DECIZIA nr. 709 din 28 octombrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 19 din 6 ianuarie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 57
ART. 2REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 58
ART. 3REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 4REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006
ART. 5REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 404 06/06/2019
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 652 17/10/2017
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 405 15/06/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 343
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 344
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 430 24/10/2013
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 1 11/01/2012
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 743 02/06/2011
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 903 06/07/2010
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 70 18/02/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 3
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 74
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 393 18/06/2020
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 514
ART. 20REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 519
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societății Exploatare Minieră Harghita – S.A. din Miercurea-Ciuc, în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.520D/2020.2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 7 octombrie 2021, în prezența reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Corina Ruxandra Popescu din cadrul Baroului București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, și cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, în temeiul art. 57 și al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 19 octombrie 2021 și, ulterior, pentru 28 octombrie 2021, dată la care a pronunțat prezenta decizie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 14 septembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societății Exploatare Minieră Harghita – S.A. din Miercurea-Ciuc, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația formulată împotriva creanțelor înscrise în tabelul definitiv publicat în Buletinul procedurilor de insolvență.4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „după ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate“ din cuprinsul dispoziției legale criticate este neconstituțională ca urmare a faptului că termenul „soluționate“ este neclar și imprecis, ceea ce afectează grav calitatea legii. Dispoziția legală criticată reglementează ordinea în care practicianul în insolvență urmează să efectueze actele de procedură, în sensul că întocmirea, înregistrarea și afișarea tabelului definitiv sunt operațiuni realizate ulterior soluționării contestațiilor la creanțe. Din ansamblul reglementării Legii nr. 85/2006 rezultă că o contestație la creanțe este susceptibilă de a fi soluționată atât în cadrul procedurii în primă instanță în fața judecătorului-sindic, cât și de instanța de apel. În aceste condiții, sintagma „soluționarea contestațiilor la creanțe“ este echivocă, lipsită de precizie, prin faptul că generează mai multe sensuri, fiind posibil să se refere atât la soluționarea definitivă, cât și la cea în primă instanță.5.Întrucât Legea nr. 85/2006 nu definește sintagma „după ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate“, se creează premisa aplicării acesteia ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. De asemenea, termenul „soluționate“ este utilizat inadecvat, întrucât, ca urmare a faptului că soluția primei instanțe este supusă unei căi devolutive de atac, același termen definește și soluția/rezolvarea/dezlegarea dată de instanța de apel.6.În susținerea excepției de neconstituționalitate se invocă și jurisprudența Curții referitoare la calitatea și previzibilitatea legii, respectiv, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 652 din 17 octombrie 2017, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 sau Decizia nr. 404 din 6 iunie 2019.7.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, dispozițiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 fiind conforme cu Legea fundamentală.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.9.Guvernul apreciază că, în principal, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât din motivarea autorului acesteia rezultă că, în realitate, este nemulțumit de modalitatea de aplicare a legii, care conduce, în opinia sa, la o practică neunitară la nivelul instanțelor judecătorești. În subsidiar, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale criticate îndeplinesc condițiile de calitate a legii impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, susținerile reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins: „După ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndată, la tribunal și va avea grijă să fie afișat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului, arătând suma, prioritatea și situația – garantată sau negarantată – a fiecărei creanțe.“13.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta sa privind calitatea legii.15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor, acestea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de claritate și previzibilitate, astfel încât destinatarii să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012) că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, deciziile Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, și nr. 430 din 24 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 21 ianuarie 2014).16.Or, aplicând aceste considerente de principiu la cauza de față, Curtea reține că textele de lege criticate sunt suficient de clare și precise, prevăzând că, „după ce toate contestațiile la creanțe au fost soluționate“, practicianul în insolvență va întocmi tabelul definitiv al creanțelor.17.Dispozițiile art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 criticate în prezenta cauză nu trebuie, așa cum a reținut și Curtea în Decizia nr. 70 din 18 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 19 aprilie 2016, paragraful 25, interpretate în mod singular, ci trebuie avute în vedere, spre exemplu, și cele cuprinse în art. 3 pct. 17 din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora „prin tabel definitiv de creanțe se înțelege tabelul care cuprinde toate creanțele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar și împotriva cărora nu s-au formulat contestații în conformitate cu prevederile art. 73, precum și creanțele admise în urma soluționării contestațiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă și rangul de prioritate a creanței.“, dar și cele ale art. 12 alin. (1) referitoare la caracterul executoriu al sentințelor judecătorului-sindic, cele ale art. 8 alin. (1) referitoare la caracterul nesuspensiv de executare al apelului formulat împotriva acestor sentințe și cele ale art. 8 alin. (4) care stabilesc cazurile în care curtea de apel poate dispune, totuși, suspendarea hotărârii apelate.18.Prin urmare, instanța judecătorească și practicianul în insolvență nu trebuie să interpreteze normele de procedură criticate în mod singular, disparat, ci trebuie avută în vedere o coroborare a acestora cu întreg cadrul legislativ în materie. Astfel, stabilirea sferei de cuprindere a sintagmei „soluționate“ din cadrul dispoziției legale criticate și a modului în care aceasta se corelează cu cadrul normativ anterior menționat reprezintă o chestiune de interpretare a legilor care, potrivit jurisprudenței Curții, este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25).19.Având în vedere acestea, motivele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate nu privesc vicii de neconstituționalitate intrinsecă ale reglementării criticate, ci au în vedere, de fapt, modalitatea de interpretare și aplicare a legii, ceea ce, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, excedează competenței acesteia.20.În eventualitatea în care o dispoziție legală este susceptibilă de a genera o practică neunitară a instanțelor judecătorești, revine Înaltei Curți de Casație și Justiție, în virtutea rolului său constituțional conferit de art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, să asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești. În acest sens, instanța supremă are la îndemână atât instituția pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, cât și instituția recursului în interesul legii, reglementată de art. 514 din același cod.21.Așadar, din moment ce instanța judecătorească este cea competentă să stabilească interpretarea și aplicarea textului criticat, având în vedere dispozițiile art. 126 alin. (1) din Constituție, precum și pe cele ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, se constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Vasile Mihoc, administrator special al Societății Exploatare Minieră Harghita – S.A. din Miercurea-Ciuc, în Dosarul nr. 3.265/96/2013/a26 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x