autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. Astfel, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16, 20 și 21.  … 4.În ceea ce privește principiul egalității în drepturi, invocă considerentele Deciziei nr. 755 din 16 decembrie 2014, prin care Curtea a statuat că situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional. Or, susține că, în ipoteza învederată, persoana care invocă autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare nu se află într-o situație diferită astfel încât să beneficieze de tratament diferit. Tratamentul diferit intervine în funcție de posibilitățile pe care le are la îndemână o persoană care dorește, în cadrul unui litigiu, să beneficieze de autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. Astfel, dacă partea invocă, în cadrul litigiului, autoritatea de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare, iar instanța se pronunță asupra acestei cereri, nu este necesară îndeplinirea condiției cerute de dispozițiile legale criticate de pronunțare asupra fondului. Cea de-a doua situație, care constituie și situația premisă a prezentei excepții de neconstituționalitate, este formularea unei cereri privind autoritatea de lucru judecat, însă instanța de judecată nu se pronunță asupra acesteia. Iar cea de-a treia ipoteză constă în formularea unei cereri de revizuire întemeiate pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, situație în care, de asemenea, nu este necesară îndeplinirea condiției prevăzute de dispozițiile legale criticate de pronunțare asupra fondului. … 5.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind, în principal, inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia, în realitate, pune în discuție o problemă de aplicare a legii raportat la situația sa procesuală specifică. Pe fond, apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată, arătând, în acest sens, că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile legale criticate se regăsea și în vechea reglementare procesual civilă, fiind supusă controlului de constituționalitate, spre exemplu, prin Decizia nr. 437 din 7 aprilie 2011. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 17 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 632/33/2017, Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca și de Asociația pentru Protecția și Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire întemeiate pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, privind omisiunea instanței de a se pronunța asupra unei cereri referitoare la autoritatea de lucru judecat a unei sentințe civile pronunțate în regulator de competență prin care s-a stabilit instanța competentă să judece cauza în prima instanță. Prin decizia civilă a cărei revizuire se cere instanța de judecată a respins apelul și a reținut în considerente că excepția inadmisibilității acțiunii a fost corect admisă de prima instanță care a tranșat litigiul pe cale de excepție. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care condiția impusă de art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă referitoare la pronunțarea asupra fondului sau la evocarea fondului se referă la nepronunțarea instanței asupra cererii de constatare a autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. … 8.În acest sens se arată că, față de ipoteza art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, în care poate fi revizuită o hotărâre care nu evocă fondul, cu condiția ca excepția autorității de lucru judecat să nu fi fost ridicată în cel de-al doilea dosar sau, chiar dacă a fost invocată, să nu fi fost discutată, pentru ipoteza vizată de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă trebuie îndeplinită condiția evocării fondului pentru a putea revizui o hotărâre prin care instanța nu s-a pronunțat cu privire la o cerere referitoare la constatarea autorității de lucru judecat a unei hotărâri definitive anterioare. … 9.Prin urmare, se susține că dacă în cadrul celui de-al doilea proces se invocă autoritatea de lucru judecat, iar instanța nu se pronunță cu privire la această cerere, partea poate cere revizuire în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, cu condiția ca hotărârea să evoce fondul sau, în temeiul art. 509 alin. (1) pct. 8 din același Cod, când nu mai este cerută îndeplinirea acestei condiții. În schimb, termenul pentru formularea căii de atac în ipoteza celei de-a doua situații curge de la pronunțare, așa cum prevede art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă, astfel încât partea nu cunoaște conținutul hotărârii și nu poate formula, în timp util, cerere de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. … 10.Lipsa de simetrie a acestor situații, precum și inegalitatea de tratament pentru situații ce vizează același scop atrag contrarietatea prevederilor legale cu principiile constituționale prevăzute de art. 16 și 21. … 11.Curtea de Apel Cluj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, prevederile legale criticate fiind în acord cu principiul egalității în drepturi și al accesului liber la justiție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere notele scrise ale autoarelor excepției de neconstituționalitate, astfel cum au fost precizate de acestea, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1, care au următorul cuprins:– art. 509 alin. (1) pct. 1: „(1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […] 1. s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;“. …  … 16.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 21 privind accesul liber la justiție. În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 7 iulie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, precum și jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 340 din 17 mai 2011, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. … 18.Revizuirea este o cale de atac de retractare, nedevolutivă și care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată. În ceea ce privește categoriile de hotărâri care pot fi supuse revizuirii, legiuitorul a stabilit, în principal, că acestea sunt reprezentate de hotărârile judecătorești prin care instanțele judecătorești s-au pronunțat cu privire la caracterul fondat sau nefondat al cererii, și nu în baza unei excepții care, odată admisă, face de prisos analiza fondului. Astfel, obiectul revizuirii îl constituie hotărârile pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul. Motivele revizuirii sunt limitate la cele prevăzute la art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Cu titlu de excepție și pentru motivele limitativ prevăzute de alin. (2) al art. 509 din Codul de procedură civilă, pot face obiect al revizuirii și hotărârile care nu evocă fondul. … 19.Având în vedere contextul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, și anume, soluționând cererea de apel, instanța de judecată nu a ținut cont de invocarea autorității de lucru judecat a unei sentințe civile pronunțate în soluționarea unui conflict de competență, Curtea reține că autoarele excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumite de faptul că situația procesuală a acestora nu cunoaște un remediu judiciar efectiv în textul art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. … 20.Or, astfel formulate, criticile de neconstituționalitate tind la modificarea dispozițiilor legale criticate, în sensul prevederii unei noi excepții de la cerința evocării fondului, pentru un motiv de revizuire circumscris cazului particular vizat de autoarele excepției de neconstituționalitate. … 21.Având în vedere că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepția de neconstituționalitate astfel formulată urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Asociația Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca și de Asociația pentru Protecția și Documentarea Patrimoniului din România Pro Do Mo din București în Dosarul nr. 632/33/2017 al Curții de Apel Cluj – Secția I civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește