DECIZIA nr. 708 din 5 noiembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 16 iunie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ART. 9REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 21 01/03/1991 ART. 8
ART. 14REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 20REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 21
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, excepție ridicată de Ihab El Ghalayini în Dosarul nr. 546/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.347 D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că dobândirea cetățeniei reprezintă o vocație, iar nu un drept al solicitantului și este supusă unui regim de reglementare internă, statele membre având competența exclusivă de a stabili în cadrul legislației proprii atât modalitatea de dobândire și pierdere a cetățeniei, cât și totalitatea drepturilor și a obligaților care iau naștere din legătura politică și juridică a apartenenței la un stat. Prin urmare, stabilirea prin lege a unor condiții pentru dobândirea cetățeniei în considerarea legăturilor care se vor crea între cetățean și stat nu este disproporționată și excesivă și nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 6 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 546/3/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Excepția a fost invocată de Ihab El Ghalayini întro cauză având ca obiect acțiunea prin care a solicitat anularea Ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de respingere a cererii de acordare a cetățeniei române motivat de faptul că nu au fost respectate prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Ordinul a fost emis ca urmare a faptului că autorului excepției i s-a pus în vedere de către Comisia pentru cetățenie să facă dovada veniturilor realizate în mod legal. Or, din actele depuse, nu a reieșit obținerea unui venit lunar în România și nici proveniența sumelor de bani aflate în conturile autorului și legalitatea obținerii acestora.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată, în esență, că prin textul de lege criticat se instituie o discriminare între cetățeanul român căsătorit cu un cetățean străin – care a formulat o cerere de acordare a cetățeniei – dar care lucrează și realizează venituri în străinătate și cetățeanul român al cărui soț, de asemenea, solicitant al cetățeniei, lucrează și dobândește venituri în România. Se realizează o discriminare între copiii cetățeni români ai soțului cetățean străin care aplică pentru cetățenie, dar nu realizează venituri în România, și copiii soțului cetățean străin care aplică pentru cetățenie, dar realizează venituri în România.6.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale.7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dreptul statelor de a reglementa în legislația internă condițiile în care un străin sau un apatrid poate dobândi cetățenia acelui stat – în cazul de față prin naturalizare, în temeiul art. 8 din Legea nr. 21/1991 – este, alături de alte prerogative, spre exemplu, de a legifera, de a distribui justiția, de a percepe taxe și impozite pe teritoriul său, unul dintre așa-numitele „drepturi regaliene“ ale statului pe care acesta nu le poate ceda altui stat sau altei entități fără a-și știrbi suveranitatea. În acest sens, alături de alte condiții de dobândire a cetățeniei române, condiția stipulată de art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 21/1991 exprimă existența unei legături reale și efective între solicitant și statul român, impunând ca solicitantul să aibă asigurate în România mijloacele legale pentru o existență decentă. Altfel spus, trebuie să existe o reală conexiune între acea persoană și statul român. De asemenea, textul de lege criticat dă expresie unor trăsături specifice conceptului de naturalizare, înțeles la nivel teoretic ca un proces transformator prin care un străin devine membru cu drepturi depline al unei comunități politice naționale, prin acordarea cetățeniei în urma integrării și stabilirii acestuia în statul respectiv. Aceste prevederi sunt pe deplin compatibile cu normele și standardele internaționale în materie.9.Referitor la încălcarea principiului egalității se arată că nu se poate aplica un tratament diferențiat unor situații analoage sau comparabile fără o motivare obiectivă. Or, ținând seama de rațiunile adoptării normei cuprinse la art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 21/1991, precum și de situația diferită în care se află reclamantul în raport cu celelalte persoane care îndeplinesc cerințele impuse, nu se poate reține existența unui tratament diferențiat nelegal. De asemenea, în jurisprudența sa, respectiv prin Hotărârea din 14 iunie 2011, pronunțată în Cauza Borisov împotriva Lituaniei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că dreptul la cetățenie nu este reglementat prin Convenție.10.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. Astfel, se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și se arată că situația este diferită pentru categoriile comparate. Totodată, îndeplinirea condiției privind asigurarea în România a mijloacelor legale pentru o existență decentă reprezintă o dovadă a interesului pe care cetățeanul străin îl manifestă în mod real cu privire la obținerea cetățeniei, ca expresie a legăturii și apartenenței unei persoane fizice la statul român.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 13 august 2010, care au următorul cuprins: „Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin, dacă îndeplinește următoarele condiții: […] d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de legislația privind regimul străinilor.“14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 privind interzicerea discriminării din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.15.Examinând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că aceasta este ridicată din perspectiva altor persoane decât autorul acesteia, respectiv a membrilor familiei solicitantului de cetățenie. Astfel autorul arată că există o discriminare între cetățeanul român căsătorit cu un cetățean străin care lucrează și realizează venituri în străinătate, și cetățeanul român al cărui soț dobândește venituri în România. De asemenea, se realizează o discriminare și între copiii cetățeni români ai soțului cetățean străin care aplică pentru cetățenie dar nu realizează venituri în România și copiii soțului cetățean străin care aplică pentru cetățenie dar realizează venituri în România.16.Curtea reține că atunci când analizează o excepție de neconstituționalitate, se raportează la situația autorului acesteia iar nu la situația terților în raport cu procesul în care a fost ridicată.17.Analizând excepția de neconstituționalitate Curtea constată că nu pot fi primite criticile autorului având în vedere conținutul normativ al textului de lege criticat.18.În jurisprudența sa Curtea a reținut că problema încălcării principiului egalității și nediscriminării se pune atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea, în acest sens, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).19.Aplicând aceste considerente la cauza de față Curtea reține că textul de lege criticat nu aduce atingere principiului egalității și nediscriminării deoarece condiția ca solicitanții să aibă asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă se aplică în egală măsură tuturor.20.Curtea constată că prevederile art. 21 privind interzicerea discriminării din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene nu au incidență în cauză.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ihab El Ghalayini în Dosarul nr. 546/3/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 8 alin. (1) lit. d) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x