DECIZIA nr. 718 din 2 noiembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1210 din 21 decembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 3
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 712
ART. 2REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 2REFERIRE LALEGE 544 12/10/2001
ART. 3REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ART. 3REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 31
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 65 18/02/2020
ART. 5REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ART. 6REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 6REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 10
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 135
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 42
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 43
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 135
ART. 13REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 13REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 13REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 7
ART. 13REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 8
ART. 13REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 25
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 65 18/02/2020
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 432 04/07/2019
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 27 17/01/2019
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 169 29/03/2018
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 401 13/06/2017
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 45 04/02/2014
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 20REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 42
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 18.096/303/2019/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 427D/2020.2.La apelul nominal răspunde autorul excepției de neconstituționalitate, Dan Băzăvan. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosar, autorul excepției a depus o cerere pentru comunicarea înregistrării audiovideo a ședinței de judecată și a notelor de ședință, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public și al Codului de procedură civilă, precum și concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia, reiterând criticile invocate în notele scrise prin care a invocat excepția de neconstituționalitate. Astfel, susține, în esență, că prevederile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 contravin dispozițiilor constituționale invocate, în special art. 44, întrucât obligă contestatorul la cheltuieli inutile, mai ales în cazul executărilor silite, așa încât sunt afectate nivelul de trai, precum și calitatea vieții acestuia. Totodată, cu privire la stabilirea taxei judiciare de timbru, se afirmă că, deși sunt învestite cu un singur capăt de cerere, instanțele judecătorești înmulțesc acel capăt de cerere cu numărul reclamanților, contrar prevederilor art. 31 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. Depune concluzii scrise la dosar.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 65 din 18 februarie 2020.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 28 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 18.096/303/2019/a1, Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Dan Băzăvan într-o cauză având ca obiect cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că obligația debitorului de a achita taxa judiciară de timbru sub sancțiunea anulării cererii reprezintă o îngrădire a accesului liber la justiție, fiind astfel încălcate și dreptul fundamental instituit prin art. 6 paragraful 1 din Convenția europeană a drepturilor omului, dar și Declarația Universală a Drepturilor Omului. Mai mult, creditorul este protejat prin lege, iar debitorul se află pe o treaptă inferioară, întrucât, din diverse motive, ajunge în imposibilitatea de plată a creditului. Așadar, nu există un raționament juridic și nici motive temeinice pentru a se impune o taxă judiciară de timbru pentru neplata căreia să fie sancționat cu anularea cererii de chemare în judecată. Autorul excepției consideră că instanța nu poate reține în culpa sa calculul eronat al taxei judiciare de timbru, întrucât acțiunea este legal scutită de la plata acesteia. Astfel, se îngrădesc accesul liber la instanță, dreptul la un proces echitabil, dreptul de a obține satisfacție pentru calculul eronat al pensiei militare de serviciu și pentru scăderea drastică a nivelului de trai.7.Judecătoria Sectorului 6 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, deoarece, așa cum a reținut Curtea Constituțională în jurisprudența sa prin care a analizat neconstituționalitatea textului de lege criticat, accesul liber la justiție nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești, legiuitorul având deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Astfel, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Guvernul, invocând jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional, apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neîntemeiată.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse la dosar, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, prevederi care au următorul conținut normativ:(1)În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:a)cereri pentru încuviințarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu – 20 lei;b)cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii – 50 lei.(2)În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.(3)În cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin. (1).(4)Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 privind statul român, ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 care consacră egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 41 referitor la muncă și protecția socială a muncii, ale art. 42 privind interzicerea muncii forțate, ale art. 43 care reglementează dreptul la grevă, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată, ale art. 47 referitor la nivelul de trai și ale art. 135 alin. (2) lit. f) potrivit căruia statul trebuie să asigure crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. De asemenea, se invocă art. 6 paragraful 1, referitor la dreptul la un proces echitabil, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 7, 8 și art. 25 pct. 1 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate. În acest sens, sunt Decizia nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014, Decizia nr. 401 din 13 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 29 septembrie 2017, Decizia nr. 169 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 20 august 2018, Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, Decizia nr. 432 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 25 octombrie 2019, și Decizia nr. 65 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 377 din 11 mai 2020.15.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că accesul liber la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, implicit, nici realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu.16.Curtea a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor.17.De asemenea, Curtea a reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.18.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, paragraful 57). Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Chiar în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, ea nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției.19.Având în vedere că plata taxelor judiciare de timbru este o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească), precum și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii în caz de neplată a acestora sunt justificate.20.Curtea a mai constatat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Legalitatea și temeinicia cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se apreciază de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și de legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.22.În final, Curtea constată că autorul excepției nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu celelalte prevederi constituționale și convenționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție.23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Dan Băzăvan în Dosarul nr. 18.096/303/2019/a1 al Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 6 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x