DECIZIA nr. 71 din 1 februarie 2024

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ale art. 367 alin. (9) și ale art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Next Step Advertising – S.R.L. din București și Societatea Marian Consult – S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.914/3/2020 al Tribunalului București – Secția I penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.438D/2020. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru Societatea Next Step Advertising – S.R.L. din București, doamna consilier juridic Teodora Condruz, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse la dosar de către Societatea Next Step Advertising – S.R.L. din București, prin care se solicită admiterea excepției. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra cererii depuse la dosar de către aceeași autoare a excepției, prin care se solicită conexarea la dosarul prezent a dosarelor Curții Constituționale nr. 1.122D/2020, nr. 2.565D/2022 și nr. 3.688D/2023. Magistratul-asistent învederează că primul dosar are un obiect parțial asemănător, iar celelalte două dosare au obiecte diferite, față de cel al dosarului aflat în ședință publică. Totodată, învederează că în cele trei dosare nu a fost stabilit termenul de judecată. … 4.Având cuvântul asupra acestei cereri, doamna consilier juridic arată că se impune conexarea acestor dosare, deoarece toate excepțiile de neconstituționalitate au fost invocate de aceleași autoare, pe perioada în care acestea au desfășurat activitate ce vizează implementarea de fonduri europene. Astfel, decizia care va fi pronunțată de Curtea Constituțională va viza aceeași situație de fapt. … 5.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a cererii de conexare a dosarelor anterior menționate. … 6.Curtea, având în vedere stadiul diferit de soluționare a dosarelor anterior menționate, respinge cererea de conexare. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul doamnei consilier juridic, care susține că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, având în vedere și dovezile depuse la dosar. Susține că textele criticate sunt neconstituționale, contravenind prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1), (2) și (3), art. 56, art. 57, art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) și b), art. 148 alin. (2) și (4). De asemenea, susține că sunt încălcate și prevederile art. 101, 107 și 108 referitoare la regimul ajutoarelor de stat din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. Arată că dosarul în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a fost constituit la data de 3 august 2016, moment la care a intrat în vigoare Regulamentul 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 privind promovarea liberei circulații a cetățenilor prin simplificarea cerințelor de prezentare a anumitor documente oficiale în Uniunea Europeană și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012, care reglementează regimul documentelor oficiale și stabilește semnificația noțiunii de „domiciliu“/„reședință“ atunci când o persoană are domiciliul sau reședința într-un alt stat membru. Apreciază că instanța de contencios constituțional este singura în măsură să se pronunțe asupra dovezilor invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate. … 8.Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autoarele acesteia invocă chestiuni de interpretare și aplicare a legii. În subsidiar, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Invocă Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020 și Decizia nr. 296 din 9 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 23 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 19.914/3/2020, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ale art. 367 alin. (9) și ale art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Societatea Next Step Advertising – S.R.L. din București și Societatea Marian Consult – S.R.L. din București cu ocazia soluționării contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, referitor la procedura de desființare de înscrisuri în conformitate cu art. 315 alin. (2) lit. d) și art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 și ale art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale deoarece nu permit suspendarea cauzei în care a fost invocată o excepție de neconstituționalitate până la soluționarea acesteia de către Curtea Constituțională. În ceea ce privește dispozițiile art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, autoarele fac referire la Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, la art. 54 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, la Directiva 2009/101/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 septembrie 2009 de coordonare, în vederea echivalării, a garanțiilor impuse societăților în statele membre, în înțelesul articolului 48 al doilea paragraf din tratat, pentru protejarea intereselor asociaților sau terților, la art. 16 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. În continuare, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 166 din 17 martie 2015, paragrafele 33, 49 și 54. Susține că un argument privind neconstituționalitatea dispozițiilor criticate îl constituie reglementarea a două proceduri judiciare privind cercetarea falsului, reglementate de art. 549^1 din Codul de procedură penală și de art. 308 din Codul de procedură civilă. Arată că neconstituționalitatea derivă din faptul că în procedura de cercetare a falsului derulată potrivit art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală părțile nu pot propune administrarea de probe și nu pot invoca excepții de ordine publică sau excepții procesuale, pe când în procedura judiciară reglementată în art. 308 din Codul de procedură civilă se pot utiliza orice mijloace de probă. În continuare, invocă principiul securității juridice, care exprimă în esență faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecurități pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta riscă să o creeze. … 11.Apreciază că principiul securității juridice face parte din ordinea juridică unională și trebuie respectat atât de instituțiile unionale, cât și de statele membre. De asemenea, principiul securității juridice este statuat și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a subliniat importanța respectării acestui principiu, considerat ca fiind în mod necesar inerent dreptului Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Tribunalul București – Secția I penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor de lege criticate, respingând excepțiile ca neîntemeiate. Invocă Decizia nr. 676 din 29 octombrie 2019, Decizia nr. 724 din 6 decembrie 2016, Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, paragrafele 53 și 54, și Decizia nr. 1.106 din 22 septembrie 2010. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ale art. 367 alin. (9) și ale art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală. Legea nr. 47/1992 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Dispozițiile criticate au următorul conținut:– Art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992: „Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.“; … – Art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală: „Ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei.“; … – Art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală: „În cazul în care procurorul a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, și sesizarea judecătorului de cameră preliminară în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, ordonanța de clasare sau, după caz, ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărire penală confirmată de judecătorul de cameră preliminară, însoțită de dosarul cauzei, se înaintează instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, după expirarea termenului prevăzut la art. 339 alin. (4) ori, după caz, la art. 340 sau după pronunțarea hotărârii prin care plângerea a fost respinsă ori prin care a fost confirmată ordonanța de renunțare la urmărire penală.“ …  … 17.Autoarele excepției susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 146 lit. d) referitor la excepția de neconstituționalitate, art. 148 alin. (2) și (4) referitor la integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 16, 47 și 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992, Curtea constată că, prin Decizia nr. 1.610 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 7 martie 2012, Decizia nr. 360 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 18 iulie 2019, și Decizia nr. 526 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1216 din 22 decembrie 2021, a reținut, în esență, că opțiunea legiuitorului în sensul abrogării măsurii suspendării de drept se întemeiază pe faptul că invocarea excepțiilor de neconstituționalitate de către părți a fost folosită de multe ori ca modalitate de a întârzia judecarea cauzelor. În condițiile în care scopul măsurii suspendării de drept a judecății cauzelor la instanțele de fond a fost acela de a asigura părților o garanție procesuală în exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, prin eliminarea posibilității judecării cauzei în temeiul unei dispoziții legale considerate a fi neconstituțională, realitatea a dovedit că această măsură s-a transformat, în majoritatea cazurilor, într-un instrument menit să tergiverseze soluționarea cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești. Reglementarea a încurajat abuzul de drept procesual și arbitrarul într-o formă care nu poate fi sancționată, atâta vreme cât suspendarea procesului este privită ca o consecință imediată și necesară a exercitării liberului acces la justiție. Astfel, scopul primordial al controlului de constituționalitate – interesul general al societății de a asana legislația în vigoare de prevederile afectate de vicii de neconstituționalitate – a fost pervertit într-un scop eminamente personal al unor părți litigante, care au folosit excepția de neconstituționalitate drept pretext pentru amânarea soluției pronunțate de instanța în fața căreia a fost dedus litigiul. Or, Curtea a reținut că, prin adoptarea Legii nr. 177/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a Codului de procedură civilă și a Codului de procedură penală al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010, voința legiuitorului a fost aceea de a elimina invocarea excepției de neconstituționalitate în alt scop decât cel prevăzut de Constituție și de lege, preîntâmpinând, pentru viitor, exercitarea abuzivă de către părți a acestui drept procesual. Mai mult, măsura adoptată asigură echilibrul procesual între persoane cu interese contrare, fiind menită să garanteze egalitatea de arme a acestora, prin determinarea cadrului legal de exercitare a drepturilor lor legitime. … 19.Curtea a reținut că, deși nu se mai suspendă cauzele în care a fost invocată o excepție de neconstituționalitate, aceasta nu înseamnă că este afectat principiul egalității în drepturi, întrucât, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, acesta nu presupune uniformitate și impune ca situațiilor egale să le corespundă un tratament egal, iar pentru situații diferite să existe un tratament diferit. … 20.Tot astfel nu au putut fi primite susținerile referitoare la încălcarea art. 21 din Legea fundamentală, deoarece prevederile legale criticate nu îngrădesc posibilitatea părților interesate de a se adresa instanțelor judecătorești și de a valorifica în acest cadru toate garanțiile dreptului la un proces echitabil, întrucât, așa cum rezultă din chiar conținutul prevederilor criticate, în măsura în care s-a admis o excepție de neconstituționalitate, aceasta poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive pronunțate, dacă soluția dată s-a întemeiat pe dispoziția declarată neconstituțională sau pe alte dispoziții din actul atacat, care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate de prevederile menționate în sesizare. În plus, prin continuarea judecății în cauzele în care a fost ridicată o excepție de neconstituționalitate, se dă expresie exigenței constituționale consacrate de art. 21 alin. (3) potrivit căreia părțile au dreptul la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală, Curtea reține că, de exemplu, prin Decizia nr. 814 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 169 din 22 februarie 2018, Decizia nr. 449 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 6 noiembrie 2017, și Decizia nr. 295 din 9 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1040 din 6 noiembrie 2020, a constatat că soluția legislativă care dispune în sensul că ridicarea unei excepții de neconstituționalitate nu suspendă judecarea cauzei este similară cu cea adoptată prin art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010, prin care dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care prevedeau suspendarea de drept a judecării cauzelor până la soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate, au fost abrogate. Curtea, având în vedere similitudinea reglementării, a reținut că jurisprudența referitoare la dispozițiile art. I pct. 3 din Legea nr. 177/2010 este aplicabilă și în privința prevederilor art. 367 alin. (9) din Codul de procedură penală. … 22.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală, Curtea observă că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor dispoziții din perspectiva existenței unui paralelism legislativ între normele procesual penale criticate și dispozițiile art. 304 și 308 din Codul de procedură civilă. Astfel, prin Decizia nr. 742 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 17 februarie 2017, și Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 21 aprilie 2015, Curtea a reținut că dispozițiile art. 549^1 din Codul de procedură penală reglementează procedura de confiscare sau desființare a unui înscris în cazul clasării, atribuție conferită de către legiuitor judecătorului de cameră preliminară tocmai în considerarea art. 54 lit. d) din Codul de procedură penală și în completarea dispozițiilor art. 315 alin. (2) lit. c) și d) din Codul de procedură penală. … 23.Curtea a observat că art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală atribuie procedura desființării unui înscris instanței penale, respectiv judecătorului de cameră preliminară, aceasta fiind una dintre procedurile speciale reglementate expres de titlul IV din noul cod. Astfel, instanța sesizată este cea penală, și nu cea civilă, cauza neavând natura unei acțiuni civile nici în situația în care obiectul sesizării îl constituie desființarea unui înscris. … 24.Curtea a considerat că opțiunea legiuitorului de a atribui judecătorului de cameră preliminară competența de a decide cu privire la confiscarea specială sau la desființarea unui înscris nu este de natură să încalce prevederile constituționale atât timp cât, în cadrul acestei proceduri, există posibilitatea administrării de probe, în ședință publică, în condiții de contradictorialitate și oralitate, cu respectarea garanțiilor constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare. Or, Curtea, prin Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, precitată, a constatat neconstituționalitatea unor soluții legislative cuprinse în art. 549^1 din Codul de procedură penală, care excludeau de la soluționarea cauzei procurorul și persoanele ale căror drepturi sau interese legitime puteau fi afectate de măsura confiscării sau de cea a desființării a unui înscris în cazul clasării. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, art. 549^1 din Codul de procedură penală a fost pus de acord cu cele statuate de instanța de contencios constituțional, în sensul că, pentru termenul de soluționare de către judecătorul de cameră preliminară a sesizării în vederea luării măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, se dispune încunoștințarea procurorului și se citează persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate [alin. (3)], iar judecătorul de cameră preliminară se pronunță prin încheiere, în ședință publică, după ascultarea procurorului și a persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate, dacă sunt prezente, dispozițiile cuprinse în titlul III al părții speciale privind judecata, care nu sunt contrare dispozițiilor art. 549^1 din Codul de procedură penală, aplicându-se în mod corespunzător [alin. (4)], și, totodată, contestația formulată cu privire la încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează cererea este soluționată cu citarea persoanelor ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate și încunoștințarea procurorului [alin. (7)]. … 25.De asemenea, în Decizia nr. 166 din 17 martie 2015, Curtea, observând că, potrivit art. 308 din Codul de procedură civilă, „în cazul în care, potrivit legii, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua, cercetarea falsului se va face de către instanța civilă, prin orice mijloace de probă“, clasarea sau renunțarea la urmărirea penală fiind ipoteze în care devin incidente dispozițiile art. 549^1 din Codul de procedură penală, așadar situații în care „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare ori nu poate continua“, conform art. 16 și art. 17 alin. (1) din Codul de procedură penală, și care atrag astfel și incidența art. 308 din Codul de procedură civilă, a reținut că legiuitorul are obligația de a respecta normele de tehnică legislativă menite să asigure sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ (paragraful 54), această situație nefiind constatată ca un viciu de neconstituționalitate care să afecteze dispozițiile art. 549^1 alin. (1) și (4) din Codul de procedură penală. … 26.Neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Next Step Advertising – S.R.L. din București și Societatea Marian Consult – S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.914/3/2020 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 29 alin. (5) teza întâi din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ale art. 367 alin. (9) și ale art. 549^1 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește