DECIZIA nr. 712 din 6 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor din nota 3, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.826D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Ministerul Afacerilor Externe a comunicat la dosar note scrise, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În realitate, criticile vizează o problemă de interpretare și de aplicare a legii, care sunt de competența instanțelor de judecată.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 7 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.160/3/2018*, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. VIII, capitolul II, litera A, pct. I, nota 3 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu într-un dosar având ca obiect stabilirea, începând cu 1 ianuarie 2018, a unor drepturi salariale care se acordă potrivit Legii-cadru nr. 153/2017. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că interpretarea dispozițiilor criticate potrivit căreia enumerarea pe care acestea o conțin este limitativă și nu exemplificativă este contrară art. 16 și art. 124 din Constituție. Activitatea profesională a autoarelor presupune o muncă complexă în domenii variate ale dreptului UE, așa cum rezultă din atribuțiile de bază prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2017 privind organizarea și funcționarea Agentului guvernamental pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și pentru Curtea de Justiție a Asociației Europene a Liberului Schimb. Dispozițiile criticate trebuie să fie interpretate în conformitate cu principiul nediscriminării, prevăzut de art. 6 lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017. Legea-cadru nr. 153/2017 impune noțiunea de salarizare unitară a personalului bugetar, indiferent de instituția din administrația centrală în care lucrează, cu atât mai mult cu cât, potrivit art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2003 privind consilierii pentru afaceri europene, statutul profesional al consilierilor de afaceri europene este unul special. Autoarele invocă în acest sens și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și art. 5 din Codul muncii în ceea ce privește interzicerea discriminării, precum și art. 23 alin. (2) din Declarația Universală a Drepturilor Omului privind dreptul la un salariu egal pentru muncă egală. … 7.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În plus, instanța arată că se ridică și o problemă de admisibilitate a excepției din perspectiva faptului că se critică o omisiune legislativă și nu conținutul dispozițiilor legale arătate. În acest sens, este indicată și Decizia Curții Constituționale nr. 332 din 23 martie 2010. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl reprezintă dispozițiile cuprinse în punctul 3 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Instanța judecătorească a avut în vedere forma acestor prevederi legale dobândită în urma modificărilor aduse de articolul unic pct. 24 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 978 din 8 decembrie 2017, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 79/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Dispozițiile legale menționate au următorul conținut: „Personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Mediului, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, din cadrul aparatului Ministerului Apelor și Pădurilor și Ministerului Justiției, precum și din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 2, precum și cu excepția personalului prevăzut la cap. II lit. A pct. I subpct. 2.4 din prezenta anexă, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%“. … 12.Aceste dispoziții sunt criticate în forma pe care o aveau anterior modificărilor aduse de Legea nr. 79/2018. Având însă în vedere că, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, sunt supuse controlului de constituționalitate și dispozițiile din legi ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea este legal sesizată. … 13.În opinia autoarelor excepției, dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în vederea soluționării acesteia, prezintă relevanță o serie de considerente reținute în Decizia nr. 79 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 19 iunie 2020 prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 2.6 secțiunea I: Salarii pentru administrația publică centrală, subcapitolul 1: A. Salarizarea personalului contractual din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală – consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea cadru nr. 153/2017 care instituie, pentru anul 2022, salariul de bază corespunzător gradației 0 și coeficientul, specifice funcției de consilier pentru afaceri europene din administrația publică centrală de specialitate, la nivelul studiilor superioare.  … 15.Astfel, în paragraful 21 al Deciziei nr. 79 din 18 februarie 2020, Curtea a reținut, referitor la critica de neconstituționalitate vizând instituirea unei discriminări între consilierii pentru afaceri europene și alte categorii de personal plătit din fonduri publice, că prevederile art. 16 din Constituție prevăd/instituie egalitatea în drepturi între cetățeni în ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor. În felul acesta, a arătat Curtea, se justifică nu numai admisibilitatea unui regim juridic diferit față de anumite categorii de persoane, dar și necesitatea lui (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002).  … 16.De asemenea, Curtea a statuat că este dreptul exclusiv al legiuitorului să facă diferențierea corespunzătoare la stabilirea drepturilor salariale. Atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare la diferite autorități sau instituții publice și, prin urmare, stabilirea unui tratament juridic diferențiat, în cazul de față, apare ca justificată. … 17.În paragraful 25 al Deciziei nr. 79 din 18 februarie 2020, Curtea Constituțională a reiterat jurisprudența sa bogată prin care a subliniat că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului bugetar intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 619 din 17 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.122 din 13 decembrie 2005). Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 706 din 11 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 23 octombrie 2007). … 18.În sfârșit, în egală măsură sunt relevante și considerentele potrivit cărora legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 707 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 17 februarie 2017, Decizia nr. 291 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 20 iunie 2014, și Decizia nr. 31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens, a observat Curtea, este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat, și anume Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23, Hotărârea din 8 decembrie 2009, pronunțată în Cauza Wieczorek împotriva Poloniei, paragraful 59, Hotărârea din 2 februarie 2010, pronunțată în Cauza Aizpurua Ortiz împotriva Spaniei, paragraful 57, Decizia din 6 decembrie 2011, pronunțată în cauzele Felicia Mihăieș împotriva României și Adrian Gavril Senteș împotriva României, paragraful 15. … 19.Având în vedere similaritatea dintre, pe de o parte, cauza soluționată prin Decizia nr. 79 din 18 februarie 2020, și, pe de altă parte, prezenta cauză, Curtea Constituțională va constata mutatis mutandis constituționalitatea prevederilor cuprinse în punctul 3 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anelize Wellman și Raluca Ioana Hațieganu în Dosarul nr. 20.160/3/2018* al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile cuprinse în punctul 3 de la notă, punctul I, litera A, capitolul II din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește