DECIZIA nr. 704 din 15 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, excepție ridicată de Alexandru Ovidiu Belaus în Dosarul nr. 24.115/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 547D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 548D/2017 și nr. 624D/2017, având ca obiect aceleași excepții de neconstituționalitate, ridicate de Pârvu Smarandache și Ion Băban în dosarele nr. 30.243/3/2016 și nr. 24.516/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 548D/2017 și nr. 624D/2017 la Dosarul nr. 547D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 8 februarie 2017, pronunțate în dosarele nr. 24.115/3/2016, nr. 30.243/3/2016 și nr. 24.516/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Alexandru Ovidiu Belaus, Pârvu Smarandache și Ion Băban, în cadrul soluționării unor cauze de contencios administrativ având ca obiect obligarea Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989 de a soluționa contestațiile împotriva deciziilor emise de Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, prin care li s-au respins autorilor cererile de atribuire a titlului de Luptător cu Rol Determinant. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că, în procesul de elaborare a actului normativ criticat, au fost încălcate principiile transparenței decizionale, prevăzute de Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. În nota de fundamentare, în preambul și în conținutul actului normativ criticat există „foarte multe contradicții, probleme de neconstituționalitate, de discriminare, de nerespectare a normelor de tehnică legislativă, de nelegalitate“. Ordonanța de urgență a Guvernului a fost adoptată fără avizele prevăzute de lege, și anume fără avizul Colegiului Revoluționarilor și fără consultarea Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989. În mod dolosiv și nereal, în nota de fundamentare inițiatorul a invocat faptul că ar fi adus la cunoștința președinților asociațiilor legal constituite, doar până la data de 31 decembrie 1992, intenția de modificare a Legii nr. 341/2004, fapt neadevărat, deoarece nu a fost dezbătută o astfel de propunere, iar semnătura a privit doar acordul pentru încheierea Memorandumului de prevedere în bugetul asigurărilor sociale de stat a fondurilor necesare plății indemnizației reparatorii prevăzute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. Cu toate acestea, „inițiatorul, pentru inducerea în eroare a emitentului, anexează aceste tabele cu semnături pentru a-l duce în eroare cu privire la acordul dat de reprezentanții revoluționarilor“. Chiar dacă ar fi fost reală acea informare, nu se poate suplini nerealizarea expresă a obligației de a publica proiectul actului normativ, pentru realizarea transparenței decizionale. Totodată, susțin că actul normativ criticat anulează în totalitate principiile fundamentale în temeiul cărora au fost elaborate, promulgate și menținute în vigoare Legea nr. 42/1990 și Legea nr. 341/2004. Inițiatorul actului normativ criticat – Secretariatul de stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, continuatorul fostului Secretariat de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 -, invocându-și propria culpă, aceea de a nu fi respectat, cu ocazia preschimbării certificatelor doveditoare obținute în temeiul Legii nr. 42/1990, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 și refuzând timp de 10 ani să îl aplice, arată, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, că forma Legii nr. 341/2004 nu mai corespunde situației social-politice și economice și că au fost comise abuzuri grave, care au condus la multiplicarea numărului de revoluționari, ceea ce grevează grav bugetul asigurărilor sociale de stat și face imposibilă plata indemnizațiilor reparatorii. Prin abrogarea art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin care se finaliza procedura de preschimbare a certificatelor doveditoare prin decret al Președintelui României, nu mai pot beneficia de drepturile conferite de Legea nr. 341/2004 2.000 de răniți, 1.400 de reținuți, 2.800 de urmași ai eroilor-martiri și 2.200 de luptători remarcați care nu mai au dreptul la medicamente gratuite și au datorii foarte mari la bănci, toate aceste probleme, de fapt și de drept, fiind probleme de constituționalitate. … 9.Se mai susține că nu se justifică sub niciun motiv caracterul de urgență al actului normativ criticat, ceea ce conduce la încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție. De asemenea, actul normativ criticat a fost emis fără avizul Consiliului Legislativ, aviz ce a ajuns la Monitorul Oficial după publicarea acestuia. … 10.Totodată, autorii excepției susțin, în esență, că, „prin manevre dolosive și diversiune juridică“, cu nerespectarea principiilor de drept stabilite prin Legea nr. 24/2000, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 a prevăzut că plata drepturilor stabilite de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru Luptătorii cu Rol Determinant, dar nu și pentru Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite, în condițiile în care peste 28.000 de revoluționari nu au titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989 și nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Această discriminare a persistat și persistă și prin faptul că Luptătorii Remarcați prin Fapte Deosebite sunt afectați, nemaiprimind indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă cei care nu au participat la Revoluția din Decembrie 1989, ci au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987, beneficiază în continuare de plata indemnizației, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituție. Astfel, discriminarea operează atât față de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, și anume răniți, reținuți și urmași, cât și, în mod deosebit, față de persoanele au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987. … 11.Referitor la art. 22 alin. (1) și la art. 47 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că indemnizația prevăzută de Legea nr. 341/2004 a fost singura sursă de existență a revoluționarilor, iar prin eliminarea acesteia s-au înregistrat o serie de decese ale beneficiarilor Legii nr. 341/2004, ceea ce încalcă dreptul la viață și dreptul la măsuri de protecție socială. Având în vedere acestea, autorii susțin că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 53 din Constituție, referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, nefiind îndeplinite condițiile pentru neacordarea indemnizației reparatorii lunare, aceasta fiind vădit disproporțională. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la protecția proprietății private. De asemenea, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 90 din 7 februarie 2012, prin care s-a reținut că sumele reprezentând indemnizații ce se achită beneficiarilor Legii nr. 341/2004 constituie într-adevăr un bun, în sensul art. 1 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.În final, se invocă aspecte privind neconcordanța dintre anumite prevederi ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 13.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă, în esență, Decizia Curții Constituționale nr. 864 din 10 decembrie 2015. Cu privire la invocarea art. 22 alin. (1) din Constituție, consideră că acesta nu este incident în cauză, argumentele expuse de autori fiind doar aprecieri subiective ale acestora față de consecințele directe ale aplicării normelor în situația lor. Cât privește critica referitoare la încălcarea art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 88 din 28 februarie 2013, prin care s-a reținut că legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea, legiuitorul va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și pe cele stabilite prin legi. … 16.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în deciziile Curții Constituționale nr. 864 din 10 decembrie 2015, nr. 178 din 29 martie 2016, nr. 389 din 14 iunie 2016 și nr. 398 din 15 iunie 2016, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actele de sesizare, îl constituie prevederile art. I pct. 12 și pct. 23-28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Analizând motivarea autorilor excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în realitate, aceștia critică atât Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, în ansamblul său, cât și, în special, art. I pct. 4, 6,16,17 și pct. 19-23 din aceasta, dispoziții care au următorul cuprins: + 
Articolul ILegea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: […]4.La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) și c) se modifică și vor avea următorul cuprins:a)Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989 – atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; … b)Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989:1.Luptător Rănit – atribuit celor care au fost răniți în luptele pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniți prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forțele represive, prin loviri sau alte violențe comise de reprezentanți ai acestora. … 2.Luptător Reținut – atribuit celor care au fost puși în detenție preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forțele de represiune, ca urmare a participării la acțiunile pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. … 3.Luptător cu Rol Determinant – atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului. … 4.Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite – atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat și au condus grupuri sau mulțimi de oameni, au construit și au menținut baricade împotriva forțelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanță vitală pentru rezistența regimului totalitar și le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localitățile unde au luptat pentru victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, precum și celor care au avut acțiuni dovedite împotriva regimului și însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. …  … c)Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 – calitate onorifică.» […] …  … 6.După articolul 3 se introduc trei noi articole, articolele 3^1, 3^2 și 3^3, cu următorul cuprins: + 
Articolul 3^1În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a)persoanele care au avut un rol determinant pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 – eroii martiri și Luptătorii cu Rol Determinant pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989; … b)urmaș de erou-martir – persoanele îndreptățite să beneficieze de prevederile prezentei legi, după caz, soțul supraviețuitor, părinții celui decedat și copiii acestuia; … c)obiective de importanță deosebită – clădirile de importanță deosebită, în care se găseau structurile regimului totalitar și alte clădiri publice: Opera din Timișoara, Comitetul Central și comitetele județene sau municipale ale partidului, Televiziunea Română și Radiodifuziunea Română și altele asemenea; … d)Secretariatul de Stat – Secretariatul de Stat pentru recunoașterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989; … e)Asociațiile de revoluționari legal constituite până la data de 31 decembrie 1992 – asociațiile care au avut și au ca scop principal apărarea și promovarea idealurilor Revoluției Române din Decembrie 1989 sau apărarea drepturilor revoluționarilor, conform actului de înființare de la data constituirii, până la data de 31 decembrie 1992; … f)certificatele preschimbate – certificatele care atestă titlurile obținute potrivit Legii nr. 42/1990, pentru cinstirea eroilor-martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, răniților, precum și luptătorilor pentru victoria Revoluției din decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al Certificatului și titular al Brevetului de atestare a titlului acordat de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, preschimbate în baza prezentei legi; … g)Comisia parlamentară – Comisia parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989. …  + 
Articolul 3^2(1)Persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 li se vor elibera noi certificate pentru obținerea calităților și titlurilor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, doar dacă îndeplinesc condițiile prezentei legi.(2)Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se face doar la cerere, în baza certificatului preschimbat.(3)Eliberarea certificatelor persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 se efectuează la cererea expresă a titularului de certificat, potrivit modelelor ce vor fi aprobate prin hotărârea de modificare și completare a normelor de aplicare a prezentei legi.(4)Odată cu cererea pentru eliberarea certificatului pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, și pentru obținerea noului certificat, solicitantul va depune certificatul preschimbat în original, împreună cu legitimația aferentă. + 
Articolul 3^3(1)Calitățile obținute potrivit prezentei legi, pentru persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1, 2 și 4 nu pot fi schimbate și se acordă în baza titlurilor acordate de către Președintele României, prin Decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, conform Legii nr. 42/1990, republicată, cu modificările ulterioare.(2)Prin excepție de la alin. (1), calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4, poate fi schimbată, la cerere, conform prevederilor art. 3^2.» […] … 16.La articolul 9, alineatul (6) se abrogă. … 17.După articolul 9^1 se introduce un nou articol, articolul 9^2, cu următorul cuprins: + 
Articolul 9^2(1)Persoanele care solicită eliberarea certificatelor potrivit prezentei legi poartă răspunderea penală pentru corectitudinea întocmirii dosarelor, a documentelor și probelor aflate în acestea.(2)Cererile care privesc eliberarea noului certificat de Luptător cu Rol Determinant, depuse conform art. 3^2, sunt analizate de o comisie alcătuită din cel mult 5 membri, angajați din cadrul Secretariatului de Stat, numită prin ordin al secretarului de stat, care este și președintele comisiei.(3)Comisia prevăzută la alin. (2) procedează la soluționarea cererilor, verificând actele dosarelor care au fost depuse în termenele și condițiile prevăzute de lege pentru calitatea prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 și care îndeplinesc condițiile și criteriile pentru eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant.(4)După admiterea cererilor se procedează la eliberarea certificatului de Luptător cu Rol Determinant, potrivit metodologiei stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare al comisiei, aprobat prin ordin al secretarului de stat.(5)Secretariatul de Stat, cu avizul Comisiei parlamentare, va înainta periodic Președintelui României propunerile de atribuire a titlurilor pentru persoanele ale căror cereri au fost admise, în vederea publicării acestora în Monitorul Oficial al României.(6)Soluțiile vor fi comunicate în termen de 45 de zile de la depunerea cererii. În cazul comunicărilor prin poștă, cu confirmare de primire, care nu sunt ridicate de către destinatar, termenul de 30 de zile pentru contestație curge de la data publicării deciziei Comisiei prin postare pe site-ul instituției.(7)Contestațiile privind noile certificate – Luptător cu Rol Determinant se depun în termen de 30 de zile de la comunicare cu nominalizarea persoanelor în cauză și se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluționarilor din decembrie 1989, care le soluționează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.(8)În termen de 45 de zile după acordarea titlurilor de către Președintele României și publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, Secretariatul de Stat transmite către casele de pensii adeverințele prevăzute la art. 4^1 pentru persoanele ale căror cereri au fost admise.» […] … 19.Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 11Comisia parlamentară își continuă activitatea, conform prevederilor prezentei legi. … 20.Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 12Prefecturile vor transmite Secretariatului da Stat, la solicitarea acestuia, liste nominale cu situația acordării drepturilor ce revin persoanelor prevăzute prin prezenta lege sau a drepturilor acordate acestora în baza legilor recunoștinței în vigoare la acel moment, precum și motivarea neacordării acestora. … 21.Articolul 13^1 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 13^1Sumele aferente plății indemnizațiilor pentru beneficiarii prezentei legi se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne și Serviciului Român de Informații. … 22.Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 18(1)Pentru cinstirea memoriei celor care și-au jertfit viața și în semn de gratitudine față de persoanele care au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, se instituie următoarele calități:a)persoană care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987; … b)soț al persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987, dacă îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege; … c)urmași ai persoanelor care au decedat în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. … (2)Nu pot beneficia de prevederile prezentei legi persoanele prevăzute la alin. (1) care au făcut parte din aparatul de represiune, securitate și miliție sau au desfășurat activități de poliție politică. … 23.Articolul 19 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 19(1)Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de către organele competente, din care să rezulte privarea de libertate în locuri de deținere, pentru efectuarea de cercetări, care a avut una dintre următoarele consecințe:a)stabilirea domiciliului obligatoriu; … b)strămutarea într-o altă localitate; … c)deportarea. … (2)Dovada calității prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) se face de către persoana interesată, cu înscrisuri oficiale eliberate de organele competente, din care să rezulte supunerea la presiuni, din partea securității sau a miliției, pentru stabilirea domiciliului în localitatea în care se afla deportat soțul, indiferent dacă această urmare s-a produs sau nu. …  … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 22 alin. (1) privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai decent, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (4) privind condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului. De asemenea, se invocă prevederile art. 7, privind nediscriminarea, din Declarația Universală a Drepturilor Omului, ale art. 14, privind interzicerea discriminării, din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și ale art. 1, privind protecția proprietății private din Protocolul nr. 1 la această convenție. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin raportare la aceleași critici de neconstituționalitate, respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 180 din 10 martie 2016, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, Decizia nr. 398 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 686 din 5 septembrie 2016, Decizia nr. 660 din 8 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 160 din 3 martie 2017, Decizia nr. 785 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 17 martie 2017, Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 16 mai 2017, sau Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 29 iunie 2018. Prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragrafele 40-43, Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 a abrogat Legea nr. 42/1990, însă a menținut unele dintre soluțiile legislative anterioare. Astfel, este păstrată denumirea titlurilor „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“ se referă, în Legea nr. 341/2004, la trei categorii, și anume „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Curtea a reținut că Legea nr. 341/2004 stabilea acordarea unor drepturi persoanelor care au obținut titlurile prevăzute de lege, printre care, potrivit art. 4, și dreptul la o indemnizație lunară reparatorie, în condițiile legii. Acordarea titlurilor se făcea prin preschimbarea certificatelor eliberate în perioada 1990-1997 privind calitățile și titlurile atestate potrivit Legii nr. 42/1990. Curtea a observat că, printr-o serie de acte normative, în perioada 2012-2014, indemnizația lunară reparatorie, prevăzută de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, de care beneficiau, în condițiile legii, persoanele care au obținut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din lege, respectiv titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, nu s-a acordat. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate și completate unele dispoziții din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și drepturile corespondente deținerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluției Române din Decembrie 1989“ și „Participant la Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, și anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reținut“, „Luptător cu Rol Determinant“ și „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. În acest sens, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, titlurile instituite se vor acorda în condițiile legi, avându-se în vedere calitățile și titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990, doar pentru cazurile în care solicitantul este posesor al certificatului și titular al brevetului de atestare a titlului, acordat de către Președintele României, prin decret prezidențial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Totodată, noul conținut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizații de gratitudine lunară persoanelor care au obținut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări. … 22.Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă, privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, raportate la art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea s-a pronunțat prin Decizia nr. 864 din 10 decembrie 2015, paragrafele 27-29, reținând că, potrivit jurisprudenței sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Analizând dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014, prin prisma celor reținute în jurisprudența sa, Curtea a reținut că Guvernul a precizat motivele pentru justificarea existenței unei situații extraordinare și a urgenței reglementării. Ca atare, având în vedere că în nota de fundamentare Guvernul arată că, în anul 1996, în evidența Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor un număr de 9.741 de persoane aveau certificate de revoluționar, iar la nivelul anului 2010 numărul a crescut considerabil, ajungând la 21.245 de persoane, precum și faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale și economice, de o marjă de apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și asupra alegerii modalităților de aplicare a acestuia (a se vedea, în acest sens, Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 4 septembrie 2012, pronunțată în Cauza Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, paragraful 49), Curtea a constatat ca neîntemeiată critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală. … 23.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 nu a fost supusă dezbaterii publice, Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003, „În cazul reglementării unei situații care, din cauza circumstanțelor sale excepționale, impune adoptarea de soluții imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptării în procedura de urgență prevăzută de reglementările în vigoare“. Astfel, legiuitorul, ținând cont de realitatea existenței unor situații în care necesitatea protejării interesului impune în mod obiectiv adoptarea unor măsuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fără îndeplinirea tuturor cerințelor privind asigurarea transparenței decizionale. Prin urmare, Curtea a constatat netemeinicia acestei critici. Totodată, Curtea a arătat că aspectul invocat de autorii excepției, potrivit căruia „actul normativ nu a fost trecut pe ordinea de zi a ședinței Guvernului din data de 29 decembrie 2014“ și „nu a avut avizul Consiliului Legislativ“, excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională (a se vedea Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 47). … 24.Cât privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, considerându-se că textele de lege criticate ar institui discriminări, prin sistarea plății indemnizației lunare reparatorii, Curtea, prin Decizia nr. 114 din 9 martie 2017, paragraful 49, a constatat că normele supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor destinatarilor săi, fără ca între aceștia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia măsuri în consecință (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 5 aprilie 2012). Totodată, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că nu constituie o discriminare faptul că, prin aplicarea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate ca atare prin prisma propriilor interese subiective. De asemenea, Curtea, amintind jurisprudența sa, a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. … 25.Referitor la critica potrivit căreia sistarea plății indemnizației reparatorii contravine dreptului de proprietate privată, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 54, Curtea a constatat netemeinicia acestei susțineri, invocând jurisprudența sa, prin care a statuat că dreptul la indemnizație reparatorie nu reprezintă un drept fundamental, astfel că „legiuitorul are libera apreciere asupra instituirii unor astfel de beneficii, precum și a stabilirii condițiilor și criteriilor de acordare“. Ca atare, indemnizația se acordă în condițiile Legii nr. 341/2004, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014 și Ordonanța Guvernului nr. 1/2015. … 26.Referitor la critica privind încălcarea art. 47 privind nivelul de trai, Curtea a reținut că Legea fundamentală consacră, în art. 1 alin. (3), caracterul de stat social al României, obligând statul, prin dispozițiile art. 135 alin. (2) lit. f), să creeze condițiile necesare pentru creșterea calității vieții, iar în art. 41 alin. (2) și art. 47 alin. (2) prevede dreptul salariaților, respectiv al cetățenilor, și la alte măsuri de protecție socială și de asistență socială decât cele nominalizate expres în Legea fundamentală, măsuri stabilite prin lege. Caracteristic tuturor acestor drepturi ale cetățenilor și obligații corelative ale statului este faptul că, în măsura în care nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012). … 27.Cât privește dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, prin Decizia nr. 88 din 28 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 martie 2013, sau prin Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 și 22, Curtea a reținut că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt incidente, acestea având în vedere doar restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Curtea a constatat că, deși temeiul moral al acordării acestor beneficii, izvorât din sentimentul de recunoștință pentru cei care, prin jertfa și contribuția proprie, au condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizația de revoluționar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competență de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală. În acest sens este și Decizia nr. 193 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 10 iulie 2013. … 28.În final, cu privire la art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, prin Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, paragraful 59, Curtea a constatat că celelalte dispoziții din Constituție invocate de autori, printre care și art. 22 din Constituție, nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 29.Cu privire la critica referitoare la abrogarea art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, prin art. I pct. 16 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 108 din 8 martie 2018, paragraful 28, că, având în vedere reglementarea, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, a noii proceduri pentru obținerea certificatelor pentru noul titlu instituit, și anume acela de „Luptător cu Rol Determinant“, era evidentă necesitatea abrogării art. 9 alin. (6) din Legea nr. 341/2004, deoarece aceste din urmă dispoziții se refereau la procedura de atribuire a vechilor titluri prevăzute de Legea nr. 341/2004, anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014. … 30.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 31.În final, referitor la critica privind neconcordanța dintre anumite prevederi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 95/2014, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispozițiile și principiile constituționale, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 701 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, paragraful 15). … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandru Ovidiu Belaus, de Pârvu Smarandache și de Ion Băban în dosarele nr. 24.115/3/2016, nr. 30.243/3/2016 și nr. 24.516/3/2016 ale Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea și completarea Legii recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, precum și, în special, ale art. I pct. 4, 6,16, 17 și pct. 19-23 din aceasta sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește