DECIZIA nr. 716 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, ale art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, excepție ridicată de Aurelia Fădur și Daniel Fădur în Dosarul nr. 29.100/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 99D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorii excepției au depus la dosar concluzii scrise, prin care solicită admiterea acesteia, precum și corespondență prin poștă electronică pentru dovedirea celor afirmate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, și, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 și ale art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005. În acest sens arată că este firesc ca cetățeanul român care optează pentru stabilirea domiciliului în altă țară să predea vechiul act de identitate deoarece acesta nu mai corespunde realității, așa cum cere art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005. Totodată, art. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 stabilește principiul libertății în alegerea domiciliului și al unicității acestuia, astfel încât identificarea cu vechiul document nu mai este posibilă. Autoritatea competentă nu ar putea să elibereze niciun act de identitate în care să fie trecut domiciliul din străinătate deoarece, așa cum rezultă din art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, evidența cetățenilor români prin sistemul național de înregistrare și actualizare a datelor cu caracter personal are în vedere cunoașterea numărului, structurii și mișcării populației pe teritoriul țării, iar alin. (3) al art. 2 prevede același criteriu și pentru cei care domiciliază în străinătate, respectiv ultimul domiciliu avut pe teritoriul național. Deși pașaportul nu se regăsește în enumerarea actelor de identitate prevăzute de art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, acesta este un document de călătorie care, potrivit art. 6 din Legea nr. 248/2005, face dovada identității, cetățeniei și calității titularului atât în țară, cât și în străinătate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 14 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 29.100/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, ale art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006. Excepția a fost ridicată de Aurelia Fădur și Daniel Fădur într-o cauză având ca obiect obligarea Direcției Generale de Evidență a Persoanelor – Municipiul București să elibereze acte de identitate în care să fie trecută adresa domiciliului acestora în străinătate. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că domiciliază stabil într-un stat membru al Uniunii Europene. În anul 2018 s-au adresat autorității competente din România pentru eliberarea unor cărți de identitate în care să apară domiciliul legal din respectivul stat. Cu privire la situația cetățenilor români cu domiciliul legal în alt stat, în răspunsul primit de la autoritatea competentă s-a arătat că aceștia trebuie să predea cartea de identitate și vor obține un pașaport cu mențiunea „cetățean român cu domiciliul în străinătate“. Autorii consideră însă că singurul act de identitate îl reprezintă cartea de identitate, iar nu pașaportul menționat, care este doar un document de călătorie. Odată cu renunțarea la domiciliul din România li se cere să renunțe la actul de identitate și să rămână în posesia unui document de călătorie pe baza căruia, la revenirea în țară, nu pot vota, nu pot semna acte notariale, adică nu pot încheia niciun document în formă autentică, nu pot participa la încheierea de acte succesorale, nu pot închiria o locuință, nu se pot legitima în fața instanțelor de judecată, nu se pot asocia în cadrul societăților comerciale, nu pot deschide conturi bancare, nu pot conduce vehicule în România deoarece la un eventual control trebuie prezentat actul de identitate, nu pot divorța, nu se pot căsători, în cele mai multe cazuri nu pot închiria o mașină și nu se pot caza la hotel. Autorii fac referire și la alte inconveniente care rezultă din situația lor personală – cum ar fi, spre exemplu, obținerea vizelor pentru țări care nu sunt membre ale Uniunii Europene, care îi blochează în orașul în care sunt situate ambasadele până la obținerea respectivelor vize în lipsa unei cărți de identitate cu care să poată călători. De asemenea, schimbarea pașaportului sau pierderea acestuia îi pune în imposibilitate de deplasare în lipsa unei cărți de identitate, ceea ce aduce atingere art. 17 din Constituție. … 7.Totodată, obținerea unei cărți de identitate provizorii ridică atât probleme tehnice, cât și probleme de legalitate deoarece autorii trebuie să găsească pe cineva care să declare că îi ia în spațiu, deși nu vor locui efectiv în spațiul respectiv. Retragerea actului de identitate reprezintă în sine retragerea unor drepturi conferite de cetățenia română, precum și o atingere adusă art. 1 alin. (3) și art. 6 și 7 din Constituție. … 8.Autorii mai arată că între cetățenii români cu domiciliul în România și cetățenii străini din țările membre ale Uniunii Europene care nu au trecute domiciliile în cărțile de identitate, pe de-o parte, și cetățenii români cu domiciliul în străinătate, pe de altă parte, se creează o gravă inegalitate. În timp ce prima categorie de cetățeni poate călători doar pe baza cărții de identitate, în momentul în care solicită acordarea vizelor sau schimbarea pașaportului, cetățenii români cu domiciliul în străinătate care domiciliază pe o insulă rămân blocați în localitatea în care se află ambasadele sau consulatul până la eliberarea unui nou pașaport, ceea ce aduce atingere art. 11, 25 și 148 din Constituție coroborate cu Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1.612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE. De asemenea, cetățenii români din prima categorie se pot asocia cu un cetățean român în scopul înființării unei societăți, pot merge la orice bancă din România pentru a deschide un cont bancar doar cu cartea de identitate și/sau pașaportul, pe când cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu pot face acest lucru decât cu o carte de identitate provizorie. De asemenea, cetățenii români cu domiciliul în străinătate nu pot vota în România cu pașaportul, ci numai pe baza cărții de identitate, ceea ce aduce atingere art. 36 din Constituție. … 9.Prin textele de lege criticate sunt încălcate și prevederile art. 1, 5-8, 12, 13 și 15 din Declarația Universală a Drepturilor Omului prin raportare la art. 20 din Constituție, precum și art. 53 din Constituție prin restrângerea dreptului la actul de identitate al autorilor. … 10.Aplicarea prevederilor legale criticate are drept consecință faptul că milioanele de români care, în fapt, au domiciliul în străinătate rămân în posesia cărții de identitate unde apare un domiciliu fictiv din România. … 11.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată deoarece, potrivit art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005, pașaportul face dovada identității, cetățeniei, calității, precum și a dreptului titularului de a călători în străinătate. Deși pașaportul nu este un act de identitate în sensul art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, acesta face dovada identității și a cetățeniei reclamanților, aceștia putându-se legitima cu pașaportul atât în țară, cât și în străinătate, contrar susținerilor invocate. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, notele scrise depuse de autorii excepției, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum a fost reținut în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 29 iulie 2005, cu modificările aduse prin art. I pct. 22 din Legea nr. 175/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 343 din 11 iunie 2013, ale art. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 12 octombrie 2011, precum și ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 17 octombrie 2006. … 16.Din examinarea notelor scrise depuse de autorii excepției, Curtea reține că, în realitate, obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005, ale art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 și ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, care aveau următorul cuprins:– Art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005: „Cetățeanul român care și-a stabilit domiciliul în străinătate are obligația ca, la înmânarea pașaportului simplu electronic ori a unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, să predea actul de identitate care atestă existența domiciliului în România, emis de autoritățile române.“; … – Art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005:(1)Cartea de identitate provizorie se eliberează în următoarele cazuri:[…]c)în cazul cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, care locuiesc temporar în România; … (2)Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorie este de un an.; … – Art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006:Cetățenii români domiciliați în străinătate, care doresc să intre în posesia unei cărți de identitate provizorii, în care să fie înscrisă reședința din România, unde locuiesc temporar, depun Cererea pentru eliberarea actului de identitate cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și reședința în România, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 18, la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pe raza căruia au reședința, la care anexează următoarele documente:a)pașaportul, aflat în termen de valabilitate, care atestă statutul de cetățean român domiciliat în străinătate, original și copii ale filei informatizate și ale filelor destinate aplicării vizelor și ștampilelor autorităților de frontieră, precum și copii ale acelorași file ale pașaportului străin pentru situația în care solicitantul a intrat în țară cu un document de călătorie emis de o autoritate străină; … b)certificatul de naștere și/sau de căsătorie, eliberate de oficiile de stare civilă române, original și copie; … c)hotărârea de divorț definitivă și irevocabilă, după caz, original și copie; condițiile de formă și conținut ale hotărârilor judecătorești pronunțate în străinătate sunt cele prevăzute la art. 61 alin. (2); … d)dovada adresei de reședință din România; … e)două fotografii mărimea 3/4 cm, având la bază o bandă albă de 7 mm; … f)chitanța reprezentând contravaloarea cărții de identitate provizorii; … g)documentul cu care se face dovada achitării, în condițiile legii, a taxei extrajudiciare de timbru. …  …  … 17.Ulterior sesizării instanței de contencios constituțional, art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 a fost modificat prin art. I pct. 34 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 31 ianuarie 2023, păstrând soluția legislativă criticată. În prezent, dispozițiile art. 20 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 au următorul cuprins: „(2) Termenul de valabilitate a cărții de identitate provizorii este de: a) un an, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și e)“. … 18.Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006 a fost abrogată prin art. 7 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 295/2021 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și pentru stabilirea formei și conținutului actelor de identitate, ale dovezii de reședință și ale cărții de imobil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 29 martie 2021. … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate aduc atingere următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) referitor la valorile supreme ale statului român, art. 6 – Dreptul la identitate, art. 7 – Românii din străinătate, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 17 – Cetățenii români în străinătate, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 25 – Libera circulație, art. 36 – Dreptul de vot, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. Se încalcă și art. 1, 5-8, 12, 13 și 15 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, nu poate forma obiectul controlului efectuat de Curtea Constituțională. Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție, Curtea Constituțională „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial“. În aplicarea acestei dispoziții constituționale, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, prevede că instanța de contencios constituțional „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. Așadar, Curtea reține că textul menționat nu poate constitui obiect al controlului de constituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. … 21.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 și ale art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, Curtea observă că acestea reglementează cu privire la obligația cetățenilor români posesori ai unui pașaport cu menționarea țării de domiciliu de a preda actul de identitate care atestă domiciliul în România și cu privire la eliberarea cărții de identitate provizorii cetățenilor români cu domiciliul în străinătate și la termenul acesteia de valabilitate. … 22.Curtea constată că obiectul cauzei în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate îl constituie „obligarea pârâtei Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Municipiul București să elibereze acte de identitate în care să fie trecută și înregistrată adresa legală a domiciliului din străinătate“. … 23.Curtea reține că efectul unei decizii de declarare a neconstituționalității textelor de lege criticate este, pe de-o parte, acela că nu va mai exista obligația ca cetățenii români posesori ai unui pașaport cu menționarea țării de domiciliu să predea actul de identitate care atestă domiciliul în România, rămânând atât în posesia pașaportului în care se face mențiunea țării de domiciliu, cât și a cărții de identitate în care este trecut domiciliul din România. Pe de altă parte, un alt efect este acela că nu se vor mai putea elibera cărți de identitate provizorii cetățenilor români cu domiciliul în străinătate. … 24.Or, Curtea reține că o decizie de admitere cu efectele menționate nu are nicio incidență în legătură cu finalitatea urmărită prin acțiunea formulată, și anume eliberarea în privința cetățenilor români cu domiciliul în străinătate a unor acte de identitate care să cuprindă mențiunea domiciliului lor din străinătate. … 25.Curtea observă că, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, instanța de contencios constituțional „decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei […]“. Referitor la condiția de admisibilitate privind relevanța unei excepții de neconstituționalitate, în jurisprudența sa Curtea a reținut că prima teză a art. 146 lit. d) din Constituție, privind excepția de neconstituționalitate ridicată în fața unei instanțe judecătorești sau de arbitraj comercial, reglementează un control de constituționalitate a posteriori, concret și incident, ce presupune sine qua non existența unui litigiu în cadrul căruia să se invoce neconstituționalitatea unor acte normative de reglementare primară care să aibă legătură cu soluționarea acestuia (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 14). Acest control de constituționalitate este a posteriori pentru că vizează acte normative de reglementare primară intrate în vigoare. Este un control concret pentru că pornește de la un litigiu concret, aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, aceasta din urmă sesizând judecătorul constituțional doar cu soluționarea chestiunii de constituționalitate, adică a raportului abstract de conformitate a actului de reglementare primară cu Constituția. În sfârșit, acesta este un control incident, pentru că apare în cadrul unui litigiu pendinte pe rolul unei instanțe judecătorești, dar nu poate fi soluționat de aceasta, ci trebuie deferit Curții Constituționale, care îl va soluționa fără a cunoaște sau interveni pe fondul cauzei litigioase care l-a determinat. Însă Curtea Constituțională nu poate analiza conformitatea unor acte normative cu Constituția în absența unei legături relevante între textul de lege criticat și procesul pendinte. Prin urmare, Curtea a constatat că, de principiu, condiționarea sesizării sale cu o excepție de neconstituționalitate de legătura dispoziției legale criticate cu soluționarea cauzelor reprezintă un aspect esențial al acestui tip de control de constituționalitate (a se vedea Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, precitată, paragraful 19). … 26.Curtea reține că prin critica formulată autorii doresc modificarea și completarea legii în sensul introducerii unui nou act de identitate, care să ateste cetățenia română și să cuprindă domiciliul acestora din străinătate. Având în vedere că, potrivit art. 61 alin. (1) din Constituție, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și că, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, excepția de neconstituționalitate va fi respinsă ca fiind inadmisibilă. … 27.Cu privire la alegațiile autorilor excepției potrivit cărora, la revenirea în țară, cetățenii români posesori ai unui pașaport simplu electronic ori ai unui pașaport simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu nu pot vota în țară, nu pot semna acte notariale, adică nu pot încheia niciun document în formă autentică, nu pot participa la încheierea de acte succesorale, nu pot închiria o locuință, nu se pot legitima în fața instanțelor de judecată, nu se pot asocia în cadrul societăților comerciale, nu pot deschide conturi bancare, nu pot conduce vehicule în România deoarece la un eventual control trebuie prezentat actul de identitate, nu pot divorța, nu se pot căsători, nu pot închiria o mașină și nu se pot caza la hotel, în măsura în care aceste alegații vizează încălcarea unui drept constituțional, Curtea face următoarele observații. … 28.Pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, reglementat prin art. 34 din Legea nr. 248/2005, se eliberează cetățeanului român care și-a stabilit domiciliul în străinătate atunci când se află în una dintre următoarele situații: a dobândit un drept de ședere pentru o perioadă de cel puțin un an sau, după caz, i s-a prelungit succesiv dreptul de ședere, în decurs de un an, pe teritoriul statului respectiv; a dobândit un drept de ședere pe teritoriul statului respectiv, în scopul reunificării familiale cu o persoană care domiciliază pe teritoriul acelui stat; a dobândit un drept de lungă ședere sau, după caz, un drept de ședere permanentă pe teritoriul statului respectiv; a dobândit cetățenia statului respectiv; a dobândit un drept de muncă ori este înscris într-o instituție privată sau publică cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesională. … 29.Situațiile enunțate presupun dobândirea unor drepturi atestate prin acte eliberate de statul în care cetățeanul român și-a stabilit domiciliul. În acest caz, cetățeanul român va deține, pe lângă pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, și acte eliberate de statul în care domiciliază care atestă situațiile enumerate mai sus. … 30.Potrivit art. 12 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, prin act de identitate se înțelege cartea de identitate, cartea de identitate simplă, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie și buletinul de identitate, aflate în termen de valabilitate, iar, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 248/2005, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar sunt documente de călătorie pe baza cărora cetățenii români pot călători în străinătate. … 31.Legiuitorul a reglementat însă prin art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 că documentele de călătorie prevăzute la alin. (1) sunt proprietatea statului român și fac dovada identității, cetățeniei, calității, precum și a dreptului titularului de a călători în străinătate. … 32.Curtea observă astfel că pașaportul simplu electronic sau pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu, chiar dacă nu sunt calificate de lege ca acte de identitate, ci ca documente de călătorie, fac dovada identității cetățeanului român. În condițiile în care prin lege se permite dovedirea identității unei persoane cu pașaportul, apariția în practică a unor situații în care este refuzată identificarea cu acest tip de document constituie o greșită aplicare a legii de către autoritățile în fața cărora cetățeanul se identifică. … 33.Din studiul cadrului normativ în vigoare, Curtea observă că, potrivit art. 85 alin. (1) lit. b) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, părțile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin verificarea identității acestora, în vederea încheierii unui act sau îndeplinirii unei proceduri notariale, după caz, prin pașapoarte, „în condițiile legii“. Pentru a verifica dacă în practică este respectat dreptul persoanei de a fi identificată prin pașaport, Curtea a solicitat, cu Adresa nr. 7.645 din 24 octombrie 2023, o informare la Uniunea Națională a Notarilor Publici din România, care a transmis cu Adresa nr. 8.875 din 29 noiembrie 2023 că sintagma „în condițiile legii“ anterior menționată trimite la prevederile art. 6 alin. (4) din Legea nr. 248/2005 potrivit cărora pașaportul face dovada identității și acesta poate servi la stabilirea identității persoanei numai când cetățeanul român și-a stabilit domiciliul în străinătate, interpretare întâlnită și în practica notarială. … 34.Curtea mai observă că autorii mai susțin că nu se pot legitima în fața instanțelor de judecată cu pașaportul simplu electronic sau cu pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu. Cu privire la acest aspect, Curtea a solicitat Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 7.644 din 24 octombrie 2023, jurisprudență din care să rezulte dacă s-a admis sau s-a respins identificarea părților cu pașaportul simplu electronic sau cu pașaportul simplu temporar cu menționarea țării de domiciliu. Răspunzând solicitării, Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat jurisprudență, cu Adresa nr. 8.087 din 7 noiembrie 2023, din care rezultă că în fața acestei instanțe s-a permis identificarea unei părți cu pașaportul. … 35.De asemenea, autorii afirmă că nu se pot asocia în cadrul societăților, afirmație care, dacă ar fi reală, ar încălca libertatea economică reglementată prin art. 45 din Constituție. Curtea a solicitat informații de la Oficiul Național al Registrului Comerțului asupra acestor aspecte, prin Adresa nr. 7.646 din 24 octombrie 2023, iar autoritatea respectivă a transmis prin Adresa nr. 8.001 din 6 noiembrie 2023 că au fost soluționate cereri de înregistrare în registrul comerțului în susținerea cărora au fost depuse astfel de pașapoarte, dar s-au solicitat și documente din care să rezulte adresa de domiciliu a persoanei solicitante. … 36.Cât privește afirmația privind imposibilitatea de a se identifica cu pașaport la încheierea căsătoriei, Curtea constată că, potrivit informațiilor furnizate pe pagina de internet a Ministerului Afacerilor Externe, printre documentele necesare în vederea oficierii căsătoriei la consulat, în cazul în care viitorii soți sunt cetățeni români, se solicită dovada domiciliului sau a reședinței în circumscripția consulară a misiunii diplomatice/oficiului consular (cel puțin a unuia dintre viitorii soți) și documentele prin care se face dovada identității viitorilor soți (carte de identitate sau pașaport), în original, aflate în termen de valabilitate atât la data depunerii declarației, cât și la data oficierii căsătoriei. … 37.Curtea observă, de asemenea, că votul poate fi exercitat potrivit art. 83 alin. (3) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, respectiv cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate, în baza pașaportului simplu, cu menționarea țării de domiciliu. … 38.În final, cu privire la susținerile autorilor în sensul că locuiesc pe o insulă și în situația în care doresc obținerea unei vize pentru a călători într-un stat care nu este membru al Uniunii rămân blocați în partea continentală până la obținerea vizei, Curtea observă că acestea nu sunt probleme de constituționalitate. Rezolvarea acestor situații de tranzit în interiorul aceleiași țări ține de respectivul stat în ceea ce privește emiterea unor acte care să permită deplasarea în interiorul său. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (6) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, ale art. 20 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, precum și ale art. 74 din Normele metodologice de aplicare unitară a dispozițiilor legale privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.375/2006, excepție ridicată de Aurelia Fădur și Daniel Fădur în Dosarul nr. 29.100/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina-Cătălina Turcu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește