DECIZIA nr. 715 din 20 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată de Vasile Făgețan în Dosarul nr. 2.258/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția a IIa civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 438D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, sens în care precizează că prin criticile de neconstituționalitate formulate este vizată, în realitate, o completare a textului de lege supus controlului de constituționalitate, în sensul nerecunoașterii dreptului de a fi ales pentru persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă, indiferent de pedeapsa aplicată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea nr. 354/CAF din februarie 2017 pronunțată în Dosarul nr. 2.258/107/2016, Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. … 5.Excepția a fost ridicată de Vasile Făgețan într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autoritățile administrației publice locale.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece persoanele condamnate, în cazul cărora sentința de condamnare nu cuprinde dispoziții privind interzicerea dreptului de a fi ales, beneficiază de o situație privilegiată comparativ cu persoanele cărora, prin sentința penală, le-a fost impusă această interdicție. Această situație este cu atât mai gravă cu cât, drept urmare a condamnării, acestea își pierd mandatul chiar dacă sunt condamnate la o pedeapsă pentru care s-a dispus suspendarea executării, așa cum prevăd dispozițiile Legii nr. 393/2004. Consideră că a permite alegerea într-o funcție publică a unei persoane condamnate, dar căreia nu i s-a interzis în mod direct dreptul de a fi ales, este contrară spiritului Constituției și statului de drept. În susținerea criticii de neconstituționalitate, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016. … 7.Tribunalul Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în parte. Referitor la critica adusă prevederilor art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 în raport cu art. 16 din Constituție, instanța apreciază că excepția este neîntemeiată, neexistând vreo contradicție cu principiul egalității în drepturi sau cu reglementările art. 37 și 1 din Constituție. … 8.Analizând dispozițiile constituționale referitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților publice, instanța reține că norma constituțională a art. 16 alin. (3) face trimitere la „condițiile legii“ atunci când reglementează dreptul de a fi ales în cadrul autorităților publice locale. Acestei trimiteri generice îi este subsumată inclusiv dispoziția prevăzută de art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 cu privire la persoanele cărora le este interzis dreptul de a fi alese. În acest sens, norma constituțională permite legiuitorului să stabilească conținutul și limitele dreptului cetățeanului de a participa la alegerile locale, având în vedere scopul acestui drept, precum și interesul general care trebuie protejat. Cauza de interdicție de a fi ales se circumscrie marjei de apreciere a legiuitorului în această materie, fiind o măsură adecvată, necesară și proporțională cu scopul legitim urmărit, respectiv înlăturarea posibilității persoanei condamnate printr-o hotărâre judecătorească definitivă de a fi aleasă în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice. … 9.În ceea ce privește cea de-a doua ipoteză vizată de reclamantul petent, cea prin care se apreciază că nu se respectă dispozițiile constituționale în situația în care unei persoane condamnate cu suspendarea condiționată a executării pedepsei prin care i s-a interzis dreptul de a fi ales i se permite a candida, instanța apreciază întemeiată excepția de neconstituționalitate. În acest sens, instanța reține aceleași argumente care au fost avute în vedere la pronunțarea de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 536 din 6 iulie 2016. Spre deosebire de aspectele avute în vedere la pronunțarea Deciziei nr. 536 din 6 iulie 2016, din cuprinsul art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 nu rezultă în mod expres o astfel de distincție. Totuși trebuie remarcat faptul că sancțiunea instituită prin dispozițiile legale reprezintă o sancțiune cu natură juridică distinctă de pedeapsa accesorie/complementară prevăzută în materie penală constând în interdicția de a fi ales. Sub aspectul naturii juridice, suspendarea executării pedepsei este o instituție complementară, menită să întregească posibilitățile pe care legea le dă instanței judecătorești pentru realizarea individualizării pedepsei. Fiind consecința unei condamnări, aceasta își păstrează caracterul de măsură coercitivă penală, caracter care constă în obligația impusă celui condamnat de a avea o bună conduită pe durata termenului de încercare și de a se abține de la săvârșirea unei noi infracțiuni. Așa fiind, suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei are caracterul juridic de mijloc de individualizare a executării pedepsei și funcționează ca o măsură judiciară (substitutiv de pedeapsă) de a cărei respectare depinde stingerea executării. … 10.În măsura în care se atribuie pedepsei funcția de a influența asupra conștiinței, mentalității și conduitei viitoare a condamnatului, în aceeași măsură pedeapsa trebuie să corespundă cu gradul de receptivitate a acestuia față de influența educativă a pedepsei. Criteriile generale de individualizare a pedepsei sunt detaliate în cuprinsul art. 74 din Codul penal. Constatarea ilicitului penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă înlătură prezumția de nevinovăție a persoanei acuzate și plasează prin ea însăși alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției. De aceea, condamnarea în sine este cea care determină pierderea integrității, element fundamental al obținerii mandatului electiv, fără de care persoana care ocupă respectiva demnitate publică nu are legitimitatea de a-și începe activitatea. … 11.Prezumția de nevinovăție, de bună-credință și de loialitate a acesteia au fost desființate ca efect al hotărârii definitive de condamnare, astfel încât, indiferent de modul de executare a pedepsei, prin care i s-a interzis dreptul de a fi ales, unei astfel de persoane nu i se mai poate încredința de către stat exercițiul autorității publice, întrucât, prin condamnare, persoana pierde legitimitatea și încetează a mai fi în acord cu interesele generale ale comunității, creându-se astfel diferențe de tratament juridic între persoane aflate în aceeași situație juridică și, implicit, nu se asigură ocuparea unei funcții publice în condiții de egalitate pentru toți cetățenii, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art. 16 alin. (1) și (3) din Constituție, cu atât mai mult cu cât aceste dispoziții vizează persoane care ocupă funcții reprezentative în stat și care exercită prerogative de putere, persoane ale căror fapte de natură penală produc consecințe grave asupra bunei funcționări a autorităților publice, asupra actului decizional care privește interesul general al societății și, nu în ultimul rând, asupra încrederii cetățenilor în autoritatea și prestigiul instituțiilor statului. … 12.Posibilitatea lăsată celor condamnați la pedepse prin care li se interzice dreptul de a fi aleși, pedepse care sunt suspendate condiționat sau sub supraveghere, de a participa la alegeri pentru autoritățile publice locale și eventual de a exercita o funcție de demnitate publică, cu toate drepturile și responsabilitățile pe care exercițiul autorității de stat le implică, contravine principiului supremației Constituției și al obligativității respectării legilor, consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, și vulnerabilizează încrederea cetățenilor în autoritățile statului. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale în materia dreptului fundamental de a fi ales, spre exemplu, deciziile nr. 61 din 14 ianuarie 2010, nr. 419 din 26 martie 2009, nr. 246 din 4 mai 2016 și nr. 289 din 11 mai 2016. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016, invocată în susținerea excepției, consideră că aceasta nu are aplicabilitate în cauză, întrucât se referă la modalitatea de executare a pedepsei privative de libertate (cu executare efectivă, respectiv cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere), ceea ce nu este cazul în prezenta speță. În acest sens precizează că textul art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015, criticat de autorul excepției, vizează interzicerea dreptului de a fi ales, prin hotărâre judecătorească definitivă, fără a se referi la modalitatea de executare a pedepsei principale aplicate de instanță, similar reglementării care a format obiectul deciziei menționate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, care au următorul cuprins:Nu pot fi aleși: (…)b)persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1), precum și persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice. … Prevederile art. 6 alin. (1) din Legea nr. 115/2015, la care normele legale criticate fac trimitere, au următorul cuprins:Nu pot alege:a)debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție; … b)persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. …  … 18.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în fața legii și art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.  … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile legale supuse controlului de constituționalitate instituie o condiție negativă în privința dreptului de a fi ales în funcția de primar, consilier local și consilier județean, care se referă la ineligibilitatea debililor sau alienaților mintal, persoanelor puse sub interdicție, persoanelor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă, precum și persoanelor cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, această din urmă categorie fiind cea vizată prin critica de neconstituționalitate. Legea electorală privind aleșii locali instituie, așadar, pentru persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales imposibilitatea să fie alese în funcția de primar, consilier local și consilier județean. … 20.Examinând dispozițiile din Legea fundamentală privind drepturile electorale, Curtea reține că, potrivit prevederilor art. 37 din Legea fundamentală privind dreptul de a fi ales, o persoană poate fi aleasă dacă are drept de vot și dacă îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 alin. (3) și art. 40 alin. (3) din Constituție. Aceste condiții trebuie îndeplinite în mod cumulativ.  … 21.Astfel, dreptul de vot, reglementat prin art. 36 alin. (1) din Constituție, este un drept exclusiv politic ce caracterizează, din acest punct de vedere, statutul juridic al cetățeanului român. Pentru a beneficia de acest drept, cetățeanul român trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv. Alin. (2) al art. 36 din Legea fundamentală stabilește că nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție, și nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. … 22.Totodată, dispozițiile art. 16 alin. (3) din Constituție stabilesc că funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, în timp ce dispozițiile art. 40 alin. (3) din Constituție interzic judecătorilor Curții Constituționale, avocaților poporului, magistraților, membrilor activi ai armatei, polițiștilor și altor categorii de funcționari publici, stabilite prin lege organică, să se asocieze în partide politice și să fie alese. … 23.În plus, conform normei constituționale prevăzute de art. 37 alin. (2), candidații trebuie să îndeplinească, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.  … 24.Din interpretarea coroborată a art. 16 alin. (3), art. 36 și 37 din Constituție, Curtea constată că, în cazul dreptului de a fi ales, dispozițiile art. 37 alin. (1) din Constituție prevăd că pot fi aleși doar cetățenii care nu au fost condamnați prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale și condiționează acest drept de îndeplinirea condițiilor prevăzute prin norma constituțională de la art. 16 alin. (3), care, la rândul său, face trimitere la „condițiile legii“ atunci când reglementează dreptul de a ocupa funcții și demnități publice, civile sau militare. Acestei trimiteri generice îi este subsumată inclusiv Legea nr. 115/2015, invocată în prezenta cauză. … 25.Față de considerentele mai sus evocate, Curtea constată că dispozițiile art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă prevederile constituționale referitoare la dreptul de a fi ales, întrucât, în contextul juridic analizat, normele legale criticate nu fac altceva decât să preia soluția constituțională prevăzută de art. 37 alin. (1) coroborat cu art. 36 alin. (2) din Legea fundamentală, dând expresie prevederilor constituționale antereferite în materia alegerilor în funcțiile publice din cadrul autorităților administrației publice locale. … 26.Totodată, Curtea precizează că norma constituțională consacrată de art. 37 alin. (1), cu trimitere expresă la art. 16 alin. (3) din Constituție, care prevede printre condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege, dă dreptul legiuitorului de a stabili conținutul și limitele dreptului cetățeanului de a fi ales, având în vedere scopul acestui drept, precum și interesul general care trebuie protejat. Interzicerea exercitării dreptului de a fi ales în cazul persoanelor cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea acestui drept reprezintă o măsură adecvată, necesară și proporțională cu scopul legitim urmărit, respectiv înlăturarea posibilității ocupării unor funcții sau demnități publice elective de către persoane condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale. … 27.În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 536 din 6 iulie 2016, invocată în susținerea excepției, Curtea constată că aceasta nu are relevanță în cauză. Cu acel prilej, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea unor prevederi legale care distingeau, în privința încetării mandatului alesului local, în funcție de modalitatea de executare a pedepsei privative de libertate (cu executare efectivă, respectiv cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere). Astfel, Curtea a constatat că legiuitorul limita aplicabilitatea cauzei de încetare de drept a mandatului alesului local (primar, președinte de consiliu județean, consilier local și consilier județean) la existența unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, prin care se dispune executarea pedepsei. Pe această cale, legiuitorul excludea de la incidența normei ipoteza condamnării definitive a alesului local la o pedeapsă privativă de libertate pentru care instanța dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Indirect, legea făcea distincție în cadrul aceleași categorii de persoane – aleși locali împotriva cărora a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, în funcție de modalitatea de executare a pedepsei, această soluție legislativă fiind constatată ca neconstituțională. … 28.Or, în prezenta cauză, prevederile art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 stabilesc că nu pot fi alese persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea dreptului de a fi alese în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, fără a distinge cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate de instanța judecătorească. … 29.În fine, Curtea precizează că, sub aspectul regimului juridic, condițiile legale de alegere în funcțiile publice de primar, consilier local și consilier județean sunt diferite de cauzele legale de încetare, înainte de termen, a mandatului de ales local și, prin urmare, urmează a respinge critica de neconstituționalitate formulată din această perspectivă. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Făgețan în Dosarul nr. 2.258/107/2016 al Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și constată că prevederile art. 6 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Alba – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal și de insolvență și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește