DECIZIA nr. 700 din 15 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.374/111/2015 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 239D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 516D/2017, nr. 551D/2017, nr. 1.043D/2017, nr. 1.159D/2017, nr. 1.432D/2017 și nr. 1.569D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483,art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, art. 39 alin. (2) și art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepții ridicate de Gheorghe Vasilie Cornel Ilie în Dosarul nr. 15.229/301/2015/a2 al Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.462/3/2016/a1.1 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 3.181/193/2017/a1 al Judecătoriei Botoșani, Gheorghe Vasile Cornel Ilie și Mariana Basarab în dosarele nr. 1.872/3/2017/a1 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și nr. 3.377/301/2015/a2 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, respectiv în Dosarul nr. 2.130/3/2017/a1 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că la Dosarul nr. 551D/2017 partea Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a depus note scrise prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 516D/2017, nr. 551D/2017, nr. 1.043D/2017, nr. 1.159D/2017, nr. 1.432D/2017 și nr. 1.569D/2017 la Dosarul nr. 239D/2017, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că instanța constituțională s-a mai pronunțat asupra aspectelor invocate în prezentele cauze și nu există temeiuri pentru schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 12 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.374/111/2015, Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 9.Prin Încheierea din 6 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.229/301/2015/a2, Curtea de Apel București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 10.Prin Încheierea din 18 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 37.462/3/2016/a1.1, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 11.Prin Încheierea din 15 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.181/193/2017/a1, Judecătoria Botoșani a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 12.Prin Încheierea din 24 februarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.872/3/2017/a1, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 13.Prin Decizia nr. 162 din 24 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.377/301/2015/a2, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 din Codul de procedură civilă și ale art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 14.Prin Încheierea din 11 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.130/3/2017/a1, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (2) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. … 15.Excepțiile au fost invocate de Adrian Gheorghe Tabora, Gheorghe Vasile Cornel Ilie, Mariana Basarab, Alexandru Firicel și Liliana Teodoriu în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de reexaminare a taxei judiciare de timbru, a recursului formulat împotriva încheierilor prin care au fost soluționate cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru sau soluționarea apelurilor formulate împotriva unei sentințe civile prin care a fost anulată ca netimbrată acțiunea prin care s-a constatat nulitatea absolută a unor tranzacții imobiliare. … 16.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 sunt neconstituționale, întrucât sunt imprevizibile prin faptul că nu stabilesc nici calitatea în care acționează instanța învestită și nici regulile de judecată ce ar trebui respectate de către judecător în soluționarea cererii de reexaminare. De asemenea, nu este înscrisă nicio obligație a instanței de judecată de a respecta principiul legalității sau procedura de judecată înscrisă în Codul de procedură civilă și nici nu este cuprinsă o obligație a instanței de judecată de a comunica autorului cererii de reexaminare încheierea definitivă. Impun formularea unei cereri de reexaminare în ceea ce privește modul de stabilire a taxei judiciare de timbru și nu permit formularea unui apel în acest sens. Sintagma „încheiere definitivă“ din cuprinsul art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 este neconstituțională, întrucât încalcă accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și dublul grad de jurisdicție. … 17.De asemenea, dispozițiile legale criticate nu garantează un control efectiv asupra legalității modului de stabilire a taxei datorate. Astfel, cererea de reexaminare se soluționează fără publicitate, în camera de consiliu și fără citarea părților și nu se prevede că se comunică încheierea de ședință definitivă părților. Dispozițiile legale criticate încalcă accesul liber la justiție, deoarece interzic controlul judecătoresc al hotărârilor cu privire la „compatibilitatea completului de judecată, al soluționării înscrierii în fals și al nesoluționării motivate a tuturor capetelor de cerere cu încălcarea art. 397 din Codul de procedură civilă“. … 18.Totodată, este încălcat și dreptul de proprietate privată prin faptul că alin. (3) al art. 39 din ordonanța de urgență nu reglementează cu privire la dobânda legală corespunzătoare timpului cât suma respectivă a fost gestionată de Trezoreria Statului în mod nejustificat. … 19.În ceea ce privește ordonanța de urgență în ansamblul său, se arată, în esență, că prin adoptarea actului normativ s-a reglementat în domeniul legilor organice, respectiv au fost adoptate norme ce țin de organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, instituirea termenelor procedurale speciale derogatorii sau a unor căi de atac, iar prima Cameră sesizată trebuia să fie Camera Deputaților „ca și cameră decizională“, și nu Senatul. Având în vedere procedura de adoptare neconformă cu Constituția, solicită declararea ordonanței de urgență în integralitatea sa ca fiind neconstituțională. Reglementarea printro ordonanță de urgență a unei proceduri de judecată ce se desfășoară în fața unei instanțe de judecată de contencios administrativ încalcă principiul separației puterilor în stat, precum și prevederile art. 73 alin. (3) lit. k),art. 115 alin. (6) și ale art. 126 alin. (2) din Constituție. … 20.Dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt criticate din perspectiva faptului că nu poate fi formulată calea de atac a recursului împotriva încheierii de respingere a cererii de reexaminare. … 21.Curtea de Apel Oradea – Secția I civilă, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curtea de Apel București – Secția a IVa civilă, Tribunalul București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul București – Secția a III-a civilă, Tribunalul București – Secția a V-a civilă și Judecătoria Botoșani apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 22.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 23.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 24.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 25.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:26.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 27.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru și ordonanța de urgență în ansamblul său, precum și art. 483 din Codul de procedură civilă. În realitate, având în vedere motivarea excepției de neconstituționalitate, precum și cadrul procesual al invocării acesteia, Curtea reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 483 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă și ale art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale ordonanței de urgență în ansamblul său. De asemenea, Curtea observă că, potrivit art. XVIII alin. (1) din Legea nr. 2/2013, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă se aplică proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2019. Având în vedere că în cauzele în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă procesele au fost începute anterior acestei date, Curtea reține că se aplică dispozițiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013. … 28.Prin urmare, obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, și ale ordonanței de urgență în ansamblul său, ale art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, cu modificările și completările ulterioare, care au următorul cuprins:– Art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului.“ … – Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013: „În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ …  … 29.Prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 este neconstituțională.– Art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013: (1)Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanță, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.(2)Cererea se soluționează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părților, prin încheiere definitivă. Dispozițiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce privește complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanța va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluționarea cererii de reexaminare.(3)În cazul admiterii integrale sau parțiale a cererii de reexaminare, instanța va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate.(4)În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiției și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, soluționarea cererii de reexaminare este de competența Judecătoriei Sectorului 5 București. …  … 30.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind valorile supreme ale statului de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 5 privind cetățenia, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 19 privind extrădarea și expulzarea, art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 34 privind dreptul la ocrotirea sănătății, art. 35 privind dreptul la un mediu sănătos, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 47 privind nivelul de trai, art. 50 privind protecția persoanelor cu handicap, art. 51 privind dreptul de petiționare, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 73 alin. (3) lit. k), lit. l) și lit. t) privind reglementarea prin lege organică a contenciosului administrativ, a organizării și funcționării Consiliului Superior al Magistraturii, a instanțelor judecătorești, a Ministerului Public și a Curții de Conturi, precum și a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice, art. 74 alin. (3) și (5) privind inițiativa legislativă, art. 75 privind sesizarea Camerelor, art. 76 privind adoptarea legilor, art. 115 alin. (5) și (6) privind delegarea legislativă, art. 126 alin. (2) privind instanțele judecătorești și ale art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. De asemenea, se invocă și dispozițiile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, precum și Primul Protocol adițional la Convenție, dispozițiile art. 41 alin. (2) lit. a),art. 47 și art. 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, dispoziții privind dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere, dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, respectiv prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare. … 31.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, precum și dispozițiile art. 39 din acest act normativ au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 267 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017, Curtea, referitor la criticile de natură extrinsecă, a reținut că dispozițiile constituționale cuprinse în art. 115 alin. (5) condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. Depunerea ordonanței de urgență spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată drept condiție necesară intrării în vigoare a actului normativ nu reprezintă altceva decât o obligație ce incumbă emitentului, respectiv Guvernului, în calitate de legiuitor delegat. … 32.Curtea a mai observat că, potrivit fișei legislative, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată în ședința de Guvern din 26 iunie 2013, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 28 iunie 2013 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât Curtea nu poate reține critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 169 din 29 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 20 august 2018, paragraful 33). … 33.De asemenea, referitor la criticile potrivit cărora prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 au fost aduse modificări substanțiale ce țin de procedura de judecată, respectiv de organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, Curtea a reținut că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil impuneau revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul justiției etc. S-a arătat, totodată, că neadoptarea urgentă a acestui act normativ ar fi condus la conservarea unui sistem de taxare neadaptat în raport cu întreaga evoluție în plan legislativ, cu liniile trasate prin regândirea sistemului juridic românesc odată cu adoptarea noului Cod civil și a noului Cod de procedură civilă; în acest sens, orice întârziere în asanarea și sistematizarea legislației în materia taxelor de timbru ar fi condus la menținerea nepermisă a neconcordanțelor între prevederile legale în această materie și prevederile noilor coduri, prin perpetuarea acelor norme care trebuie expres abrogate, fiind perimate sau chiar în contradicție cu noul cadru normativ. În aceeași ipoteză, a neadoptării urgente a actului normativ în discuție, legiuitorul delegat a susținut că ar fi fost menținute și aspectele care impietează asupra transparenței aplicării actualelor norme, printre care lipsa criteriilor statistice pentru o evidență clară asupra tuturor operațiunilor pe care le implică sistemul de taxare actual. Totodată, consecințele negative pe planul transparenței și disciplinei financiare impuse de exercițiul colectării la buget a sumelor derivând din plata taxelor judiciare de timbru, dar și pe planul situației justițiabililor și al nevoilor acute ale sistemului, nu ar fi fost deloc neglijabile. … 34.Față de cele menționate anterior, și critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată. … 35.Totodată, potrivit dispozițiilor art. 139 din Constituție privind stabilirea impozitelor, taxelor și a oricăror altor venituri ale bugetelor centrale, respectiv a celor locale, din formularea constituțională „se stabilesc numai prin lege“ se deduce că nu este de conceput să se stabilească impozite, taxe sau alte contribuții la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale de stat prin hotărâre a Guvernului sau prin ordine ale miniștrilor, ci numai prin acte normative cu putere de lege. Prin urmare, stabilirea taxelor judiciare de timbru prin ordonanță de urgență a Guvernului nu contravine Legii fundamentale. … 36.Cât privește critica formulată prin raportare la încălcarea principiului separației puterilor în stat, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, a precizat că „delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepție de la principiul constituțional al separației puterilor în stat și o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituție, potrivit cărora «Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării». Dispozițiile art. 115 din Constituție atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României“. Prin urmare, Guvernul nu a exercitat în mod neconstituțional atribuții de legiferare. … 37.Referitor la art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că acesta reprezintă o normă procedurală care reglementează soluționarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru, așadar un incident procedural prealabil antamării fondului de către instanța de judecată. Întrucât în discuție este o chestiune prealabilă, soluționarea acesteia este guvernată de principiul celerității, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității și contradictorialității, a obligativității citării părților, precum și a posibilității exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluționare a cererii de reexaminare. Curtea a mai observat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru – și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a statuat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție. … 38.Astfel cum prevede art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după caz, integral, parțial sau proporțional, la cererea petiționarului. Așadar, judecătorul urmează să aprecieze care este cuantumul sumei care va fi reținută în funcție de specificitatea cauzei și a activităților desfășurate până la momentul la care acesta constată că devine aplicabil vreunul dintre cazurile de restituire, integrală sau parțială, a sumei plătite de reclamant cu titlu de taxă judiciară de timbru. Cât privește susținerile potrivit cărora în cuprinsul art. 39 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 nu se prevede faptul că odată cu „restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporțional cu reducerea sumei contestate“ justițiabilul – privat în prealabil de dreptul de proprietate asupra banilor săi prin plata unei sume nedatorate – nu este despăgubit pentru aceasta cu dobânda legală corespunzătoare, Curtea a apreciat că o atare critică vizează o omisiune legislativă, care nu intră în sfera de competență a instanței de contencios constituțional. De altfel, taxele judiciare de timbru constituie o contraprestație raportat la actul de justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. … 39.Referitor la criticile privind pretinsa imprevizibilitate a dispozițiilor legale criticate, întrucât nu stabilesc nici calitatea în care acționează instanța învestită și nici regulile de judecată ce ar trebui respectate de către judecător în soluționarea cererii de reexaminare, Curtea a statuat prin Decizia nr. 844 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 16 martie 2018, că acestea nu pot fi reținute în măsura în care din coroborarea prevederilor unui act normativ – în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, precum și a altor acte normative la care se face trimitere – Codul de procedură civilă – pot fi deduse toate aspectele necesare aplicării sale. Prin urmare, nu se poate reține imprevizibilitatea dispozițiilor de lege criticate doar pentru că nu reafirmă rolul pe care îl îndeplinește instanța de judecată în soluționarea cererii de reexaminare a modului de stabilire a taxei de timbru sau pentru că nu prevăd principiile generale pe care se întemeiază judecătorul în modul de soluționare a acestei cereri, aspecte consacrate chiar la nivel constituțional prin art. 124 alin. (1) și art. 126 alin. (1). … 40.Cât privește raportarea criticii de neconstituționalitate la prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și la cele ale Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 276 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 660 din 10 august 2017, paragrafele 24 și 25, a arătat că, „în ceea ce privește invocarea prevederilor art. 47 privind dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea constată că în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, spre exemplu Hotărârea din 22 decembrie 2010, pronunțată în Cauza C-279/09 – DEB Deutsche Energiehandels und Beratungsgesellschaft mbH împotriva Bundesrepublik Deutschland, paragraful 35, s-a statuat că, potrivit art. 52 alin. (3) din Cartă, în măsura în care aceasta conține drepturi ce corespund celor garantate prin Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înțelesul și întinderea lor sunt aceleași ca și cele prevăzute de această convenție. Potrivit explicației aferente acestei dispoziții, înțelesul și întinderea drepturilor garantate sunt stabilite nu numai prin textul Convenției, ci și, în special, prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Art. 52 alin. (3) teza a doua din Cartă prevede că prima teză a aceluiași alineat nu împiedică dreptul Uniunii să confere o protecție mai largă. Așadar, în ceea ce privește conținutul dreptului la o cale de atac efectivă și la un proces echitabil prevăzut de art. 47 din Cartă, Curtea de la Luxemburg a reținut prin Hotărârea din 26 februarie 2013, pronunțată în Cauza C-311/11 – Stefano Melloni împotriva Ministerio Fiscal, paragraful 50, că acesta corespunde conținutului pe care jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului îl recunoaște drepturilor garantate de art. 6 paragrafele 1 și 3 dinConvenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea hotărârile Curții Europene a Dreptului Omului din 14 iunie 2001, 1 martie 2006 și 24 aprilie 2012, pronunțate în cauzele Medenica împotriva Elveției, paragrafele 56-59, Sejdovic împotriva Italiei, paragrafele 84, 86 și 98, și Haralampiev împotriva Bulgariei, paragrafele 32 și 33).“ Curtea a reținut că aceste considerente, de principiu, sunt aplicabile în controlul de constituționalitate în măsura în care asigură, garantează și dezvoltă prevederile constituționale în materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, în măsura în care nivelul lor de protecție este cel puțin la nivelul normelor constituționale în domeniul drepturilor omului (a se vedea, în acest sens, deciziile nr. 872 și 874 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). În consecință, având în vedere cele menționate mai sus, precum și faptul că, potrivit art. 21 alin. (3) din Constituție, standardul național de protecție în materia analizată este superior celui oferit de art. 6 dinConvenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea, cu referire la art. 47 din Cartă, a constatat că nu există motive pentru a reconsidera concluziile sale referitoare la constituționalitatea dispozițiilor art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 41.Cu privire la sintagma „încheiere definitivă“ din cuprinsul art. 39 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra unor critici de neconstituționalitate referitoare la faptul că nu există cale de atac în cazul respingerii cererii de reexaminare, care este soluționată în primă instanță prin încheiere definitivă. Astfel, prin Decizia nr. 471 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 12 noiembrie 2014, Decizia nr. 696 din 20 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 27 noiembrie 2015, sau Decizia nr. 466 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 656 din 26 august 2016, Curtea a constatat că rațiuni ce țin de necesitatea soluționării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanțelor judecătorești justifică în mod obiectiv soluția legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru – și mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a reținut că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanței judecătorești să examineze circumstanțele specifice fiecărui caz și să realizeze un just echilibru între interesele individuale și cele privind administrarea justiției, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiție. … 42.În continuare, Curtea observă că art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează obiectul recursului care îl pot constitui hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile prevăzute de lege, iar art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 enumeră hotărârile care nu pot fi supuse recursului. … 43.În acest sens, Curtea reține că încheierea prin care se soluționează cererea de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei judiciare de timbru este definitivă, neputând fi supusă recursului. Potrivit art. 475 alin. (1) din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că Legea fundamentală nu consacră numărul gradelor de jurisdicție ale unui proces, iar, potrivit art. 126 alin. (2) coroborat cu art. 129 din Constituție, stabilirea căilor de atac este de competența exclusivă a legiuitorului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 25 din 3 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 215 din 31 martie 2015, paragraful 15). … 44.Referitor la posibilitatea exercitării oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că art. 6 paragraful 1 dinConvenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu consacră nici expres, nici implicit dreptul la dublul grad de jurisdicție, drept ce este recunoscut doar în materie penală (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 389 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 745 din 24 octombrie 2003, Decizia nr. 634 din 26 iunie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 22 august 2007, Decizia nr. 1.122 din 23 septembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010, Decizia nr. 160 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 9 iunie 2016, paragraful 21). … 45.Curtea a mai statuat că accesul liber la justiție nu are semnificația accesului la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac prevăzute de lege. Accesul liber la justiție implică, prin natura sa, o reglementare din partea statului și poate fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului, în acest sens statuând și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, de exemplu prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, paragraful 36, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006. … 46.De asemenea, Curtea, prin Decizia nr. 292 din 4 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 3 august 2017, a reținut că legiuitorul, în materia căilor extraordinare de atac, are posibilitatea de a reglementa condiții de admisibilitate a acestora, care sunt circumscrise materiei în care a fost pronunțată hotărârea, precum în cazul de față. … 47.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Gheorghe Tabora în Dosarul nr. 1.374/111/2015 al Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, de Gheorghe Vasile Cornel Ilie și Mariana Basarab în dosarele nr. 15.229/301/2015/a2, nr. 1.872/3/2017/a1, nr. 3.377/301/2015/a2 și nr. 2.130/3/2017/a1 ale Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Tribunalului București – Secția a V-a civilă, de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.462/3/2016/a1.1 al Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal și de Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 3.181/193/2017/a1 al Judecătoriei Botoșani și constată că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, ale ordonanței de urgență în ansamblul său, ale art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, precum și ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Oradea – Secția I civilă, Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, Curții de Apel București – Secția a IV-a civilă, Tribunalului București – Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului București – Secția a III-a civilă, Tribunalului București – Secția a V-a civilă și Judecătoriei Botoșani și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește