DECIZIA nr. 7 din 15 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Gina-Claudia Codrea în Dosarul nr. 23.003/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.694D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 247D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 44.398/3/2016 al aceleiași instanțe. … 4.La apelul nominal se constată, de asemenea, lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 247D/2018 la Dosarul nr. 1.694D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând deciziile Curții Constituționale nr. 613 din 5 octombrie 2017 și nr. 622 din 17 octombrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 3 mai 2017 și 2 februarie 2018, pronunțate în dosarele nr. 23.003/3/2016 și nr. 44.398/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Gina-Claudia Codrea în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații pe care autoarea acesteia, aceeași în ambele dosare, a formulat-o împotriva unor decizii de compensare parțiale prin puncte, emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor pentru imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist, solicitând anularea acestora și emiterea unor noi decizii de compensare la valoarea integrală a imobilelor. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că Legea nr. 165/2013 ar fi trebuit să reglementeze o despăgubire integrală exclusiv pentru titularii originari sau cel mult și pentru moștenitorii legali, acestea fiind singurele categorii de persoane despre care s-ar putea considera că au fost direct sau indirect afectate de preluările abuzive. Arată că prevederile de lege criticate creează, în mod nejustificat, o situație de discriminare între moștenitorii testamentari și cesionari, deși singura diferență între aceste două categorii de persoane constă în faptul că cesionarii au dobândit drepturile lor prin acte între vii, în vreme ce moștenitorii testamentari au dobândit drepturi în baza unor acte încheiate pentru cauză de moarte. În aceste condiții, apreciază că nu există nicio rațiune pentru a aplica un regim diferit între aceste două categorii de persoane, dispozițiile legale criticate fiind, din această perspectivă, discriminatorii. … 9.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând, în sprijinul acestei opinii, jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 11.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că textele de lege criticate reprezintă modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională, pentru viitor, exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. … 12.Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, reiterând cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 179 din 1 aprilie 2014. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut: (1)Punctele stabilite prin decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, nu pot fi afectate prin măsuri de plafonare.(2)În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3)Numărul de puncte acordat în condițiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) și (7).(4)În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacționarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6). … 16.În opinia autoarei excepției, aceeași în ambele dosare, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiectul unei excepții de neconstituționalitate motivate în mod identic de aceeași autoare, soluționată, prin respingerea ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 87 din 27 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 3 mai 2018. … 18.Prin decizia menționată (paragraful 15), Curtea a observat că, potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, criticate și din aceeași perspectivă și în cauza de față, măsurile de plafonare a despăgubirilor nu privesc decizia de compensare emisă pe numele titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia. Așa cum a reținut instanța de contencios constituțional prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 19 iunie 2014 (paragraful 19), această opțiune a legiuitorului (de acordare integrală a despăgubirilor) a avut în vedere faptul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt în mod direct sau indirect asupra titularului dreptului de proprietate și, respectiv, asupra moștenitorilor acestuia. Așadar, legislația cu caracter reparator a vizat exclusiv titularul dreptului sau pe moștenitorii acestuia, ca urmare a faptului că asupra acestora s-au repercutat efectele caracterului abuziv al preluării de către stat a bunurilor imobile. … 19.Pornind de la cele statuate anterior în jurisprudența sa în materie, Curtea a reținut (paragraful 16) că, din acest punct de vedere, nu există nicio diferență între moștenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar îndreptățit la despăgubire, de vreme ce, atât în cazul moștenirii legale, cât și în cazul celei testamentare, transmiterea patrimoniului se face – în temeiul legii sau al voinței defunctului – în lipsa unei contraprestații din partea moștenitorilor. Mai mult, moștenitorii legali sau testamentari ai fostului proprietar sunt purtătorii unei vocații succesorale a cărei satisfacere a fost zădărnicită prin privările nelegale de proprietate pe care statul român le-a realizat în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 613 din 5 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 21 martie 2018, paragraful 37). Or, având în vedere faptul că, în ipoteza analizată, prin intermediul cesiunii drepturilor la despăgubire, subrogarea în drepturile persoanei îndreptățite la despăgubire a presupus o prestație bănească, prin prețul plătit fostului proprietar, în prezenta cauză nu se poate afirma cu temei că moștenitorii testamentari ai fostului proprietar și cesionarii drepturilor la măsurile reparatorii sunt în aceeași situație juridică, astfel încât nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi. … 20.De altfel, Curtea s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 24 alin. (2)-(4) din Legea nr. 165/2013, cu referire la pretinsa discriminare între persoanele îndreptățite la măsuri reparatorii, în temeiul legislației reparatorii anterioare, pe de o parte, și cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietății, pe de altă parte. Astfel, prin Decizia nr. 197 din 3 aprilie 2014, anterior citată, paragrafele 17-20, Curtea a reținut că această soluție legislativă nu contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. Instanța de control constituțional a statuat, în acest sens, că, având în vedere domeniul special de reglementare al Legii nr. 165/2013, constând în acordarea de măsuri reparatorii, în considerarea abuzurilor săvârșite în perioada comunistă în materia preluărilor de către stat a imobilelor proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice private, opțiunea legiuitorului de a exclude de la măsura reparatorie a restituirii în natură, precum și de la cea a compensării integrale prin puncte a persoanelor în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii apare ca fiind justificată în mod obiectiv și rezonabil, dat fiind faptul că asupra acestora din urmă nu s-au răsfrânt direct sau indirect măsurile de preluare abuzivă. Mai mult, având în vedere că, în ipoteza supusă controlului de constituționalitate, legiuitorul a acordat cesionarilor dreptului la despăgubire un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, Curtea a reținut că măsura legislativă criticată păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit – despăgubirea integrală doar a titularilor originari ai măsurilor reparatorii sau a moștenitorilor acestora – și mijloacele folosite, cesionarul urmând a obține atât prețul plătit fostului proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, cât și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului. … 21.Cele statuate în jurisprudența citată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a acesteia. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gina-Claudia Codrea în dosarele nr. 23.003/3/2016 și nr. 44.398/3/2016 ale Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 24 alin. (1)-(4) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește