DECIZIA nr. 718 din 12 decembrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 28/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 466 din 21 mai 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 27
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 360 06/06/2002 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 8REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 8REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 8REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 10
ART. 8REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 27
ART. 10REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999
ART. 11REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 11REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 27
ART. 12REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 16REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 18REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 188 08/12/1999 ART. 27
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 19REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 25
ART. 19REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LAPROTOCOL 12 04/11/2000 ART. 1
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 28REFERIRE LAPACT 16/12/1966
ART. 28REFERIRE LAPACT 16/12/1966 ART. 25
ART. 28REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 2
ART. 28REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 21
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 484 27/09/2023
ART. 29REFERIRE LAOUG 21 16/06/2016
ART. 29REFERIRE LAOUG 21 16/06/2016 ART. 1
ART. 29REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 32REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 33REFERIRE LAANEXĂ 02/09/2016 ART. 7
ART. 33REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 9
ART. 34REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 36REFERIRE LADECIZIE 41 24/01/2006
ART. 37REFERIRE LADECIZIE 321 14/09/2004
ART. 37REFERIRE LADECIZIE 80 25/04/2000
ART. 41REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 41REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 41REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 41REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 41REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 41REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Laura-Iuliana Scântei – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina-Cătălina Turcu – magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al Agenților de Poliție prin Biroul Teritorial – Poliția de Frontieră Galați în Dosarul nr. 3.778/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului nr. 359D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 456D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Sindicatul Național al Agenților de Poliție prin Biroul Teritorial – Poliția de Frontieră Galați în Dosarul nr. 3.779/121/2018 al Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal.4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele menționate, pune în discuție, din oficiu, conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura procesuală propusă.5.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 456D/2019 la Dosarul nr. 359D/2019, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că ipoteza normei se referă la agentul de poliție absolvent de studii superioare care vrea să acceadă în corpul ofițerilor, ceea ce pentru el reprezintă o promovare, o avansare în carieră. Situația sa este diferită de aceea a persoanelor recrutate din sursă externă, motiv pentru care sunt justificate condițiile instituite de lege cu privire la vechimea în profesie, evaluare și calificative.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 13 februarie 2019 și 26 februarie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.778/121/2018 și nr. 3.779/121/2018, Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național al Agenților de Poliție prin Biroul Teritorial – Poliția de Frontieră Galați cu ocazia soluționării unor cauze de contencios administrativ având ca obiect suspendarea procedurii de concurs pentru agenții de poliție care vor candida pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer de poliție, în condițiile în care anumite dosare au fost respinse deoarece agenții nu îndeplineau condiția cuprinsă în textul de lege criticat.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că Legea nr. 360/2002 este o lege organică ce reglementează statutul polițiștilor, funcționari publici cu statut special, respectiv aspecte privind cariera polițiștilor cum sunt selecționarea, pregătirea și obținerea gradelor profesionale. Ofițerii de poliție pot proveni din rândul agenților de poliție absolvenți cu diplomă de licență sau echivalentă ai instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 27^45 din Legea nr. 360/2002, dar pot proveni și din încadrare directă sau transfer din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, cu condiția de a avea studii corespunzătoare cerințelor postului și de a îndeplini condițiile reglementate prin art. 10 din Legea nr. 360/2002 [a se vedea art. 9 alin. (2) și (2^2) din același act normativ].9.Din examinarea cadrului normativ anterior invocat se observă că legiuitorul a instituit un regim juridic distinct pentru agenții de poliție față de cel aplicabil persoanelor care nu au calitatea de polițist, dar doresc să acceadă în categoria profesională a ofițerilor pe poliție. 10.Autorul excepției arată că atât Legea nr. 360/2002, cât și Legea nr. 188/1999 consacră dreptul la promovare al polițiștilor (funcționari publici cu statut special), respectiv al funcționarilor publici prin participarea la concursul sau examenul organizat în acest scop. Legiuitorul le acordă astfel un privilegiu agenților de poliție, respectiv dreptul, iar nu posibilitatea de a promova în categoria/clasa superioară – ofițeri de poliție – prin participare la concurs (dacă există posturi de ofițer vacante) sau prin transformarea postului ocupat de agent ca urmare a promovării concursului.11.Faptul că textul de lege criticat prevede ca o condiție de participare la concurs obligativitatea obținerii cel puțin a calificativului „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu constituie un privilegiu acordat numai acelor agenți care au o vechime minimă de 2 ani în funcția de agent de poliție. De asemenea, candidaților care nu au calitatea de polițist nu le este condiționată participarea de vechimea în profesiile anterioare. Totodată, agenții de poliție care îndeplinesc condiția de vechime nu pot beneficia de dreptul reglementat de art. 9 alin. (2) coroborat cu art. 27^33 din Legea nr. 360/2002, ci trebuie să participe la un concurs în condiții similare cu persoanele care nu au calitatea de polițist.12.Referitor la susținerea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră potrivit căreia ocuparea posturilor vacante prin metoda încadrării directe asigură, în beneficiul instituției, o bază de selecție extinsă în scopul reducerii deficitului de personal, obiectiv ce nu poate fi atins exclusiv prin încadrarea absolvenților instituțiilor ce pregătesc personal pentru necesitățile Ministerului Afacerilor Interne, autorul excepției apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Este de necontestat faptul că la Ministerul Afacerilor Interne există un deficit major de personal, însă acest deficit – în special în rândul ofițerilor de poliție – poate fi acoperit prin punerea în aplicare a prevederilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, respectiv prin trecerea în corpul ofițerilor de poliție a agenților de poliție cu studii superioare care doresc să fie promovați. 13.Interpretarea dată de instituția menționată vine în contradicție cu scopul urmărit de legiuitor, acela de a acorda un beneficiu agenților de poliție, în virtutea principiilor care stau la baza funcției publice. Or, persoanele din această categorie, din momentul numirii în funcție și până la îndeplinirea condiției prevăzute de textul de lege criticat, au „decăzut“ din dreptul de a participa la concursul pentru ocuparea unei funcții vacante de ofițer de poliție, drept de care, de altfel, nu au beneficiat niciun moment.14.Referitor la încălcarea art. 16 din Constituție se arată că situația în care categoriile de persoane se află trebuie să difere în esență pentru a justifica deosebirea de tratament. Or, organizatorul concursului a ales ca ocuparea funcției să fie realizată prin „încadrare directă/reîncadrare“, iar condiția de a deține cel puțin calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu nu este prevăzută pentru o astfel de situație. În consecință, apreciază autorul excepției, textul de lege criticat în forma interpretată și aplicată de organizatorul concursului nu satisface rigorile art. 16 din Legea fundamentală. 15.În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere.16.Or, textul de lege criticat, stabilind un beneficiu exclusiv pentru agenții de poliție de a ocupa cu prioritate o funcție vacantă de execuție de ofițer de poliție, prin trecerea acestora în categoria superioară, consacrat de art. 9 alin. (2) coroborat cu art. 27^33 din Legea nr. 360/2002, cu excluderea agenților de poliție care nu au obținut cel puțin calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu, instituie un tratament juridic diferit care echivalează cu o veritabilă discriminare, fără o justificare obiectivă și rezonabilă.17.Dreptul de a promova în categoria ofițerilor de poliție trebuie să fie acordat în egală măsură tuturor agenților de poliție în urma obținerii unei diplome de studii de nivel superior prin participarea la examenul sau concursul organizat în acest sens, indiferent de vechimea în funcția de agent de poliție sau de calificativele acordate. 18.Autorul excepției arată că textul de lege criticat aduce atingere și art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, aplicând prevederile convenționale menționate rezultă că în dreptul intern este reglementat dreptul de a participa la concursul sau examenul pentru ocuparea unor funcții de ofițer de poliție vacante de către o autoritate publică care împiedică o persoană să beneficieze de dreptul respectiv, iar împiedicarea are drept cauză textul de lege criticat, respectiv neobținerea cel puțin a calificativului „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu. Prin urmare, textul de lege criticat, aduce atingere art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție coroborat cu art. 27 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 și cu art. 3 din Acordul privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici cu statut special polițiști din Ministerul Afacerilor Interne nr. 9.968 din 5 aprilie 2017, semnat între Ministerul Afacerilor Interne și organizațiile sindicale reprezentative.19.De asemenea, textul de lege criticat aduce atingere art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și art. 25 lit. c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice care reglementează accesul egal la funcțiile publice naționale. Aceste principii se aplică în mod egal celor care doresc să acceadă într-o funcție publică, precum și celor care sunt deja numiți într-o funcție publică și doresc să promoveze. De asemenea, accesul la funcția publică în categoria/clasa superioară este necesar să fie asigurat în aceleași condiții, fără restricții nerezonabile cum este aceea reglementată de textul legal criticat.20.Referitor la încălcarea dispozițiilor art. 11 și 20 din Constituție, autorul excepției arată că din analiza prevederilor art. 21 pct. 2 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 25 lit. c) din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice rezultă indubitabil că reglementările internaționale sunt mai favorabile decât cele naționale. Totodată, în lumina art. 20 din Constituție, apare fără echivoc că aplicarea principiului egalității în drepturi trebuie să fie realizată prin prisma art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție. 21.Din prevederile art. 11 din Constituție decurge obligația ca statul român să își îndeplinească întocmai și cu bună-credință obligațiile asumate prin tratatele internaționale ratificate, care fac parte din dreptul intern. Având în vedere că normele de drept internațional oferă o protecție mai ridicată cetățenilor vizați decât normele de drept intern, în cazul de față textele internaționale sunt aplicabile cu prioritate.22.În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că deturnarea reglementărilor de la scopul lor legitim printr-o sistematică interpretare și aplicare eronată de către instanțele judecătorești sau celelalte subiecte chemate să le aplice poate determina neconstituționalitatea acestora. Curtea Constituțională are, în acest caz, competența de a elimina viciul de neconstituționalitate, esențială fiind asigurarea drepturilor și a libertăților persoanelor, precum și a supremației Constituției.23.Tribunalul Galați – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate nu sunt contrare dispozițiilor Constituției.24.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.27.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, care au următorul conținut: „Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții: […] d) a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.“28.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 – Egalitatea în drepturi și art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, prevederilor art. 1 – Interzicerea discriminării din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 21 pct. 2 privind accesul egal la funcții publice în aceeași țară din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. 2 privind garantarea egală a drepturilor recunoscute de Pact și ale art. 25 lit. c) referitor la accesul egal al cetățenilor la funcții publice în țara lor din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.29.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prin Decizia nr. 484 din 27 septembrie 2023, nepublicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data soluționării prezentei excepții, s-a mai pronunțat asupra art. I pct. 20 [cu referire la art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului] din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată.30.În prezenta cauză, Curtea constată că principala critică formulată de autorul excepției privește încălcarea principiului egalității sub aspectul faptului că agenții de poliție care candidează pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer sunt obligați, prin textul de lege criticat, să aibă o vechime de minimum 2 ani în serviciu și să fi obținut calificativul „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu, pe când celelalte categorii de candidați care pot fi încadrați direct sau transferați din instituțiile publice de apărare și siguranță națională nu au aceeași obligație.31.Cu privire la funcționarii publici cu statut special – polițiști -, Curtea constată că aceștia provin, de regulă, din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerul Afacerilor Interne – respectiv școlile de agenți de poliție și Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza“. 32.În ceea ce privește agenții de poliție, Curtea observă că aceștia sunt polițiști care au absolvit programe de studii postliceale organizate de instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne. În situația în care agenții de poliție vor absolvi cu diplomă de licență sau echivalentă cursurile instituțiilor de învățământ superior cu profil corespunzător specialităților necesare poliției, aceștia vor putea profesa ca ofițeri de poliție [a se vedea art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 360/2002]. Pentru a putea profesa ca ofițeri de poliție, agenții trebuie să participe la concursul pentru ocuparea unui post vacant, cu îndeplinirea anumitor condiții prevăzute de art. 27^45 din Legea nr. 360/2002: să fie declarați „apt“ la evaluarea psihologică organizată în acest scop; să nu se afle sub efectul unei sancțiuni disciplinare; să nu fie puși la dispoziție ori suspendați din funcție în anumite condiții și să obțină calificativul de cel puțin „bine“ la ultimele două evaluări anuale de serviciu.33.Curtea constată că prin excepție de la regula încadrării absolvenților de învățământ și a agenților de poliție cu studii superioare, pentru reducerea deficitului de polițiști în structurile Ministerului Afacerilor Interne, pot fi încadrate direct sau transferate din instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, pe funcții de execuție vacante de polițist, persoane cu studii corespunzătoare cerințelor postului și care îndeplinesc condițiile legale [art. 9 alin. (2^2) din Legea nr. 360/2002]. Condițiile legale și cerințele de ocupare a posturilor prevăzute pentru încadrarea în funcții de polițist prin încadrare directă sau transfer din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională sunt cele prevăzute la art. 10 din Legea nr. 360/2002 și la art. 7 alin. (1) din anexa nr. 2 la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 și nr. 702 bis din 9 septembrie 2016. Între acestea nu este prevăzută o condiție de vechime în funcțiile anterior deținute.34.Cu privire la principiul egalității, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat în mod constant că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).35.Aplicând acest principiu în cauza de față, Curtea reține că fiecare categorie profesională care poate candida pentru ocuparea unui post vacant de execuție de ofițer, respectiv agenți de poliție ori persoane din cadrul instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, se află într-o situație diferită. Fiecare categorie are un parcurs profesional diferit atât sub aspectul studiilor absolvite, cât și sub aspectul raporturilor de serviciu în funcție de instituția din care provine. Această diferență justifică o reglementare diferită a condițiilor de acces la concurs.36.Curtea reține că stabilirea unei vechimi minime obligatorii pentru a accede la un post vacant de ofițer de poliție nu echivalează cu „decăderea“ din acest drept a tuturor agenților de poliție care nu îndeplinesc condiția de vechime, așa cum susține autorul excepției. În jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul este liber să stabilească condițiile de acces în funcțiile publice atât timp cât opțiunea sa este justificată în mod obiectiv și rațional (a se vedea Decizia nr. 41 din 24 ianuarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 24 februarie 2006).37.Curtea a reținut că alegerea profesiei implică pregătirea corespunzătoare pentru exercitarea acesteia, iar alegerea locului de muncă înseamnă opțiunea persoanei pentru un anumit loc de muncă sau pentru o anumită funcție, pentru care are nivelul corespunzător de pregătire profesională și care este disponibilă. Este firesc și necesar ca exercitarea profesiilor importante sub aspectul interesului general al societății să fie reglementate prin lege, stabilindu-se atât condițiile de studii și de atestare pentru exercitarea lor, cât și limitele competențelor și atribuțiilor funcțiilor din cadrul unor profesii date (a se vedea Decizia nr. 80 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 15 august 2000, și Decizia nr. 321 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.144 din 3 decembrie 2004).38.Aplicând aceste considerente în cauza de față, Curtea reține că stabilirea unei vechimi minime necesare pentru ca agenții de poliție să acceadă la un post vacant de ofițer de poliție este justificată în mod obiectiv și rațional de necesitatea dobândirii unei experiențe profesionale practice, având în vedere că este vorba despre exercitarea unei profesii importante sub aspectul interesului general al societății.39.Pentru toate aceste motive, Curtea reținute că nu este încălcat art. 16 din Constituție și nici celelalte prevederi din actele internaționale invocate în susținerea excepției.40.Cât privește criticile referitoare la interpretarea și aplicarea defectuoasă a legii de către organizatorul concursurilor, Curtea constată că acestea nu sunt aspecte de constituționalitate, ci aspecte ce țin de competența instanței învestite cu judecarea cauzei.41.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sindicatul Național al Agenților de Poliție prin Biroul Teritorial – Poliția de Frontieră Galați în dosarele nr. 3.778/121/2018 și nr. 3.779/121/2018 ale Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 27^45 lit. d) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Galați – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x