DECIZIA nr. 7 din 18 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Ștefan Sorin Umbrărescu în Dosarul nr. 2.390/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 969D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, Ștefan Sorin Umbrărescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost în mod legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției care arată că, în calitate de notar public, a realizat vreme de 14 ani venituri din activități agricole, apoi, prin intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995, normă lipsită de claritate și previzibilitate, i s-a reținut starea de incompatibilitate. Noțiunile folosite de norma criticată nu au corespondent în legislația în vigoare, sancțiunea aplicată – suspendarea din funcția de notar public – constituind o ingerință în viața privată a acestuia, cu încălcarea prevederilor art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a celor cuprinse în art. 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. … 4.În ceea ce privește dispozițiile art. 42 din Legea nr. 36/1995, autorul excepției arată că, de vreme ce suspendarea din funcția de notar public este un act administrativ, acesta trebuie să poată fi atacat în justiție, or, norma criticată se limitează la a stabili că suspendarea se dispune prin ordin al ministrului justiției. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Referitor la dispozițiile art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995, arată că acestea întrunesc condițiile de claritate pentru ca notarul public să își poată adapta conduita în funcție de prescripția normativă, iar, în ceea ce privește prevederile art. 42, susține că acestea respectă principiul constituțional al egalității în drepturi, întrucât suspendarea dispusă în temeiul lor nu are caracterul unei sancțiuni disciplinare, astfel că nu este obligatorie parcurgerea procedurii disciplinare prevăzute de lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 8 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.390/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995. Excepția a fost ridicată de Ștefan Sorin Umbrărescu, reclamant într-o cauză având ca obiect anularea Ordinului nr. 1.036/C din 22 martie 2016 emis de ministrul justiției, ordin prin care a fost suspendat din exercițiul funcției de notar public pentru incompatibilitate, respectiv pentru cazul prevăzut de art. 68 lit. e) și art. 73 lit. m) din Legea nr. 36/1995. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul arată că dispozițiile art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995 încalcă art. 23 din Constituție, întrucât nu permit determinarea exactă a conținutului interdicției, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate în privința restrângerii libertăților individuale. Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 553 din 16 iulie 2015, paragraful 23, că standardul constituțional de protecție a libertății individuale impune ca limitarea acesteia să se realizeze într-un cadru normativ care, pe de o parte, să stabilească expres cazurile de limitare a acestei valori constituționale, iar, pe de altă parte, să prevadă într-un mod clar, precis și previzibil aceste cazuri. Sintagma „activități de producție, comerț sau alte activități de prestări servicii“ nu-și găsește reglementare în legislația actuală, iar noțiunile utilizate sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Astfel, în ceea ce privește noțiunea de „producție“, în Codul civil se află reglementarea noțiunii de produsele bunurilor la art. 547, ale fructelor la art. 548 și ale productelor la art. 549, toate noțiuni de natură civilă. Cât privește noțiunea de „comerț“, aceasta nu se găsește în Codul civil, cu excepția art. 2557 alin. (2) care vorbește de raporturi comerciale, referirea izolată privind raporturile de drept internațional privat, astfel că, în privința folosirii acestui termen, se impune a se avea în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 603 din 6 octombrie 2015. Mai mult, nici noțiunea de „activități de prestări servicii“ nu este de găsit în Codul civil. Sintagma a fost preluată printr-o traducere inexactă din legislația Uniunii Europene, iar legiuitorul nu a indicat clar și neechivoc obiectul material al acestui text în chiar cuprinsul normelor legale și nici nu a creat posibilitatea ca acesta să poată fi identificat cu ușurință prin trimitere la un alt text legal de rang cel puțin egal sau la norme de aplicare care să poată duce la o concluzie indubitabilă cu privire la drepturile și libertățile restrânse prin acest text și, nu în ultimul rând, la definirea cât mai exactă a acestor termeni generici. … 8.Cât privește reglementarea noțiunii de „desfășurare directă“ din cuprinsul textului contestat, autorul excepției consideră că aceasta este lipsită de consistență juridică, retrograde, câtă vreme Codul civil și Codul penal vorbesc de acțiuni și inacțiuni, iar nu de săvârșirea directă sau indirectă a unui fapt sau act juridic. … 9.Pe de altă parte, reglementarea art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995 constituie și o încălcare a art. 52 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în sensul în care întinderea și interpretarea drepturilor și principiilor trebuie să respecte principiul proporționalității și substanța acestor drepturi și libertăți, iar restrângerea lor trebuie să fie aplicată doar dacă se impune și nu în mod discriminatoriu, în fapt, norma criticată fiind și o încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție. Prin reglementarea lacunară prevăzută de textul incriminat, incompatibilitatea atrage suspendarea din exercitarea funcției de notar public, sancțiune administrativă care, în opinia autorului excepției, poate fi aplicată doar ca urmare a săvârșirii unor abateri disciplinare grave în funcția de notar public sau ca măsură complementară față de săvârșirea unei infracțiuni. … 10.Or, atragerea suspendării notarului public din profesie pentru efectuarea actelor prevăzute de art. 68 lit. e) din lege în lipsa unei cercetări prealabile a Camerei Notarilor Publici, a Uniunii Naționale a Notarilor Publici sau a Ministerului Justiției, concretizată prin procedura administrativă a acțiunii disciplinare, în care să se aplice principiul egalității în drepturi (în sensul că în celelalte cazuri de suspendare există fie o cercetare prealabilă, acțiune disciplinară, hotărâre de condamnare, acte de imputare sau consimțământul notarului) este rezultatul unui abuz de drept, determinat de aplicarea dispozițiilor art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, pe care autorul excepției le consideră neconstituționale. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textele legale criticate întrunesc toate exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru ași exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și menționează jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 629 din 12 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 29 iulie 2011, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) lit. f) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, în care a statuat că „legiuitorul are atât competența de a reglementa condițiile pentru ocuparea unor funcții sau exercitarea unor profesii, cât și competența de a stabili cazuri de încetare a acestora“. Astfel cum rezultă din Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, sau din Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012, impunerea unor reguli, stabilirea unui cadru organizatoric pentru desfășurarea activității membrilor unui corp profesional, precum și stabilirea și aplicarea unor sancțiuni în caz de nerespectare a acestor reguli nu sunt de natură să încalce principiile statuate în Legea fundamentală, o astfel de reglementare având drept scop asigurarea unui climat de ordine și probitatea morală și profesională a membrilor profesiei. … 14.Avocatul Poporului arată că, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte. În acest context, sintagma „activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii“ se regăsește în Codul civil, punând astfel în acord dispozițiile legale criticate cu dispozițiile din materia civilă. Astfel, Codul civil suprimă noțiunea fapte de comerț, iar legea de aplicare a acestuia redefinește conceptul, arătând că expresiile „acte de comerț“, respectiv „fapte de comerț“ se înlocuiesc cu expresia „activități de producție, comerț sau prestări de servicii“. Prin urmare, soluția adoptată prin legea de punere în aplicare tinde să specializeze, în privința persoanelor comerciante, o altă noțiune, aceea de „exploatare a unei întreprinderi“ pe care Codul civil o definește ca fiind „exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii“ [art. 3 alin. (3) din Codul civil]. Totodată, existența anumitor incompatibilități se impune în unele cazuri, față de specificul profesiei, cum este în cazul notarilor. Așa cum rezultă din dispozițiile Legii nr. 36/1995, notarul își desfășoară activitatea în realizarea unui serviciu de interes public. Potrivit art. 3 din actul normativ anterior indicat, notarul public este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public și are statutul unei funcții autonome, iar actul întocmit de către acesta, purtând sigiliul și semnătura sa, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege. Prin urmare, organizarea exercitării prin lege a profesiei de notar, ca de altfel a oricărei alte activități ce prezintă interes pentru societate, este firească și necesară, în vederea stabilirii competenței, a mijloacelor și a modului în care se poate exercita această profesie, precum și a limitelor dincolo de care s-ar încălca drepturile altor persoane sau categorii profesionale. Incompatibilitatea exercitării profesiei de notar cu activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii constituie o garanție în îndeplinirea unui serviciu de interes public, întrucât acesta nu poate exercita nicio altă activitate care l-ar plasa într-o stare de subordonare juridică ori i-ar impune reguli diferite ce ar putea constitui obstacole în îndeplinirea profesiei sale. Așadar, dispozițiile legale criticate îndeplinesc toate exigențele de claritate, precizie și previzibilitate, aplicânduse tuturor destinatarilor normei juridice. Față de cele de mai sus, Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995 sunt constituționale. … 15.Președinții Senatului și Camerei Deputaților nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere al Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, cu următorul conținut:– Art. 42: „Suspendarea și încetarea suspendării se dispun prin ordin de ministrul justiției, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu.“; … – Art. 68 lit. e): „Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu: […] e) desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii;“. …  … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, art. 16 referitor la principiul egalității în drepturi și în art. 23 privind libertatea individuală. De asemenea, sunt invocate prevederile Codului civil, ale Codului de procedură civilă, ale Legii nr. 554/2004, ale Codului fiscal, ale Legii nr. 227/2015, ale Legii nr. 176/2010, ale art. 96 din Legea nr. 161/2003, precum și ale art. 73 și 74 din Legea nr. 36/1995. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor art. 2 și 3 din Legea nr. 36/1995, activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale și consultații juridice notariale, în condițiile legii, notarul public fiind învestit să îndeplinească un serviciu de interes public. Funcția de notar public se exercită numai de către notarii publici membri ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, și are statutul unei funcții autonome, în exercitarea profesiei și în legătură cu aceasta, notarul public fiind protejat de lege. Cu alte cuvinte, notarii au statut protejat de lege, inclusiv prin mijloace de drept penal, și sunt profesioniști cărora statul lea delegat exercițiul autorității publice și pentru a căror fidelitate față de modul de îndeplinire a funcției publice statul răspunde. Faptul că notarul exercită autoritatea publică rezultă din natura și conținutul activității pe care o prestează acesta, ca împuternicit al statului, dincolo de orice calificare a legii. Exercitarea autorității publice de către notar, în special prin autentificarea înscrisurilor, impune acestuia exigențe de calitate profesională și standarde de integritate morală identice cu ale tuturor celorlalți funcționari publici, statul încredințând acestei categorii profesionale controlul de legalitate și prezumția de adevăr a actelor încheiate în fața notarului. De altfel, însuși art. 7 din Legea nr. 36/1995 prevede că „Actul îndeplinit de notarul public, purtând sigiliul și semnătura acestuia, este de autoritate publică și are forța probantă prevăzută de lege“. În virtutea autorității publice cu care este învestit notarul public, actele sale se impun în circuitul civil, cu prezumție de adevăr, până la înscrierea în fals, satisfăcând nevoia statului de a îndeplini acest serviciu public în folosul unei bune administrări a raporturilor juridice dintre cetățeni, autoritățile publice și stat. Așa fiind, între natura activității notariale și formele de răspundere a notarului public trebuie să existe o legătură directă, statutul juridic al acestuia bazându-se pe o serie de obligații, a căror nerespectare poate atrage răspunderea administrativă a notarului, tocmai pentru că autorul se folosește de încrederea ce i-a fost acordată odată cu învestirea autorității publice și răstoarnă prezumția de fidelitate în exercitarea funcției sale. … 20.Or, în condițiile în care notarul public se circumscrie noțiunii de „funcționar public“, persoanele care ocupă această funcție exercită atribuții și responsabilități, stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de autoritate publică cu care sunt învestite. Prin urmare, având în vedere sfera atribuțiilor ce intră în competența acestei funcții, este justificată reglementarea unor incompatibilități ale profesiei. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 68 din lege, exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu desfășurarea unei activități salarizate, cu excepțiile expres prevăzute de lege, cu exercitarea unei funcții publice sau de demnitate publică, cu exercitarea funcțiilor de judecător, procuror, magistrat-asistent sau grefier, cu exercitarea profesiei de avocat, consilier juridic, executor judecătoresc sau practician în insolvență, cu desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii, precum și cu calitatea de administrator sau de președinte al unui consiliu de administrație al unei societăți. Potrivit art. 73 lit. m) din lege, „Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri: […] m) desfășurarea unor activități incompatibile cu calitatea de notar public, potrivit legii;“. Acțiunea disciplinară se exercită în temeiul dispozițiilor art. 74 din Legea nr. 36/1995, care stabilesc procedura de cercetare disciplinară a notarilor publici, în vreme ce dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. c) din lege prevăd că sancțiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare se aplică în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite, printre acestea fiind suspendarea notarului public din exercițiul funcției pe o durată de cel mult 6 luni. … 21.Pe de altă parte, potrivit art. 41 alin. (1) lit. a) din lege, notarul public este suspendat din funcție în caz de incompatibilitate, iar, în temeiul art. 42, suspendarea se dispune prin ordin de ministrul justiției, la propunerea Biroului executiv al Consiliului Uniunii, la cererea notarului public sau din oficiu. … 22.În acest context normativ, autorului excepției i s-a reținut unul dintre cazurile de incompatibilitate – „desfășurarea directă de activități de producție, comerț sau alte activități de prestări de servicii“ -, și, potrivit legii, i s-a aplicat măsura administrativă a suspendării din profesie. Autorul excepției formulează critici cu privire la impredictibilitatea sintagmei care definește situația de incompatibilitate, susținând că aceasta nu are un conținut clar și previzibil. … 23.Analizând conținutul normativ al sintagmei criticate, Curtea reține că acesta își găsește corespondent în Codul civil. Suprimând noțiunea de „fapte de comerț“, legea de aplicare a Codului civil redefinește conceptul, arătând că expresiile „acte de comerț“, respectiv „fapte de comerț“ se înlocuiesc cu expresia „activități de producție, comerț sau prestări de servicii“. Prin urmare, soluția adoptată prin legea de punere în aplicare tinde să specializeze, în privința persoanelor comerciante, o alta noțiune, aceea de „exploatare a unei întreprinderi“ pe care Codul civil o definește, la art. 3 alin. (3), ca fiind „exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii“. Prin urmare, sintagma criticată vizează orice desfășurare directă, deci de către notarul public, iar nu prin intermediari, a unor activități care implică, cu titlu profesional, producerea de bunuri, comercializarea de bunuri sau prestarea de servicii către terți. Toate aceste activități sunt desfășurate, potrivit legii, de profesioniști, astfel că o persoană care exercită funcția publică de notar nu poate îndeplini aceste activități, circumscrise noțiunii de „exploatare a unei întreprinderi“. … 24.Curtea reține că valoarea socială protejată prin aplicarea măsurii administrative a suspendării ca urmare a constatării stării de incompatibilitate este integritatea/probitatea persoanei care deține calitatea de notar public și prestează un serviciu public, exercitând autoritatea cu care a fost învestită de stat. Efectuarea acelor activități care atrag incompatibilitatea funcției de notar public este cea care determină temporar, pe perioada în care respectivele activități sunt desfășurate, pierderea integrității/probității, element fundamental al exercitării autorității publice fără de care persoana care ocupă respectiva funcție publică nu are legitimitatea de a-și continua activitatea. … 25.Conceptul „statului de drept“, consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituție, presupune, pe de o parte, capacitatea statului de a asigura cetățenilor servicii publice de calitate și de a crea mijloacele pentru a spori încrederea acestora în instituțiile și autoritățile publice. Aceasta presupune obligația statului de a impune standarde etice și profesionale în special celor chemați să îndeplinească activități ori servicii de interes public și, cu atât mai mult celor care înfăptuiesc acte de autoritate publică, adică pentru acei agenți publici sau privați care sunt învestiți și au abilitarea de a invoca autoritatea statului în îndeplinirea anumitor acte sau sarcini. Statul este dator să creeze toate premisele – iar cadrul legislativ este una dintre ele – pentru exercitarea funcțiilor sale de către profesioniști care îndeplinesc criterii profesionale și de probitate morală. Din această perspectivă, în cazul în care un funcționar al statului învestit cu exercițiul autorității publice nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a ocupa funcția publică, suspendarea sa din exercitarea atribuțiilor apare ca o soluție firească și oportună. … 26.Curtea apreciază ca fiind incidente în cauza de față și cele reținute anterior, prin Decizia nr. 806 din 9 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29 din 17 ianuarie 2007, conform căreia „deși avocatura este o profesie liberală și independentă, exercitarea sa trebuie să se desfășoare într-un cadru organizat, în conformitate cu reguli prestabilite, a căror respectare trebuie asigurată inclusiv prin aplicarea unor masuri coercitive“ sau prin Decizia nr. 237 din 15 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 27 aprilie 2012, unde Curtea a statuat că „instituirea prin legea care reglementează exercitarea profesiei de avocat a unor obligații pentru cei în cauză, precum și a unor măsuri sancționatorii față de cei ce încalcă regulile prevăzute este întru totul legitimă. Avocatura este un serviciu public, al cărui specific impune necesitatea prevederii, prin lege, a unor condiții de exercitare a acestei profesii.“ Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că, în ceea ce îi privește pe notarii publici, argumentele reținute sunt cu atât mai pertinente cu cât aceștia, așa cum s-a precizat, exercită prerogative de autoritate publică. … 27.Pentru argumentele prezentate, Curtea reține că dispozițiile art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea nr. 36/1995 respectă condițiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească o normă sub aspectul clarității și previzibilității sale, precum și principiul egalității în drepturi a cetățenilor, având în vedere calitatea de funcționar al notarului public. … 28.În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile art. 68 lit. e) din legea criticată nu permit determinarea exactă a conținutului interdicției, fiind lipsite de claritate în privința restrângerii libertății individuale, prevăzute de art. 23 din Constituție, Curtea apreciază că aceste dispoziții constituționale nu sunt incidente în cauză, întrucât prin suspendarea exercitării funcției de notar public nu sunt afectate, sub niciun aspect, libertatea individuală și siguranța persoanei. … 29.În fine, cu privire la critica referitoare la luarea măsurii suspendării notarului public din profesie pentru efectuarea actelor prevăzute de art. 68 lit. e) din lege în lipsa unei cercetări prealabile și a unei acțiuni disciplinare, Curtea reține că aceasta nu vizează o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a normelor Legii nr. 36/1995 de către organele abilitate de lege, aplicare a legii care poate fi cenzurată de instanța judecătorească în față căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. … 30.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ștefan Sorin Umbrărescu în Dosarul nr. 2.390/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 42 și art. 68 lit. e) din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește