DECIZIA nr. 709 din 6 octombrie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1293 din 24 decembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ART. 1REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 4REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 5REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 6REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 1682 17/12/2009
ART. 7REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 36 07/11/2016
ART. 14REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 16REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 17REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 18REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 19REFERIRE LALEGE 76 24/05/2012
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 1682 17/12/2009
ART. 19REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004 ART. 4
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Simina Popescu-Marin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.998/62/2017 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 425D/2019.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, sens în care arată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează o pretinsă omisiune legislativă și aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 1.124/MAS din 8 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.998/62/2017, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția a fost ridicată de Carmen Ionescu cu prilejul soluționării cererii de revizuire a unor hotărâri judecătorești.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 sunt neconstituționale, deoarece împiedică ridicarea de excepții de nelegalitate în fața instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea unor căi extraordinare de atac. Astfel, în opinia autoarei excepției, prevederile art. 4 din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost interpretate de instanțe judecătorești, presupun două condiții, pe care trebuie să le îndeplinească o excepție de nelegalitate pentru a fi admisibilă: 1) să privească un act administrativ individual; 2) să fie invocată în fața unei instanțe învestite cu soluționarea fondului litigiului. În raport cu acestea, ridicarea excepțiilor de nelegalitate devine imposibilă în faza de revizuire (sau în cadrul altor căi extraordinare de atac), instanța judecătorească considerându-le inadmisibile. Așadar, revizuentul este privat de utilizarea excepției de nelegalitate cu privire la documentele depuse la dosar doar pentru simplu motiv că dosarul se află în faza de soluționare a unei căi extraordinare de atac. Or, legea ar trebui să prevadă posibilitatea de a se ridica excepții de nelegalitate inclusiv în cadrul dosarelor care au ca obiect o cale extraordinară de atac.6.În consecință, autoarea excepției susține că, prin modul în care sunt formulate textele de lege criticate, respectiv sintagma „instanța învestită cu fondul litigiului“ din cuprinsul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, se încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 16 din Constituție.7.Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale opinează în sensul caracterului neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate, reținând că revizuirea este o cale extraordinară de atac, de retractare, ce poate fi exercitată doar în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, iar dezbaterile în cadrul acesteia sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază. Prin limitarea posibilității de invocare a excepției de nelegalitate, în cadrul unui proces, doar în fața instanței învestite cu soluționarea fondului litigiului, prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 nu se aduce atingere dreptului părții la un proces echitabil și nici egalității în drepturi, partea interesată având posibilitatea de a introduce o acțiune directă prin care să solicite verificarea legalității actului administrativ respectiv, cu suspendarea consecutivă a litigiului principal. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.682 din 17 decembrie 2009.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: (1)Legalitatea unui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.(2)Instanța învestită cu fondul litigiului și în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate, constatând că de actul administrativ cu caracter individual depinde soluționarea litigiului pe fond, este competentă să se pronunțe asupra excepției, fie printr-o încheiere interlocutorie, fie prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză. În situația în care instanța se pronunță asupra excepției de nelegalitate prin încheiere interlocutorie, aceasta poate fi atacată odată cu fondul.(3)În cazul în care a constatat nelegalitatea actului administrativ cu caracter individual, instanța în fața căreia a fost invocată excepția de nelegalitate va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.(4)Actele administrative cu caracter normativ nu pot forma obiect al excepției de nelegalitate. Controlul judecătoresc al actelor administrative cu caracter normativ se exercită de către instanța de contencios administrativ în cadrul acțiunii în anulare, în condițiile prevăzute de prezenta lege.12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauza de față, criticile de neconstituționalitate vizează, în esență, sintagma „instanța învestită cu fondul litigiului“ din cuprinsul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, susținându-se că, potrivit interpretării date de instanțe judecătorești, această sintagmă legală împiedică ridicarea excepției de nelegalitate în cursul judecării căilor extraordinare de atac.14.Sub acest aspect, Curtea observă că, în realitate, criticile formulate vizează aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea normei juridice, a căror soluționare nu intră în atribuțiile Curții Constituționale. Astfel, Curtea constată că sub aspectul interpretării și aplicării art. 4 din Legea nr. 554/2004, din perspectiva criticilor formulate, relevantă este Decizia nr. 36 din 7 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 554/2004), permit invocarea unei excepții de nelegalitate direct în recurs sau acestea conțin o limitare, restricție, raportat la momentul la care se poate invoca excepția de nelegalitate?“, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2017. Prin această decizie, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „dispozițiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, permit invocarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, direct în recurs“.15.Prin considerentele deciziei menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că excepția de nelegalitate reprezintă un mijloc de apărare comun, această soluție rezultând chiar din cuprinsul textului de lege, care precizează că legalitatea unui act administrativ cu caracter individual poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces civil, știut fiind faptul că procesul civil începe cu introducerea cererii de chemare în judecată și se finalizează cu soluționarea ultimei căi de atac, dacă nu este posibilă executarea silită sau dacă hotărârea se execută de bună voie ori odată cu executarea silită dacă este posibilă executarea silită, iar debitorul nu îndeplinește obligația stabilită prin hotărârea definitivă.16.Admițând că anumite dificultăți de interpretare prezintă alin. (2) al art. 4 din Legea nr. 554/2004, care se referă la „instanța învestită cu fondul litigiului“, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că dificultatea nu este, însă, insurmontabilă, dacă se are în vedere că judecata „în fondul litigiului“ nu este echivalentă cu judecata „în prima instanță“, fondul litigiului privind atât judecata în primă instanță, cât și judecata în căile de atac.17.Înalta Curte de Casație și Justiție a subliniat că, întradevăr, recursul reprezintă o cale extraordinară de atac, care implică compararea hotărârilor atacate numai pentru motive de nelegalitate, însă aceasta nu reprezintă un impediment pentru a constata că instanța de recurs rezolvă „fondul litigiului“, în sensul textului de lege amintit. Verificarea respectării dispozițiilor legale și aplicării legii de către instanța ce a pronunțat hotărârea recurată implică cercetarea „fondului litigiului“, fiind în consens, în acord cu dispozițiile legale în discuție (art. 4 din Legea nr. 554/2004).18.În fine, Înalta Curte de Casație și Justiție a mai reținut că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, excepția de nelegalitate poate fi invocată „oricând în cadrul unui proces“, interpretarea în sensul că excepția nu poate fi invocată în recurs fiind contrară principiului conform căruia „legea trebuie interpretată în sensul aplicării ei, iar nu în sensul neaplicării“.19.De asemenea, prin Decizia nr. 1.682 din 17 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2010, Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a art. 4 alin. (1) teza a treia din Legea nr. 554/2004, în forma nemodificată prin Legea nr. 76/2012, reținând că invocarea excepției de nelegalitate a unui act administrativ cu caracter individual, în timpul soluționării litigiului ajuns deja în recurs, nu pune probleme de constituționalitate, deoarece partea interesată are dreptul de a introduce o acțiune directă prin care să solicite verificarea legalității actului administrativ respectiv, cu suspendarea consecutivă a soluționării litigiului principal.20.În consecință, întrucât în cauza de față criticile de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, care excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 1.998/62/2017 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x