DECIZIA nr. 704 din 5 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihály Ágnes, Mihály Alexandru, Korpos Attila și Kovács Ștefan Attila în Dosarul nr. 1.635/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.086D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Local al Comunei Izvorul Crișului, domnul Gabriel Ioan Oltean, secretar general al comunei, cu împuternicire depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului părții prezente, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate și depune note scrise. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse analizei Curții Constituționale prin raportare la critici similare, spre exemplu prin Decizia nr. 673 din 31 octombrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.635/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Mihály Ágnes, Mihály Alexandru, Korpos Attila și Kovács Ștefan Attila într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației în anulare formulate împotriva unei sentințe civile a Tribunalului Cluj prin care s-a admis excepția tardivității și s-a respins cererea formulată ca fiind tardiv formulată. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece limitează posibilitatea de a formula contestație în anulare împotriva unei hotărâri definitive pronunțate în primă instanță. În acest fel justițiabilii care au hotărâri definitive de primă instanță sunt discriminați față de justițiabilii care au hotărâri pronunțate de instanțele de recurs sau de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs și care pot formula contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 7.Se mai arată că imposibilitatea formulării contestației în anulare întemeiate pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă împotriva hotărârilor definitive de primă instanță nu este proporțională cu scopul procedurii speciale reglementate prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și încalcă dreptul de a exercita singura cale de atac. O asemenea restrângere afectează însăși substanța dreptului de a soluționa pe fond cererea formulată în temeiul Legii nr. 215/2001. … 8.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens arată că din interpretarea dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă rezultă fără echivoc că hotărârea pronunțată în primă instanță, care este rezultatul unei erori materiale, pentru care nu este prevăzută nicio cale de atac, nu poate fi remediată prin utilizarea căii de atac a contestației în anulare. Remedierea acestei erori nu este posibilă nici prin utilizarea căii de atac a revizuirii. Prin urmare, instanța apreciază că dispozițiile legale criticate contravin Constituției. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 503 alin. (2) pct. 2: (2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […]2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; …  … – Art. 503 alin. (3): „(3) Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ …  … 15.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, având în prezent următorul cuprins: „(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.“ … 16.Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea va analiza dispozițiile legale criticate în forma anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018. … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale sunt criticate din perspectiva faptului că hotărârea instanței de judecată pronunțată asupra contestației formulate împotriva hotărârii consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatelor de consilier local [art. 31^1 alin. (2) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007] nu poate fi atacată cu contestație în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 19.În acest sens, Curtea observă că hotărârea pronunțată în temeiul art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, hotărâre de primă instanță, are caracter definitiv, iar, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acest aspect nu este de natură a încălca accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil sau dreptul la apărare. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea a precizat că normele care reglementează procedura de contestare în justiție a hotărârilor consiliilor locale privind validarea sau invalidarea mandatelor de consilier local sunt norme cu caracter special având ca finalitate declararea ca legal constituit a consiliului local, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta rezultă din voința electoratului. Întregul proces de alegere și de constituire a autorităților publice locale este caracterizat prin celeritate și tocmai aceasta este și rațiunea pentru care sunt stabilite termene scurte, imperative, pentru depunerea la instanță a contestației și pentru soluționarea acesteia, hotărârile judecătorești pronunțate în această materie în primă instanță fiind definitive [a se vedea în acest sens Decizia nr. 117 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 20 mai 2016, Decizia nr. 284 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 22 iulie 2013, Decizia nr. 1.129 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 772 din 18 noiembrie 2010, Decizia nr. 792 din 3 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iulie 2010, sau Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009]. … 20.Legea procesual civilă reglementează contestația în anulare obișnuită care poate fi formulată împotriva hotărârilor definitive atunci când contestatorul nu a fost legal citat și nici nu a fost prezent la termenul la care a avut loc judecata [art. 503 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, sunt definitive hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, în această categorie încadrându-se și hotărârea pronunțată în temeiul art. 31^1 alin. (2) din Legea nr. 215/2001. … 21.În cazul contestației în anulare speciale, condiția de admisibilitate are în vedere doar obiectul acesteia, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă, respectiv poate fi formulată împotriva hotărârilor instanțelor de recurs. Obiectul contestației în anulare speciale este extins și la hotărârile instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs, prin alin. (3) al art. 503, care prevede că dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 din acest articol se aplică, în mod corespunzător, hotărârilor instanțelor de apel. … 22.Analizând dispozițiile legale criticate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză (pentru situația hotărârilor definitive pronunțate în primă instanță în materia regimului străinilor în România), Curtea a reținut prin Decizia nr. 673 din 31 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 31 ianuarie 2018, paragrafele 21-30, că, având în vedere caracterul definitiv al deciziei pronunțate în materia contestației formulate împotriva măsurii de interzicere pe teritoriul României, acesteia nu îi sunt aplicabile dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează contestația în anulare specială. O hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege. … 23.Legiuitorul a reglementat prin art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă calea de atac extraordinară a contestației în anulare speciale numai pentru hotărârile instanței de recurs și, în condițiile prevăzute la art. 503 alin. (3), și pentru hotărârile instanței de apel, spre deosebire de calea de atac extraordinară a contestației în anulare obișnuite, de drept comun, care are ca obiect hotărârile definitive. … 24.Referitor la posibilitatea exercitării unei căi de atac, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, principiul accesului liber la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. … 25.Referitor la dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, constatând constituționalitatea acestora. Curtea a reținut, referitor la contestația în anulare, că aceasta este o cale extraordinară de atac, de retractare și nesuspensivă de executare, prin care se cere însăși instanței ce a pronunțat hotărârea atacată, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, să își anuleze propria hotărâre și să procedeze la o nouă judecată. … 26.Prin urmare, textul legal criticat nu încalcă prevederile art. 16 și art. 21 din Constituție, deoarece, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice [a se vedea în acest sens Decizia nr. 304 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 31 iulie 2019, paragraful 37]. … 27.De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum și art. 129, care prevede că împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii, atribuie exclusiv legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac. … 28.În virtutea acestui mandat, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau cu caracter special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal pentru toți cei interesați în exercitarea acelorași categorii de drepturi sau în îndeplinirea acelorași categorii de obligații. … 29.În ceea ce privește dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate de asemenea de autorii excepției de neconstituționalitate în motivarea acesteia, Curtea constată că nu sunt incidente în cauză. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihay Agnes, Mihaly Alexandru, Korpos Attila și Kovacs Ștefan Attila în Dosarul nr. 1.635/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 2 și alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 5 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește