DECIZIA nr. 706 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Surda Călin Teodor în Dosarul nr. 1.101/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 698D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.817D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 (forma în vigoare până la data de 4 noiembrie 2019), excepție ridicată de Cilă Constantin în Dosarul nr. 40.183/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 753D/2023, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004, excepție ridicată de Dorașcu Vasile în Dosarul nr. 2.082/113/2022 al Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.817D/2020 și nr. 753D/2023 la Dosarul nr. 698D/2020. … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura propusă. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.817D/2020 și nr. 753D/2023 la Dosarul nr. 698D/2020 care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor legale criticate, menționând în acest sens, Decizia nr. 461 din 22 iunie 2017 și Decizia nr. 481 din 25 iunie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 28 mai 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.101/108/2019, Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, excepție ridicată de Surda Călin Teodor într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 698D/2020). … 9.Prin Decizia civilă nr. 609 din 9 iunie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 40.183/3/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor (forma în vigoare până la data de 4 noiembrie 2019), excepție ridicată de Cilă Constantin într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 1.817D/2020). … 10.Prin Încheierea din 15 martie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.082/113/2022, Tribunalul Brăila – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004, excepție ridicată de Dorașcu Vasile într-un dosar având ca obiect anularea unui act administrativ (Dosarul nr. 753D/2023).  … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii excepției invocate în dosarele nr. 698D/2020 și nr. 1.817D/2020 arată, în esență, că dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate și, astfel, nu prezintă garanțiile adecvate pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanei vizate. Totodată, se apreciază că acestea nu prevăd în mod concret natura datelor și informațiilor existente la organele competente care pot determina calificarea unei persoane ca fiind un pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor și nici organele competente să culeagă astfel de informații.  … 12.Prin formularea lor ambiguă, dispozițiile legale lasă loc unor interpretări abuzive ale legii de către organele abilitate să le pună în aplicare, mai ales că nu se înțelege în mod concret care este pericolul avut în vedere de legiuitor și de ce datele și informațiile menționate atrag o asemenea sancțiune. … 13.De asemenea, autorul excepției invocate în Dosarul nr. 753D/2023 susține că a solicitat de 5 ori acordarea autorizației de procurare a armelor letale și de fiecare dată cererea sa a fost respinsă pe motiv că prezintă pericol public, întrucât în trecut, acesta a fost sancționat contravențional pentru tulburarea liniștii publice și pentru traversarea străzii pe culoarea roșie a semaforului, fapte considerate ca fiind periculoase și de natură să împiedice exercitarea dreptului la un permis de port armă de vânătoare. În acest context, autorul excepției a acționat în instanță inspectoratul de poliție județean, Tribunalul Brăila respingând acțiunea pe motiv că la dosarul cauzei au fost depuse documente secrete la care reclamantul nu are acces. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că nu contestă competența organelor de poliție de a emite documente cu un anumit grad de confidențialitate (secrete), dar este necesar ca aceste informații, note, să fie verificate într-un termen rezonabil și, în măsura în care se confirmă veridicitatea lor, organele competente trebuie să ia măsurile prevăzute de lege. Având în vedere aceste aspecte, consideră că dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 sunt neconstituționale, îngrădind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, întrucât constituie temeiul refuzului autorității publice de a elibera permisul de port armă motivat de informațiile pe care le deține organul de poliție, dar pe care instanța de judecată nu le cercetează sub aspectul temeiniciei și proporționalității măsurii. Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 21 și art. 53 din Constituție, rezultă că statul are dreptul să restrângă și nu să elimine un drept al unei persoane pentru motive bine întemeiate și dovedite, iar restrângerea poate să fie dispusă numai dacă este necesară și trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau libertății.  … 14.Curtea de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 698D/2020 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și că norma de drept în discuție este suficient de previzibilă și clară, permițându-le celor cărora li se adresează să poată identifica, în mod rezonabil, situațiile în care se poate dispune restrângerea dreptului. Noțiunea de date și informații cuprinse în prevederile legale criticate trebuie interpretată prin corelare cu celelalte noțiuni, respectiv date și informații de orice natură, existente la organele competente, referitoare la eventualul pericol pe care îl poate reprezenta o persoană pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor. … 15.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 1.817D/2020 că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 16.Tribunalul Brăila – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază în Dosarul nr. 753D/2023 că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 sunt constituționale prin raportare la art. 21 din Constituție, care prevede garantarea accesului liber la justiție. Acest drept este exercitat de reclamant și, raportat la probele ce vor fi administrate în cauză, se va stabili dacă este sau nu îndeplinită condiția legală referitoare la pericolul pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, instanța de judecată putând, în baza legii, să analizeze datele și informațiile existente la organele competente, chiar și dacă acestea ar avea caracter secret. Dispozițiile criticate nu sunt neconstituționale nici prin raportare la art. 53 din Legea fundamentală, care prevede că exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale. În cauză, exercițiul dreptului este restrâns prin lege, tocmai pentru apărarea ordinii și a sănătății publice. În plus, arată că dreptul de procurare a armelor letale nu este un drept fundamental prevăzut de Constituție. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorii-raportori, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 425 din 10 iunie 2014, care au următorul cuprins: – Art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004: „(1) Autorizația de procurare a armelor letale se acordă persoanelor prevăzute la art. 13 alin. (2) – (5), dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: […] f) nu prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente;“. …  … 21.Curtea constată că în prezent dispozițiile legale criticate au o altă redactare. Astfel, acestea au fost modificate prin art. I pct. 18 din Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 1 noiembrie 2019. Cu toate acestea, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt aplicabile în cauzele în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea va analiza constituționalitatea textelor de lege cu care a fost sesizată, adică prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct.18 din Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor. … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea și previzibilitatea legii, art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 52 alin. (2) referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și în art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se mai invocă și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra prevederilor legale criticate, prin raportare la critici similare, constatând că sunt constituționale. … 24.Astfel, prin Decizia nr. 481 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 13 ianuarie 2021, paragrafele 16, 17, 19, 20-22, 27 și 28, Curtea a reținut că Legea nr. 295/2004 a fost adoptată ca urmare a armonizării legislației interne cu cea a Uniunii Europene în domeniul armelor, în vederea integrării în Uniunea Europeană, respectiv în vederea transpunerii Directivei 91/477/CEE a Consiliului din 18 iunie 1991 privind controlul achiziționării și deținerii de arme, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 256 din 13 septembrie 1991. Potrivit art. 3 din această directivă, „statele membre pot adopta, în cadrul propriilor legislații, măsuri mai stricte decât cele prevăzute de prezenta directivă (…)“. Mai mult, Directiva 91/477/CEE a Consiliului, la art. 5 alin. (1) lit. b), enumeră între condițiile obligatorii pentru achiziționarea și deținerea de arme de foc inclusiv pe aceea ca persoana care solicită un astfel de permis să nu fie susceptibilă de a reprezenta un pericol pentru propria persoană sau pentru alții, pentru ordinea publică sau siguranța publică. În privința conținutului sintagmei „un pericol pentru propria persoană sau pentru alții, pentru ordinea publică sau siguranța publică“, Directiva 91/477/CEE a Consiliului prevede expres în teza finală a art. 5 alin. (1) lit. b) că „se consideră că existența unei condamnări pentru săvârșirea cu intenție și cu violență a unei infracțiuni indică un astfel de pericol“. … 25.Astfel cum reiese din expunerea de motive a proiectului de lege, la adoptarea acestuia s-a ținut cont de prevederile Convenției europene cu privire la controlul achiziționării și deținerii armelor de foc de către particulari, adoptată la Strasbourg la 28 iunie 1978, ratificată prin Legea nr. 116/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 din 8 iulie 1997, și de prevederile Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegal de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adoptat la New York la 31 mai 2001, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, adoptată la New York la 15 noiembrie 2000, la care România a aderat prin Legea nr. 9/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 179 din 2 martie 2004 (a se vedea Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 20 noiembrie 2013). … 26.De asemenea, Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice (în prezent abrogată) transpune în legislația națională Decizia-cadru 2008/977/JAI a Consiliului din 27 noiembrie 2008 privind protecția datelor cu caracter personal prelucrate în cadrul cooperării polițienești și judiciare în materie penală, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 350 din 30 decembrie 2008, și creează cadrul juridic necesar aplicării art. 24-32 din Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului și a criminalității transfrontaliere, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 210 din 6 august 2008. Astfel cum reiese din Legea nr. 238/2009, obiectul de reglementare al acestui act normativ îl constituie unele aspecte legate de prelucrarea datelor cu caracter personal de către structurile/unitățile Ministerului Administrației și Internelor în activitățile de prevenire, cercetare și combatere a infracțiunilor, precum și de menținere și asigurare a ordinii publice. … 27.Referitor la criteriile privind calitatea legii, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că actele normative trebuie să respecte principiul legalității, care impune obligația ca normele adoptate să fie precise, clare și previzibile. Astfel, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat. Așadar, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele ce pot rezulta dintr-un act determinat (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, aceasta trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului (a se vedea Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva României, paragraful 52, și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66). Astfel, sunt respectate cerințele de precizie și previzibilitate atunci când destinatarul normei juridice este capabil să își adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia. … 28.Or, cu privire la noțiunea de pericol pentru ordinea publică, prin Decizia nr. 99 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 429 din 22 mai 2020, paragraful 20, Curtea a reținut că aceasta desemnează o stare de fapt, și nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relațiile sociale referitoare la suveranitatea, independența, unitatea și indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile și libertățile acesteia, la proprietate (detenția și posesia bunurilor mobile și imobile), precum și la întreaga ordine de drept. … 29.Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (5) în componenta sa privind claritatea, precizia și previzibilitatea legii, prin Decizia nr. 567 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1016 din 19 decembrie 2016, paragraful 22, Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) și cele ale art. 57 alin. (4) lit. d) din Legea nr. 295/2004 „sunt îndeajuns de clare, noțiunea de pericol/pericol social neputând fi reglementată cu o precizie absolută, măsurile luate de autoritățile administrative fiind supuse cenzurii instanței de contencios administrativ“. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin care s-a statuat că, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 30.Raportând considerentele de principiu mai sus enunțate la prevederile criticate, Curtea a observat în Decizia nr. 481 din 25 iunie 2020, precitată, că acestea sunt clare, precise și previzibile, stabilind că pentru acordarea autorizației de procurare a armelor letale, precum și a autorizației de procurare a armelor neletale prevăzute în categoria C, persoanele care solicită asemenea autorizații trebuie să îndeplinească anumite condiții, cumulativ, printre care se regăsește și aceea de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor, conform datelor și informațiilor existente la organele competente, potrivit prevederilor legale în materie. … 31.Față de această împrejurare, Curtea a constatat că este obligația legiuitorului să adopte reglementări privind gestionarea de către autoritățile publice îndrituite a aspectelor care să contribuie la evaluarea unei persoane, cum ar fi deținerea unor informații de către organele competente în legătură cu anumite fapte săvârșite, pentru a putea aprecia dacă persoana în discuție prezintă sau nu pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor și, în consecință, raportat la speța de față, dacă i se poate acorda autorizația de procurare a armelor letale sau neletale. Or, această evaluare poate fi efectuată numai conform datelor și informațiilor existente la organele competente. Faptul că autorul excepției a fost condamnat pentru vătămare corporală cu suspendarea executării pedepsei, iar ulterior a intervenit reabilitarea acestuia nu obligă de plano autoritatea competentă (autoritatea administrativă, instanța judecătorească) să constate îndeplinirea condiției de la art. 14 alin. (1) lit. f) și a celei de la art. 57 alin. (4) lit. d), ci dimpotrivă, această analiză intră în marja de apreciere a autorității competente să stabilească dacă persoana care solicită o astfel de autorizație prezintă sau nu pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor. Având în vedere că societățile democratice sunt amenințate de un fenomen infracțional din ce în ce mai amplu și cu ramificații transfrontaliere, context în care regimul armelor și munițiilor necesită o reglementare specială din partea statului, inclusiv în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele pentru a putea procura, deține, purta și folosi arme letale și arme neletale, precum și muniția corespunzătoare acestora, asemenea dispoziții legislative precum cele criticate în prezenta cauză devin necesare într-o societate democratică, în vederea asigurării securității naționale, apărării ordinii publice ori prevenirii săvârșirii de infracțiuni (ad similis, a se vedea Decizia nr. 97 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 15 mai 2020, paragraful 15). … 32.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 33.Referitor la principiul egalității în drepturi, menționat în susținerea excepției de neconstituționalitate, printr-o jurisprudență constantă, Curtea a statuat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Ca urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Principiul egalității în drepturi nu înseamnă uniformitate, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă, sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (Decizia nr. 20 din 24 ianuarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 10 aprilie 2002). Nesocotirea principiului egalității are drept consecință neconstituționalitatea discriminării care a determinat, din punct de vedere normativ, încălcarea acestuia. Curtea Constituțională a mai stabilit că discriminarea se bazează pe noțiunea de „excludere de la un drept“ (Decizia nr. 62 din 21 octombrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 25 februarie 1994), iar remediul constituțional specific în cazul constatării neconstituționalității discriminării îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului (Decizia nr. 685 din 28 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 11 iulie 2012). În același sens este și jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, că reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferență de tratament săvârșită de stat între indivizi aflați în situații analoage, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, Hotărârea din 13 noiembrie 2007, pronunțată în Cauza D.H. și alții împotriva Republicii Cehe, paragraful 175, Hotărârea din 29 aprilie 2008, pronunțată în Cauza Burden împotriva Regatului Unit, paragraful 60, Hotărârea din 16 martie 2010, pronunțată în Cauza Carson și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 61). Or, prevederile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. … 34.Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constatată că aceasta este neîntemeiată, deoarece, în ceea ce privește aplicarea măsurii de suspendare sau anulare a permisului de armă, potrivit art. 14 alin. (3) din Legea nr. 295/2004, constatarea situațiilor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. f) din aceeași lege se face de către organele de poliție competente, care iau măsura refuzului autorizării de procurare a armei. Aceste măsuri se comunică, în scris, solicitantului, iar potrivit art. 14 alin. (4) din lege, soluția dispusă de organele competente este supusă controlului judecătoresc, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare. În cadrul soluționării cauzei, persoanele care se află sub incidența prevederilor criticate au posibilitatea de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. … 35.În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 52 alin. (2) din Constituție referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, Curtea constată că acestea nu sunt încălcate, persoana vătămată putându-se adresa instanței judecătorești în condițiile prevăzute în chiar textul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 295/2004. … 36.În aceste condiții, în care nu se poate reține restrângerea vreunui drept fundamental, nu se poate proceda la analiza criticilor de neconstituționalitate prin prisma art. 53 din Constituție. … 37.Distinct de cele de mai sus, Curtea confirmă cele statuate prin Decizia nr. 421 din 15 octombrie 2013, precitată, în care, examinând sistematic prevederile Constituției, respectiv ale titlului II care consacră drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, a concluzionat că dreptul de a obține permis de armă nu este un drept constituțional, nefiind prevăzut în Constituție, acesta fiind, prin urmare, reglementat prin lege, singura care stabilește limitele de exercitare, inclusiv condițiile care, pe de o parte, să asigure, exercitarea acestui drept, iar pe de altă parte, să nu permită accesul facil la procurarea armelor letale de către persoane care prezintă pericol pentru ordinea publică, siguranța națională, viața și integritatea corporală a persoanelor. Or, această stare de pericol ține de competența exclusivă a organelor în măsură să o analizeze, potrivit legii, iar menționarea ei în cadrul condițiilor pentru acordarea autorizației de procurare a armelor letale, precum și pentru procurarea și înstrăinarea armelor neletale este pe deplin justificată prin raportare la domeniul de reglementare și scopul legii criticate, măsura legală fiind determinată de rațiuni evidente ce țin în primul rând de opțiunea legiuitorului în materia regimului armelor și munițiilor.  … 38.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Surda Călin Teodor în Dosarul nr. 1.101/108/2019 al Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, de Cilă Constantin în Dosarul nr. 40.183/3/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal și de Dorașcu Vasile în Dosarul nr. 2.082/113/2022 al Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, în redactarea anterioară modificării prin art. I pct. 18 din Legea nr. 196/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Timișoara – Secția contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Brăila – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește