DECIZIA nr. 708 din 9 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 813 și următoarele din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Bortiș în Dosarul nr. 213/238/2016/a1 al Judecătoriei Gurahonț și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 788D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde personal autorul excepției de neconstituționalitate și asistat de doamna avocat Amalia Dragoș din Baroul Arad, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Supune atenției Curții Constituționale aspecte legate de fondul cauzei în care, considerând că se află în fața unei confiscări speciale, întrucât terenurile dobândite în mod licit fac obiectul executării silite imobiliare, a apreciat că se impune ridicarea prezentei excepții de neconstituționalitate. În continuare arată, în esență, că executarea silită imobiliară, astfel cum este reglementată de art. 813 și următoarele din Codul de procedură civilă, încalcă atât dispozițiile art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cât și art. 44 alin. (8) din Constituție care prevede că averea dobândită licit nu poate fi confiscată. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (8), având în vedere că potrivit jurisprudenței Curții, respectiv Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, acestea devin aplicabile doar în cazul săvârșirii unei infracțiuni sau contravenții. În continuare, arată că dispozițiile legale criticate reglementează obiectul urmăririi imobiliare, ca formă a executării silite, iar Codul de procedură civilă a venit cu modificări importante în sensul protejării dreptului de proprietate, printre care instituirea pragului de 10.000 lei sub care nu pot fi urmărite bunurile imobile decât în măsura în care debitorul nu are alte bunuri mobile urmăribile sau acestea nu pot fi valorificate. … 5.În replică, având cuvântul, autorul excepției de neconstituționalitate prezintă aspecte de fapt cu privire la situația sa personală, precum și cu privire la modul de dobândire a terenurilor. De asemenea, își manifestă nemulțumirea față de modul de judecare a cauzei sale, având în vedere că documentele pe care le deține nu sunt luate în considerare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 4 mai 2016, pronunțată în Dosarul nr. 213/238/2016/a1, Judecătoria Gurahonț a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 813 și următoarele din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Bortiș într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate instituie o procedură în care bunurile imobile dobândite licit pot fi vândute forțat, fără ca proprietarul de bună-credință să poată face ceva. Or, această procedură, deși reglementată cu scopul de a veni în sprijinul creditorilor pentru recuperarea unor creanțe, încalcă dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (8). … 8.Judecătoria Gurahonț apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Acestea nu se referă la confiscarea imobilelor, ci la executarea lor silită ca urmare a neîndeplinirii de bună voie a obligațiilor stabilite prin hotărârea instanței sau prin alt titlu executoriu de către proprietarii imobilelor. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. … 11.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului și ale autorului excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 813 și următoarele din Codul de procedură civilă. Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 813-863 cuprinse în cap. II – Urmărirea imobiliară din titlul II – Urmărirea silită asupra bunurilor debitorului al cărții a V-a – Despre executare silită din Codul de procedură civilă. … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 44 alin. (8) potrivit căruia „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă“. Din motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în susținerea acesteia, a fost invocat și art. 44 alin. (2) privind garantarea dreptului de proprietate privată, astfel cum acesta se interpretează, potrivit art. 20 din Constituție, și prin prisma exigențelor dispozițiilor art. 1 privind protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate statuează cu privire la bunurile imobile ce pot fi urmărite în procedura urmăririi silite. La această procedură se recurge în situația în care debitorul obligației de plată nu își execută de bunăvoie prestația la care este obligat printr-o hotărâre a instanței sau printr-un alt titlu executoriu. Prin executarea silită a unei obligații de plată rezultate dintr-un titlu executoriu emis conform legii se asigură realizarea drepturilor legale ale creditorului, această procedură fiind în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 44 referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată, dându-le expresie într-o manieră specifică, dar indubitabilă. Astfel, prin dispozițiile legale criticate se permite executarea silită și, implicit, lipsirea de proprietate în cazurile prevăzute de lege. … 17.Legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate. În acest sens, legiuitorul trebuie să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 694 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, paragraful 30). … 18.În prezenta cauză, autorul excepției de neconstituționalitate susține că procedura instituită prin normele legale criticate permite deposedarea de bunurile imobile dobândite licit, prin executare silită imobiliară, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 44 alin. (8) din Constituție. Referitor la această critică, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (8) teza întâi din Constituție, „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată“, ceea ce presupune, per a contrario, că poate fi confiscată averea dobândită în mod ilicit. Însă măsura confiscării unor bunuri constituie o excepție de la principiul constituțional consfințit de art. 44 alin. (8) din Constituție, fiind reglementată constituțional doar în cazul săvârșirii unor infracțiuni sau contravenții, adică în situații constatate, în condițiile legii, ca reprezentând fapte cu un anumit grad de pericol social (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 453 din 16 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2008). Prin urmare, Curtea reține că dispozițiile art. 44 alin. (8) din Constituție nu sunt aplicabile în cauză, valorificarea bunurilor imobile prin executare silită nu pune în discuție caracterul de bun dobândit licit de către debitor și nici nu se referă la confiscarea imobilelor, ci este consecința neîndeplinirii de bunăvoie a unei obligații stabilite într-un titlu executoriu. Astfel, creditorul care are o creanță stabilită printr-un titlu executoriu asupra debitorului încearcă să o valorifice din suma obținută în urma vânzării bunurilor imobile ale debitorului, fără a se aduce în discuție aspecte ce țin de prezumția de liceitate a dobândirii bunurilor imobile. … 19.În continuare, Curtea apreciază că dispozițiile criticate nu contravin exigențelor prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât reglementează mijloace procesuale puse la îndemâna creditorului pentru apărarea și valorificarea dreptului său de proprietate privată prin punerea în executare a unui titlu executoriu încuviințat de instanță. De altfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în hotărârile din 4 septembrie 2002 și 3 aprilie 2012, pronunțate în Cauza Burdov împotriva Rusiei, paragraful 40, respectiv Cauza Kotov împotriva Rusiei, paragraful 90, că imposibilitatea ca un reclamant să obțină executarea unei hotărâri judecătorești pronunțate în favoarea sa constituie o ingerință în dreptul la exercitarea pașnică a posesiunilor, astfel cum este prevăzut în prima teză a primului paragraf al articolului 1 din Primul Protocol adițional la Convenție. Obligațiile pozitive pe care le impune acest articol în cauzele care implică litigii între persoanele fizice sau societăți solicită statelor să se asigure că procedurile prevăzute în legislație pentru executarea hotărârilor judecătorești și pentru procedurile de faliment sunt respectate. De asemenea, instanța de la Strasbourg a mai statuat în Hotărârea din 3 februarie 2005 pronunțată în Cauza Fociac împotriva României, paragraful 70, că, în cazul în care debitorul este o persoană privată, statul trebuie să acționeze cu sârguință pentru a asista un creditor în executarea unei hotărâri judecătorești. … 20.Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile legale criticate reglementează cadrul normativ al urmăririi silite imobiliare în vederea asigurării punerii în executare, în condiții corespunzătoare, a titlurilor executorii, care, potrivit art. 632 din Codul de procedură civilă, sunt hotărârile executorii prevăzute la art. 633 din același cod, hotărârile cu executare provizorie, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare. Mai mult, procedura criticată are ca finalitate asigurarea condițiilor optime pentru executarea hotărârilor judecătorești, precum în cauză, unde titlul executoriu este reprezentat de o hotărâre judecătorească. Prin urmare, scopul urmărit de legiuitor este unul legitim. … 21.Curtea reține că normele criticate se constituie într-o măsură adecvată și necesară pentru îndeplinirea scopului legitim urmărit, fiind, pe de o parte, apte, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea acestuia, iar, pe de altă parte, având în vedere ansamblul de instrumente puse la îndemâna creditorului pentru valorificarea titlului său executoriu, stabilesc o procedură eficientă și indispensabilă, din punct de vedere normativ, pentru executarea titlului executoriu. … 22.De asemenea, Curtea observă că dispozițiile legale criticate respectă justul echilibru ce trebuie să caracterizeze interesele concurente ale debitorului și creditorului. Urmărirea silită imobiliară se dispune după încuviințarea executării silite de către instanță cu privire la un titlu executoriu și asigură valorificarea drepturilor de creanță după încuviințarea urmăririi silite imobiliare de către executorul judecătoresc, astfel încât Curtea constată că există un ansamblu întreg de proceduri ce trebuie parcurse pentru a se ajunge la urmărirea silită imobiliară; mai mult, textele criticate asigură protejarea debitorului prin instituirea pragului de 10.000 lei sub care nu pot fi urmărite bunurile imobile [art. 813 alin. (5) din Codul de procedură civilă]. Toate aceste aspecte garantează debitorului că urmărirea silită imobiliară nu va fi dispusă în orice condiții, astfel încât nu va fi supus unei proceduri arbitrare sau abuzive. Pe de altă parte, textele legale criticate, aplicabile în procedura executării silite, dau substanță interesului creditorului pentru executarea titlului executoriu și satisfacerea creanței sale, în condițiile anterior prescrise, întrucât ceea ce primează este executarea obligației. Ca atare, Curtea reține că textele criticate respectă justul raport de proporționalitate între interesele concurente ale debitorului și cele ale creditorului. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Bortiș în Dosarul nr. 213/238/2016/a1 al Judecătoriei Gurahonț și constată că dispozițiile art. 813-863 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Gurahonț și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește