DECIZIA nr. 701 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Angelica Mihaela Vlonga și Mihai Șerban în Dosarul nr. 276/39/2019 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.745D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dispozițiile legale criticate nu conțin nicio limitare în formularea căii extraordinare de atac din punctul de vedere al calității părții, singura condiție fiind aceea a interesului în promovarea căii de atac. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 276/39/2019, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Angelica Mihaela Vlonga și Mihai Șerban într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că de motivul de revizuire prevăzut de dispozițiile legale criticate se poate prevala în exclusivitate partea din proces care a avut calitatea de apelant/recurent, nu și partea care a avut calitatea de intimat în calea de atac, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art. 16 și 21. Apreciază că forma actuală a dispozițiilor legale criticate echivalează cu o limitare nepermisă a exercitării unei căi de atac. Nu există niciun motiv obiectiv și rezonabil pentru care de o cale extraordinară de atac să profite numai o categorie de justițiabili în declararea căii de atac a revizuirii, în funcție de împrejurarea că au avut calitatea de apelanți/recurenți. … 6.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 509 alin. (1) pct. 1:(1)Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:1.s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;. …  …  … 11.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 21 – Accesul liber la justiție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat permite promovarea căii de atac a revizuirii dacă instanța judecătorească „s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut“. Acest motiv de revizuire privește ipoteza în care instanța judecătorească nu respectă dreptul de dispoziție al părților consacrat de art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit căruia obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților. … 13.Astfel, dacă instanța judecătorească nu s-a pronunțat asupra a tot ceea ce s-a cerut, în limitele învestirii [obligație prevăzută de art. 22 alin. (6) din Codul de procedură civilă], și s-a pronunțat, din eroare, și asupra unor lucruri care nu s-au cerut (extra petita) ori a omis să se pronunțe asupra unei cereri formulate de părți, indiferent de caracterul acesteia (minus petita), ori instanța acordă părții care a formulat o cerere mai mult decât aceasta a cerut (plus petita), remedierea acestor greșeli se face pe calea revizuirii. … 14.Potrivit jurisprudenței Curții, revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, nedevolutivă, care vizează remedierea procesuală a erorilor de judecată care au condus la stabilirea greșită a situației de fapt prin hotărârea atacată și poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul și care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute de lege, enumerate în cuprinsul articolului menționat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 822 din 9 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 24 februarie 2022, paragrafele 13 și 14). … 15.Așadar, prevederea criticată vizează inadvertențele dintre obiectul procesului – stabilit în baza principiului disponibilității prevăzut de art. 9 din Codul de procedură civilă – și ceea ce instanța a pronunțat, situație în care toate persoanele interesate au posibilitatea de a formula calea de atac a revizuirii atâta vreme cât este incident cazul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă. … 16.Prin urmare, textul legal criticat nici nu încalcă dreptul de acces liber la justiție și nici nu este contrar principiului egalității. Instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, nu este contrară acestui principiu, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, sau Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011), condiție îndeplinită de reglementarea cuprinsă în textul de lege criticat. … 17.În aceste condiții, susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, raportate la faptul că instanța judecătorească nu s-a pronunțat asupra tuturor apărărilor formulate, în acest fel considerând că revizuirea este deschisă numai părților care au formulat cererea de recurs, nu pot fi reținute. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angelica Mihaela Vlonga și Mihai Șerban în Dosarul nr. 276/39/2019 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește