DECIZIA nr. 711 din 5 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Amelin Marusac în Dosarul nr. 68/314/2016 al Judecătoriei Suceava și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.448D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care apreciază excepția ca fiind, în principal, inadmisibilă, întrucât autorul acesteia deduce neconstituționalitatea dispozițiilor legale criticate prin raportare la prevederile art. 255 și 265 din Codul fiscal. Pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții, spre exemplu, Decizia nr. 779 din 17 noiembrie 2015. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 68/314/2016, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 124^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, excepție ridicată de Amelin Marusac într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare prin care a solicitat anularea titlului executoriu prin care i s-a stabilit obligația de plată a unei sume reprezentând impozite și taxe locale, precum și accesorii. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt în contradicție evidentă cu art. 255 și 265 din Codul fiscal, care prevăd că impozitele pe clădiri și autoturisme sunt impozite anuale și nu stabilesc o sancțiune pentru neachitarea anumitor sume din impozitul datorat în cursul anului. Astfel, consideră că dreptul de a percepe majorări pentru impozitele și taxele datorate trebuie să ia naștere după încheierea anului fiscal la care se raportează acel impozit datorat, iar nu în interiorul anului fiscal. Altfel, impozitele și taxele datorate încetează să mai fie anuale și, prin urmare, ar trebui redefinite prin lege ca fiind trimestriale sau semestriale. Prin aplicarea art. 124^1 din Codul de procedură fiscală s-a ajuns în situația nedreaptă în care statul se îmbogățește fără justă cauză prin perceperea ilegală a unor sume de bani de la cetățeni. … 6.Se mai arată că dispozițiile legale criticate contravin art. 137 și 139 din Constituție, întrucât stabilesc majorări de întârziere printr-o ordonanță a Guvernului, și nu printr-o lege organică. … 7.Judecătoria Suceava apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât eventuala contradicție dintre două acte normative nu poate forma obiectul controlului de constituționalitate. Examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele, iar simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. În acest sens invocă Decizia nr. 131 din 1 februarie 2011 sau Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011. … 10.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere anterior exprimat, în sensul constituționalității dispozițiilor legale criticate, și reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 561 din 16 octombrie 2014, nr. 858 din 10 decembrie 2015 sau nr. 872 din 15 decembrie 2015. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 124^1 – Majorări de întârziere în cazul creanțelor datorate bugetelor locale din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:(1)Prin excepție de la prevederile art. 119 alin. (1) și art. 120^1, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor de plată datorate bugetelor locale, se datorează după acest termen majorări de întârziere.(2)Nivelul majorării de întârziere este de 2% din cuantumul obligațiilor fiscale principale neachitate în termen, calculată pentru fiecare lună sau fracțiune de lună, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate inclusiv.(3)Prevederile art. 119-124 sunt aplicabile în mod corespunzător.(4)Pentru sumele de restituit de la bugetul local se datorează dobândă. Nivelul și modul de calcul al dobânzii sunt cele prevăzute la alin. (2). … 14.În privința obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea observă faptul că Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost abrogată prin art. 354 lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauză. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 56 privind contribuțiile financiare, ale art. 137 privind sistemul financiar și ale art. 139 privind impozite, taxe și alte contribuții. Totodată, Curtea reține că din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea acesteia sunt invocate și prevederile art. 16 și ale art. 73 privind categoriile de legi din Constituție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că sintagma „numai prin lege“ din cuprinsul art. 139 alin. (1) din Constituție nu are o semnificație absolută, în sensul de act de reglementare primară adoptat de Parlament (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 878 din 23 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2013, sau Decizia nr. 2 din 17 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 25 februarie 2013). A condiționa adoptarea unor prevederi referitoare la bugetul de stat numai prin dezbatere parlamentară ar însemna a nu ține cont de realitățile concrete ale derulării procedurilor parlamentare, astfel încât, pe perioada vacanței parlamentare, să nu poată fi adoptate asemenea reglementări, în condițiile prevederilor constituționale referitoare la delegarea legislativă. Sintagma „numai prin lege“ urmărește, așadar, să interzică stabilirea unor impozite și taxe pentru bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat prin acte inferioare legii, cum ar fi hotărâri ale Guvernului, ordine ale miniștrilor etc., sintagma nefiind aplicabilă în cazul adoptării ordonanțelor și ordonanțelor de urgență ale Guvernului în acest domeniu. Mai mult, Curtea a statuat prin deciziile anterior menționate că termenul de „lege“ folosit în prevederile constituționale ale art. 139 alin. (1) desemnează acte normative ce au forța juridică a legii, fiind incluse aici și ordonanțele Guvernului. … 17.Curtea a mai reținut în jurisprudența sa că, pentru a se înlătura posibilitatea proliferării actelor normative de ordin administrativ în această materie, Constituția a consacrat regula conform căreia impozitele și taxele pentru bugetul de stat (bugetul asigurărilor sociale de stat) se stabilesc numai prin act ce are forța juridică a legii. Prin utilizarea cuvântului „numai“ se dorește să se bareze posibilitatea stabilirii de impozite și taxe pentru bugetul de stat prin acte inferioare, ca forță juridică, legii, cum sunt hotărârile Guvernului (Decizia nr. 5 din 14 iulie 1992, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 22 iulie 1992). … 18.Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută nici încălcarea art. 137 din Constituție. … 19.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 16 din Constituție Curtea reține că, în jurisprudența sa, a subliniat în mod constant că egalitatea nu înseamnă uniformitate și că pentru situații diferite se impun soluții juridice diferite. Astfel, în Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997, Curtea a arătat că principiul egalității în drepturi nu înseamnă aplicarea aceluiași regim juridic unor situații care, prin specificul lor, sunt diferite. De asemenea, Curtea a statuat că principiul egalității nu presupune uniformitate, așa încât toate situațiile să fie tratate în același fel, ci presupune ca la situații egale să corespundă un tratament egal, iar la situații diferite să existe un tratament diferit. Principiul egalității nu se opune ca o lege să stabilească reguli diferite în raport cu persoane care se află în situații diferite. … 20.Prin urmare, raportat la cauza de față, Curtea constată că cetățenii care beneficiază de o bonificație din partea statului pentru că au manifestat diligență în plata cu anticipație a impozitului pe clădiri datorat pentru întregul an nu se află în aceeași situație cu cetățenii care nu au plătit impozitul și cărora li se aplică majorări de întârziere. … 21.În continuare, referitor la încălcarea art. 56 din Constituție, Curtea reține că stabilirea printr-o dispoziție legală expresă a unor sancțiuni cu caracter fiscal pentru neîndeplinirea la termen a obligațiilor bugetare se circumscrie sferei de aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 56 și 139 și reprezintă regula generală în materia impozitelor și taxelor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 561 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 18 decembrie 2014, paragrafele 18 și 19). … 22.Referitor la invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. l) și o) din Constituție privind reglementarea prin lege organică a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, precum și a organizării administrației publice locale, a teritoriului, precum și regimul general privind autonomia locală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, dispozițiile legale criticate vizând regimul plății unor obligații fiscale. … 23.În fine, în ceea ce privește contrarietatea dispozițiilor legale criticate cu prevederile art. 255 și 265 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, sub aspectul caracterului anual al impozitului, Curtea apreciază că aceasta nu poate fi primită, întrucât examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins violate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 433 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 4 iulie 2012). … 24.Totodată, referitor la susținerea potrivit căreia majorarea de întârziere i s-a perceput în interiorul anului fiscal, Curtea reține că această critică se bazează pe situația de fapt a dosarului, ceea ce, în realitate, reprezintă o chestiune de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 255 din Codul fiscal raportat la dispozițiile legale criticate. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Amelin Marusac în Dosarul nr. 68/314/2016 al Judecătoriei Suceava și constată că dispozițiile art. 124^1 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Suceava și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește