DECIZIA nr. 715 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, excepție ridicată de Marian Cristian Manea în Dosarul nr. 27.422/4/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 236D/2020. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 638 din 17 octombrie 2017 și nr. 63 din 24 februarie 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia penală nr. 812/C din 16 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 27.422/4/2019, Tribunalul Ilfov – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, excepție ridicată de Marian Cristian Manea într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autorul excepției împotriva unei sentințe penale prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de liberare condiționată formulată de același autor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, în opoziție cu dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. a)-c) din Codul penal, care prevăd condiții obiective ce trebuie îndeplinite în vederea liberării condiționate, textul criticat reglementează o condiție subiectivă a cărei îndeplinire este lăsată la aprecierea instanței, respectiv aceea ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. Se susține că, astfel, prevederile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal au determinat o jurisprudență neunitară a instanțelor naționale în materia liberării condiționate, caracterizată prin pronunțarea unor soluții diferite în cazuri similare, și că acestea nu permit destinatarilor legii, care au niveluri de școlarizare și de pregătire diferite, să poată prevedea efectele aplicării lor. Pentru aceste motive, se apreciază că textul criticat încalcă standardele de calitate a legii, astfel cum acestea rezultă din jurisprudența Curții Constituționale și din cea a Curții Europene a Drepturilor Omului. Se susține, totodată, că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal contravin dispozițiilor legale referitoare la claritatea, precizia și previzibilitatea legii, prevăzute în cuprinsul Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dar și dreptului la un proces echitabil, reglementat la art. 21 alin. (3) din Constituție și la art. 6 din Convenție. … 6.Tribunalul Ilfov – Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la condițiile liberării condiționate și se susține că textul criticat nu contravine principiului egalității în drepturi, care implică reglementarea unui regim juridic diferit pentru situații care sunt, în esență, diferite. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, care au următorul cuprins: „(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: (…) d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.“ … 11.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii, ale art. 16 alin. (1) cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 73 alin. (3) lit. h) referitoare la categoriile de legi. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 8 iulie 2022, prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată în respectiva cauză. … 13.Prin Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, precitată, Curtea a constatat, în esență, că cerința reglementată prin dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal – respectiv cea a convingerii instanței că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate – semnifică concluzia legitimă a organelor judiciare că persoanele condamnate, în urma executării părților din pedepsele penale dispuse în privința lor, expres prevăzute prin textele criticate, au înțeles semnificația și gravitatea faptelor săvârșite și urmările acestora și și-au adaptat comportamentul la cerințele legale, aspect ce face posibilă liberarea lor condiționată, în condiții de siguranță pentru ceilalți membri ai societății. Prin urmare, Curtea a reținut că prevederile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt clare, precise și previzibile, fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). … 14.În ceea ce privește lăsarea la aprecierea instanțelor judecătorești a îndeplinirii condiției prevăzute la art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal în fiecare cauză în care se solicită liberarea condiționată, Curtea a constatat că aceasta nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepsele penale în stare de detenție, a dreptului de a executa părțile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligații, expres prevăzute de legiuitor, în situația îndeplinirii anumitor condiții, care sunt, de asemenea, prevăzute de lege. Astfel, liberarea condiționată reprezintă o vocație a persoanei condamnate a cărei realizare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință care nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură să creeze discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se, în mod egal, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. De altfel, Curtea a menționat că o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă. … 15.În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu sunt aplicabile în cauză, întrucât textele criticate reglementează instituții de drept penal substanțial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparțial și caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. … 16.Prin aceeași Decizie nr. 63 din 24 februarie 2022, precitată, Curtea a constatat că, potrivit art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, liberarea condiționată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiționată, care este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este și președintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială și un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află penitenciarul. Conform alin. (3) al aceluiași art. 97, la formularea propunerii de liberare condiționată a persoanei condamnate sunt avute în vedere: fracțiunea din pedeapsă efectiv executată și partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013; regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată; îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; conduita persoanei condamnate și eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităților educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, al instruirii școlare și al formării profesionale, precum și responsabilitățile încredințate, recompensele acordate și sancțiunile disciplinare aplicate; antecedentele sale penale. De asemenea, conform art. 97 alin. (6) din Legea nr. 254/2003, propunerea comisiei pentru liberare condiționată este cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziția membrilor comisiei față de propunerea de liberare, iar, conform alin. (7) al articolului anterior menționat, la procesul-verbal de propunere a liberării condiționate se anexează, prin grija consilierului de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află penitenciarul, recomandările cu privire la măsurile de supraveghere și obligațiile prevăzute la art. 101 din Codul penal care pot fi aplicate de către instanța de judecată, în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare. … 17.Prin urmare, comisia pentru liberare condiționată constituită potrivit art. 97 din Legea nr. 254/2003 are un caracter mixt, administrativ-jurisdicțional, iar procesul-verbal elaborat de aceasta în vederea liberării condiționate a persoanei condamnate are caracterul unei propuneri făcute instanței competente să soluționeze cererea, care, conform art. 97 alin. (10) din Legea nr. 254/2003, este judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul. … 18.În aceste condiții, Curtea a constatat că instanța competentă să soluționeze propunerea de liberare condiționată nu este obligată să își însușească aspectele reținute în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să modifice această jurisprudență, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Marian Cristian Manea în Dosarul nr. 27.422/4/2019 al Tribunalului Ilfov – Secția penală și constată că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește