DECIZIA nr. 702 din 9 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 și art. 712 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefania Dorina Kerth în Dosarul nr. 25.664/301/2013* al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 552D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției de neconstituționalitate și asistată de domnul avocat Ioan Vladimir Olteanu din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Arată, în esență, că împrejurarea ca un act emis de executorul judecătoresc să nu poată fi supus controlului judecătoresc reprezintă o încălcare a accesului liber la justiție, întrucât pot exista abuzuri din partea executorului judecătoresc care să nu poată fi cenzurate în niciun fel. Astfel, dispozițiile legale criticate permit executorului judecătoresc să efectueze o constatare a unei stări de fapt, fără încuviințarea prealabilă a instanței de judecată și fără participarea părții interesate. Lipsa unui control a posteriori de către instanța de judecată pe calea contestației la executare lipsește de conținut și prevederile art. 364 alin. (3) și art. 365 din Codul de procedură civilă care impun, în anumite ipoteze, un control a priori, sub forma încuviințării. Așadar, în mod abuziv, executorul judecătoresc, deși trebuie să solicite încuviințarea instanței de judecată, nu o face, având în vedere lipsa posibilității de a ataca direct procesul-verbal de constatare. … 4.În continuare se arată că dispozițiile legale criticate încalcă și principiul egalității în drepturi, prin crearea unui privilegiu în defavoarea persoanei care a apelat la procedura instituită de art. 364 din Codul de procedură civilă, care beneficiază de o dovadă cu forța probantă a unui act autentic, și în detrimentul persoanei împotriva căreia a fost obținută proba. Astfel, persoana care a apelat la procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă, devenind titulară a unui înscris cu o forță probantă superioară, are o poziție privilegiată față de persoana împotriva căreia a fost exercitată această procedură. … 5.În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Precizează că aceasta nu tinde la eliminarea totală a textelor legale criticate, ci fie la îndepărtarea sintagmei „de executare“ din conținutul art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în sensul de a putea fi atacate cu contestație la executare toate actele emise de executorul judecătoresc, și nu doar actele de executare, fie la interpretarea potrivit căreia dispozițiile legale criticate ar fi neconstituționale în măsura în care nu permit părții interesate să formuleze o contestație la executare împotriva procesului-verbal încheiat de executorul judecătoresc în procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă. … 6.De asemenea solicită Curții să se pronunțe și asupra constituționalității altor dispoziții din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate dispozițiile menționate în sesizare. Depune note scrise. … 7.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens arată că procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești sunt stabilite prin lege, legiuitorul fiind competent să stabilească, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Procesul-verbal întocmit cu ocazia asigurării dovezilor nu este un act de executare, drept care nu poate fi atacat pe calea contestației la executare, părțile putând să îl conteste în cadrul dosarului în care s-a făcut administrarea de dovadă. Potrivit alin. (4) al art. 364 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc în cadrul acestei proceduri are puterea doveditoare a înscrisului autentic, iar faptul că este o probă asigurată nu înseamnă că trebuie să fie impusă instanței de judecată, care o va putea încuviința în măsura în care administrarea ei s-a făcut în mod legal și poate să conducă la aflarea adevărului și soluționarea cauzei în condițiile art. 258 din cod. … 8.Proba asigurată nu are o poziție privilegiată, iar valoarea probatorie pe care ar fi avut-o, dacă ar fi fost administrată în procedura obișnuită, poate fi contestată de părți prin alt mijloc de probă. … 9.Având cuvântul, în replică, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate arată că este adevărat că procedura reglementată de art. 364 din Codul de procedură civilă este una de urgență, însă un control a posteriori din partea instanței de judecată pe calea contestației la executare nici nu îngrădește dreptul părții de a solicita această procedură și nici nu întinde, în mod nejustificat, în timp verificarea actelor respective. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:10.Prin Decizia civilă nr. 214A din 18 ianuarie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 25.664/301/2013*, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 364 și art. 712 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefania Dorina Kerth într-o cauză privind soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe a Judecătoriei Sectorului 3 București de respingere, ca inadmisibilă, a contestației la executare prin care autoarea excepției de neconstituționalitate a solicitat anularea unui proces-verbal întocmit de executorul judecătoresc, de constatare a existenței și dimensiunilor construcției cu destinația de magazie amplasată la limita de hotar dintre imobile. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale criticate înfrâng voința părții de a se adresa instanței de judecată pentru a supune controlului judecătoresc, pe calea unei contestații la executare, procesele-verbale de constatare întocmite de executorii judecătorești în cadrul procedurii de constatare de urgență a unei stări de fapt. … 12.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Faptul că, potrivit legii, procesul-verbal de constatare întocmit de executorul judecătoresc are forța probantă a unui înscris autentic nu înfrânge dreptul de acces la justiție și egalitatea în fața legii, căci răsturnarea situației de fapt reținută prin procesul-verbal se face după regulile din materia probațiunii, la care face trimitere art. 364 alin. (4) din Codul de procedură civilă. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată.  … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, susținerile reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actul de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 364 cu denumirea marginală Constatarea de urgență a unei stări de fapt și art. 712 cu denumirea marginală Obiectul contestației din Codul de procedură civilă. În realitate, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autoarea acesteia critică dispozițiile alin. (1) al art. 712 din Codul de procedură civilă, astfel încât Curtea reține ca obiect al excepției dispozițiile art. 364 și art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 364:(1)La cererea oricărei persoane care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează să se facă constatarea va putea constata la fața locului această stare de fapt.(2)În cazul în care efectuarea constatării prevăzute la alin. (1) necesită concursul părții adverse sau al unei alte persoane, constatarea nu poate fi făcută decât cu acordul acesteia.(3)În lipsa acordului prevăzut la alin. (2), partea interesată va putea cere instanței să încuviințeze efectuarea constatării. Instanța poate încuviința efectuarea constatării fără citarea aceluia împotriva căruia se cere. Dispozițiile art. 360-363 se aplică în mod corespunzător.(4)Procesul-verbal de constatare va fi comunicat în copie celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a înscrisului autentic.“; … – Art. 712 alin. (1): „(1) Împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. De asemenea, se poate face contestație la executare și în cazul în care executorul judecătoresc refuză să efectueze o executare silită sau să îndeplinească un act de executare silită în condițiile legii.“ …  … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, invocă dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un remediu efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în privința dispozițiilor art. 364 din Codul de procedură civilă, autoarea acesteia critică faptul că procesul-verbal de constatare a unei stări de fapt întocmit de executorul judecătoresc nu este suspus încuviințării instanței de judecată și, ulterior, nici a controlului judecătoresc. … 20.Astfel, Curtea reține că, prin cererea formulată în temeiul art. 364 din Codul de procedură civilă, partea urmărește constatarea de urgență a unei stări de fapt, executorul judecătoresc fiind sesizat în baza procedurii speciale privind asigurarea de dovezi. Constatarea de urgență a unei stări de fapt, care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea probelor, poate fi realizată de executorul judecătoresc în circumscripția căruia urmează a se face constatarea. Executorul judecătoresc procedează la exercitarea unei competențe prevăzute de lege, atât de art. 364 din Codul de procedură civilă, cât și de art. 7 lit. h) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011. Reglementarea legală criticată este integrată procedurii de asigurare a probelor prevăzute de art. 359-365 din Codul de procedură civilă, care este o procedură specială, de urgență, cu un scop limitat, respectiv de conservare a unor dovezi care se află în primejdie să dispară sau să fie greu de administrat în viitor, condiția fundamentală a unui asemenea demers fiind existența unei primejdii în administrarea dovezii sau în constatarea unei anumite stări de fapt care ar putea să înceteze ori să se schimbe până la administrarea dovezilor.  … 21.În ipoteza alin. (1) al art. 364 din Codul de procedură civilă, persoana care are interesul să constate de urgență o anumită stare de fapt se adresează direct executorului judecătoresc, care va putea constata la fața locului această stare de fapt, doar în ipoteza alin. (2) al aceluiași articol fiind necesară încuviințarea instanței, respectiv numai în lipsa acordului părții adverse sau al unei alte persoane împotriva căreia constatarea urmează a fi făcută. În lipsa acordului, instanța de judecată va fi sesizată în vederea încuviințării efectuării constatării de urgență a stării de fapt [alin. (3) al art. 364 din Codul de procedură civilă], încuviințare care poate fi dată și fără citarea aceluia împotriva căruia se cere, iar procedura de soluționare a unei astfel de cereri este cea reglementată de dispozițiile art. 360-363 din Codul de procedură civilă, care se aplică în mod corespunzător, respectiv procedura asigurării probelor.  … 22.Prin urmare, Curtea reține că, spre deosebire de vechea reglementare procesual civilă (art. 239 din Codul de procedură civilă din 1865), constatarea de urgență a unei stări de fapt se face de executorul judecătoresc, la cererea părții interesate, fără a mai fi nevoie nici de autorizarea prealabilă a instanței de judecată și nici de desemnarea executorului judecătoresc de către aceasta, intervenția instanței fiind necesară numai atunci când, fiind cerut concursul părții adverse sau al altei persoane pentru efectuarea constatării, acest acord lipsește. În această situație, instanța va pronunța o încheiere prin care va autoriza executorul judecătoresc să efectueze constatarea, fără a fi obligatorie citarea celui împotriva căruia se cere. În urma constatării unei stări de fapt, în condițiile art. 364 din Codul de procedură civilă, executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal care va fi comunicat celui împotriva căruia s-a făcut constatarea, dacă nu a fost de față, și are puterea doveditoare a unui înscris autentic. … 23.În acest context, Curtea reține că nu se încalcă accesul liber la justiție și dreptul la apărare, întrucât înlăturarea procesului-verbal de constatare a unei stări de fapt se face după regulile din materia probațiunii, partea interesată putând contesta respectiva probă în cauza în care va fi folosită. De asemenea, având puterea doveditoare a înscrisului autentic, poate fi invocată nulitatea absolută a procesului-verbal potrivit art. 271 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care prevede că: „Înscrisul autentic întocmit fără respectarea formelor prevăzute pentru încheierea sa valabilă ori de o persoană incompatibilă, necompetentă sau cu depășirea competenței este lovit de nulitate absolută, dacă legea nu dispune altfel.“ … 24.În continuare, referitor la dispozițiile art. 712 din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea sunt criticate din perspectiva faptului că înfrâng voința părții de a se adresa instanțelor de judecată și a supune controlului judecătoresc procesele-verbale de constatare întocmite de către executorii judecătorești în cadrul procedurii de constatare de urgență a unei stări de fapt, pe calea unei contestații la executare. Or, Curtea constată că procedura contestației la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze titlul executoriu ce urmează a fi valorificat. În temeiul articolului criticat, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. Însă, având în vedere că dispozițiile art. 364 din Codul de procedură civilă vizează constatarea unei stări de fapt într-o situație de urgență, iar dispozițiile art. 712 alin. (1) din același act normativ se referă la contestația la executare ce poate fi formulată într-o executare silită, Curtea reține că între cele două texte de lege nu există nicio legătură, întrucât nu este pus în executare un titlu executoriu. În aceste condiții, Curtea constată că prin excepția de neconstituționalitate formulată se tinde la modificarea art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, ceea ce, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excedează controlului de constituționalitate. … 25.În fine, Curtea învederează faptul că o extindere a controlului de constituționalitate se poate realiza numai în condițiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „În caz de admitere a excepției, Curtea se va pronunța și asupra constituționalității altor prevederi din actul atacat, de care, în mod necesar și evident, nu pot fi disociate prevederile menționate în sesizare“. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 712 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Ștefania Dorina Kerth în Dosarul nr. 25.664/301/2013* al Tribunalului București – Secția a III-a civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași parte în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 364 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește