DECIZIA nr. 7 din 14 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a „prevederilor cuprinse în capitolul I – Indemnizația de încadrare pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți din anexa nr. V – Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu privire la stabilirea indemnizației de încadrare pentru judecători și procurori, ale art. 38 alin. (6) din capitolul IV din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 69 și 70 din anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și securitate națională la aceeași lege, respectiv ale art. 42,art. 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal“, excepție ridicată de Grigore-Florin Popescu în Dosarul nr. 2.814/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.728D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de salarizare a personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. De asemenea, nu se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece prevederile cuprinse în pct. 3 din anexa nr. V și în art. 69 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc cu claritate regimul salarizării procurorilor militari. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 324 din 11 iunie 2020.  … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.814/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a „prevederilor cuprinse în capitolul I – Indemnizația de încadrare pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți din anexa nr. V – Familia ocupațională de funcții bugetare «Justiție» la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice cu privire la stabilirea indemnizației de încadrare pentru judecători și procurori, ale art. 38 alin. (6) din capitolul IV din Legea-cadru nr. 153/2017, art. 69 și 70 din anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și securitate națională la aceeași lege, respectiv ale art. 42 și art. 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal“. Excepția a fost ridicată de Grigore-Florin Popescu într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative – ordine privind salarizarea. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că în urma intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017 și a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, începând cu data de 1 ianuarie 2018, veniturile lunare nete ale procurorilor militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (D.N.A.) au fost diminuate în mod semnificativ (în cazul autorului excepției, scăderea netă este de aproximativ 2.146 lei). Soluția instituită prin Legea-cadru nr. 153/2017 a presupus ca salarizarea procurorilor militari să fie încadrată în grila de la lit. B a capitolului I din anexa nr. V la legea-cadru, ceea ce a condus la o veritabilă retrogradare sub aspect salarial, raportat la situația anterioară intrării în vigoare a legii mai sus menționate, dând astfel naștere unei semnificative diferențieri, din perspectivă salarială, între procurorii militari și judecătorii militari. Din moment ce situația juridică a personalului bugetar de același grad, cu aceeași gradație, vechime în funcție sau în specialitate, precum și aceleași studii este identică, atunci și tratamentul juridic aplicabil, salariul de bază/indemnizația de încadrare, trebuie să fie același, nefiind permis ca magistrații de același grad, cu aceeași gradație, vechime în funcție și în specialitate, precum și aceleași studii să aibă indemnizații de încadrare diferite. … 6.Se susține că, raportat la condițiile cumulative prevăzute de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale (cum este și dreptul la salariu), aplicabile în mod corespunzător și în cauza de față, doar o singură cerință este îndeplinită, și anume aceea că restrângerea (limitarea dreptului) este prevăzută de o lege. Însă legea nu indică nicio situație care să impună restrângerea dreptului, această măsură necircumscriindu-se motivelor expres prevăzute de textul constituțional menționat, iar restrângerea este aplicată discriminatoriu, în condițiile în care celelalte categorii de personal salarizat din fonduri publice au beneficiat, ca efect al aplicării aceleiași legi, de creșteri salariale (unele, dea dreptul spectaculoase, cum este cazul personalului medical). … 7.Se mai arată că prevederile legale criticate încalcă principiul egalității în fața legii, deoarece procurorii militari (în mod particular cei din cadrul D.N.A.) constituie singura categorie de personal din sistemul bugetar care este retrogradată în funcție (cu caracter permanent) prin efectul aplicării dispozițiilor criticate din Legea-cadru nr. 153/2017 și căreia i se reduce semnificativ nivelul venitului net (cu peste 40%); este vorba despre o categorie profesională care cuprinde aproximativ 50 de persoane (în total la nivelul parchetelor militare), raportată la un număr total de personal bugetar de 1.200.000 de persoane. Autorul excepției arată că, deși prestează aceeași muncă pe care o desfășura și înainte de intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, venitul salarial a fost diminuat, cu caracter permanent, semnificativ și nejustificat, deși, conform informațiilor statistice oficiale furnizate de Institutul Național de Statistică, România este într-o etapă de creștere economică. Arată că, potrivit nomenclatorului profesiilor – Clasificarea ocupațiilor din România (C.O.R.) -, noțiunea de „procuror“ este cuprinsă în cadrul subgrupei majore 26 – „specialiști în domeniul juridic, social și cultural“ – și vizează numeroase profesii. Procurorul militar care își desfășoară activitatea în cadrul D.N.A. exercită, în grade diferite, activități specifice atât domeniului juridic, enumerat în C.O.R., cât și domeniului militar; astfel, nu se poate compara procurorul militar din cadrul D.N.A. cu procurorul civil/militar din orice alt parchet și, a fortiori, cu specialistul din domeniul social și cultural din aceeași subgrupă majoră (de exemplu, bibliotecari, arhivari, autori, jurnaliști, lingviști etc.). … 8.În opinia autorului excepției, aplicarea normelor a căror constituționalitate este contestată aduce atingere însuși dreptului la salariu, constituind o afectare substanțială a drepturilor legitime și a așteptărilor pe care tot legiuitorul le-a creat prin recunoașterea unui nivel al salariului mai mare. Revenirea legiuitorului asupra măsurii pe care tot el a instituit-o, dar în sens invers, nejustificată de niciun motiv obiectiv, impietează asupra dreptului fundamental la un nivel de trai decent, nivel care s-a raportat la cuantumul veniturilor salariale obținute până la data de 31 decembrie 2017. Această măsură se înfățișează ca o veritabilă sancțiune față de împrejurarea că până la data de 31 decembrie 2017 a beneficiat de un salariu considerabil în viziunea inițiatorilor reglementării ce face în prezent obiectul Legii-cadru nr. 153/2017. … 9.Se mai arată că art. 74 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor consfințește principiul potrivit căruia judecătorii și procurorii militari sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din această calitate. Legea-cadru nr. 153/2017 reia acest principiu în cuprinsul art. 2 din anexa nr. V. … 10.De asemenea, art. 69 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, reglementând drepturile judecătorilor și procurorilor militari, face trimitere la anexa nr. V la legea-cadru, unde nu există nicio reglementare referitoare la plafonul salarial maxim pentru anul 2022 și cu atât mai puțin pentru procurorii militari din cadrul D.N.A. În tabelul de la lit. B – „Indemnizația de încadrare pentru procurori“ din capitolul I al anexei nr. V la legea-cadru se face vorbire despre indemnizația de încadrare lunară a unui judecător militar cu grad de tribunal militar. Totodată, potrivit art. 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, „pentru calitatea de cadru militar în activitate, cadrele militare prevăzute la art. 69 (judecătorii și procurorii militari) mai beneficiază de solda de grad“. Acest articol devine superfluu în contextul dispozițiilor art. 74 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 2 din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, dispoziții care instituie principiul potrivit căruia judecătorii și procurorii militari beneficiază de toate drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ. … 11.Modalitatea de redactare a dispozițiilor art. 69 și 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru 153/2017, coroborate cu dispozițiile anexei nr. V la aceeași lege, în special tabelul B – Indemnizația de încadrare pentru procurori, lipsește destinatarul legii (ordonatorii principali de credite) de posibilitatea stabilirii drepturilor salariale ale procurorilor militari, în condiții de legalitate, deoarece legea nu stabilește care sunt drepturile salariale ale procurorilor militari de care beneficiază în calitate de magistrați și care sunt drepturile salariale de care ar trebui să beneficieze în calitate de militari activi. În această modalitate de reglementare se ajunge la situații de aplicare a legii într-un mod cu totul absurd. De exemplu: art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede că „personalul militar care desfășoară activități privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu beneficiază de majorarea soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%“. Astfel s-a ajuns la situația în care personalul militar (care nu are calitatea de ofițer de cercetare penală) din cadrul Direcției de prevenire și combatere a corupției și fraudelor (subunitate în structura Ministerului Apărării Naționale) beneficiază de un astfel de spor, în schimb, procurorii militari care au atribuții legale de combatere a corupției nu beneficiază de un astfel de spor. … 12.Se mai arată că, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, cotele de contribuții de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale de sănătate au fost transferate din sarcina angajatorului în sarcina exclusivă a angajatului. … 13.În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. … 14.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată poate fi considerată ca întemeiată prin prisma textelor constituționale invocate de reclamant, interpretate în cheia conferită de art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, în sensul că această categorie profesională – procurorii militari, în particular procurorii militari din cadrul D.N.A., nu ar putea să beneficieze de un drept de care beneficiază în mod curent orice categorie de angajați, prin prisma legislației muncii, adică menținerea nivelului drepturilor salariale în urma modificării sistemului-cadru de salarizare, în condițiile în care celor mai mulți dintre destinatarii legii le-au fost mărite salariile, însă unele categorii profesionale, cum este cazul procurorilor militari din cadrul D.N.A., prin efectul legii, par să aibă drepturi salariale reduse prin efectele juridice ale noii legi de salarizare, în prezent în vigoare. Pentru aceste considerente, instanța judecătorească apreciază că textele de lege criticate pot fi considerate ca fiind neconstituționale, deoarece legea nu este suficient de clară și de previzibilă, astfel încât creează discriminări sub aspectul exercitării dreptului la conservarea unor drepturi salariale câștigate prin succesiunile legislative anterioare pentru această subcategorie profesională din magistratura militară. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cele cuprinse în lit. A și B din capitolul I – Indemnizația de încadrare pentru judecători, procurori, magistrați-asistenți din anexa nr. V – Familia ocupațională de funcții bugetare „Justiție“ la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 69 și art. 70 din anexa nr. VI – Familia ocupațională de funcții bugetare apărare, ordine publică și securitate națională la Legea-cadru nr. 153/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Curtea observă că prevederile art. 69 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au fost completate prin art. V pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2020 privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 9 ianuarie 2020, fiind păstrată soluția legislativă criticată.  … 19.Prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: „În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022.“ … 20.Prevederile cuprinse la lit. A și B din capitolul I al anexei nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 stabilesc indemnizația de încadrare pentru judecători, magistrați-asistenți și, respectiv, procurori. … 21.Prevederile art. 69 și 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 au următorul cuprins: – Art. 69:(1)Pentru judecătorii și procurorii militari se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției.(2)Pentru procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției.(3)Pentru personalul auxiliar de specialitate și pentru personalul conex militar și civil de la instanțele judecătorești și parchetele militare se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției.(4)Pentru personalul civil al Ministerului Apărării Naționale din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției.(5)Indemnizațiile de încadrare și celelalte drepturi ale judecătorilor și procurorilor militari, ale personalului auxiliar de specialitate, precum și ale personalului conex și civil de la instanțele judecătorești și parchetele militare se stabilesc, după caz, de directorul Direcției instanțelor militare din cadrul Ministerului Apărării Naționale, respectiv de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.“; … – Art. 70: „Pentru calitatea de cadru militar în activitate, cadrele militare prevăzute la art. 69 mai beneficiază de solda de grad.“ …  … 22.De asemenea, obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. I pct. 42 și 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 10 noiembrie 2017, având următorul cuprins: „Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: (…) … 42.Articolul 138 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 138Cotele de contribuții de asigurări socialeCotele de contribuții de asigurări sociale sunt următoarele:a)25% datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale, potrivit prezentei legi; … b)4% datorată în cazul condițiilor deosebite de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora; … c)8% datorată în cazul condițiilor speciale de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010, de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.» (…) …  … 69.Articolul 156 se modifică și va avea următorul cuprins:Art. 156 Cota de contribuție de asigurări sociale de sănătateCota de contribuție de asigurări sociale de sănătate este de 10% și se datorează de către persoanele fizice care au calitatea de angajați sau pentru care există obligația plății contribuției de asigurări sociale de sănătate, potrivit prezentei legi. … 23.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției și a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă, art. 53 alin. (1) și (2) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 privind contribuțiile financiare și art. 139 privind impozitele, taxele și alte contribuții. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, ale lit. B din capitolul I al anexei nr. V, ale art. 69 și art. 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. I pct. 42 și 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din 21 decembrie 2020, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 25.Astfel, referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reiterat considerente din jurisprudența sa (spre exemplu, Decizia nr. 700 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 29 ianuarie 2020, paragrafele 28-52), potrivit cărora stabilirea, prin prevederile legale criticate, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. … 26.În raport cu cele enunțate, Curtea a reținut că prevederile legale criticate, prin conținutul lor normativ, nu pun în discuție o restrângere a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. … 27.Cât privește invocarea unor aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind dreptul fundamental la salariu, Curtea a reținut că acestea vizează ipoteze juridice distincte de cea avută în vedere prin prevederile legale criticate, motiv pentru care acestea nu au relevanță pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 28.Referitor la invocarea dreptului la respectarea unui „bun“, prevăzut de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a observat că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în Convenție nu se conferă dreptul de a primi în continuare un salariu într-un anumit cuantum (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Vilho Eskelinen și alții împotriva Finlandei, paragraful 94). Prin urmare, stabilirea prin lege a unei limite a salariilor de bază plătite angajaților din fonduri publice la nivelul prevăzut pentru anul 2022 nu are semnificația încălcării regulilor fundamentale și convenționale menționate. … 29.De asemenea, reținând că situația obiectiv diferită în care se află diferite categorii de persoane plătite din fonduri publice justifică și chiar impune un tratament juridic diferit, Curtea a constatat că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt, prin însuși conținutul lor, contrare art. 16 alin. (1) din Constituție. … 30.În ceea ce privește aspectele referitoare la scăderea cuantumului venitului net în luna ianuarie 2018 față de luna decembrie 2017, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018. Curtea a reiterat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel sar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele. Rezultă deci că întro astfel de situație nu se pune în discuție o chestiune privind constituționalitatea, ci una de coordonare a legislației în vigoare, de competența autorității legiuitoare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 76 din 25 aprilie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 27 iulie 2000, Decizia nr. 81 din 25 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). … 31.Curtea a mai observat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex, care, în mod necesar, presupune, în timp, o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. … 32.În plus, Curtea a subliniat că modalitatea de aplicare în concret a Legii-cadru nr. 153/2017 excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, aceasta revenind autorităților publice responsabile, iar în caz de litigiu, instanțelor judecătorești. … 33.În ceea ce privește criticile referitoare la prevederile lit. B a capitolului I din anexa nr. V, precum și ale art. 69 și 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut că, potrivit jurisprudenței instanței constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, principiul egalității justifică dreptul la diferențiere, tocmai pentru că egalitatea nu înseamnă uniformitate, iar situațiile diferite sub aspect obiectiv și rezonabil impun diferențe de tratament juridic (a se vedea în acest sens jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, Decizia nr. 14 din 22 ianuarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 20 martie 2013, sau jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 13 iunie 1979, pronunțată în Cauza Marckx împotriva Belgiei, paragraful 33, Hotărârea din 8 iunie 1976, pronunțată în Cauza Engel și alții împotriva Olandei, paragraful 72, sau Hotărârea din 28 noiembrie 1984, pronunțată în Cauza Rasmussen împotriva Danemarcei, paragrafele 38 și 40). … 34.În ceea ce privește invocarea încălcării dispozițiilor art. 41 și ale art. 53 din Constituție, Curtea a reținut că stabilirea principiilor și a condițiilor concrete de acordare a drepturilor salariale personalului plătit din fonduri publice intră în atribuțiile exclusive ale legiuitorului, iar modificarea reglementărilor în această materie nu înseamnă restrângerea exercițiului unor drepturi fundamentale. Constituția prevede în art. 41 alin. (2), printre drepturile salariaților la protecția socială a muncii, „instituirea unui salariu minim brut pe țară“, fără să dispună cu privire la cuantumul acestuia. În aceste condiții, nu poate fi reținută o restrângere a exercițiului dreptului la muncă, în componenta sa privind dreptul la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, și, în consecință, dispozițiile art. 41 și ale art. 53 din Legea fundamentală invocate nu sunt încălcate. … 35.Curtea a mai constatat că regimul salarizării procurorilor militari poate fi dedus din punctul 3 al anexei nr. V coroborat cu art. 69 alin. (1) al anexei nr. VI la aceeași lege, care prevede că pentru judecătorii și procurorii militari se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției. Astfel, art. 69 alin. (1) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 prevede clar: „(1) Pentru judecătorii și procurorii militari se aplică, în mod corespunzător, reglementările specifice personalului din sistemul justiției.“ Așadar, procurorii militari nu beneficiază de un regim dublu de salarizare, respectiv de personal din sistemul justiției și de personal din domeniul apărării, ci numai de cel care îi privește pe procurori ca parte a sistemului justiției. … 36.În ceea ce privește prevederile art. I pct. 42 și 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Curtea a invocat jurisprudența sa (Decizia nr. 46 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 1 iulie 2020) și a reținut, în esență, că prevederile criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidența lor, de la momentul de referință stabilit de legiuitor. Prin conduita sa legiuitorul a respectat întru totul dispozițiile art. 56 și art. 139 din Constituție, fără a afecta alte drepturi și libertăți fundamentale. Legiuitorul a acționat în limitele marjei sale de apreciere, permisă de Legea fundamentală, și a urmărit predictibilitatea și eficientizarea încasării impozitelor datorate la bugetul consolidat al statului, respectiv la bugetele locale, pentru protejarea titularului dreptului de creanță, respectiv statul, care este ținut de realizarea funcțiilor și sarcinilor sale constituționale (protecție socială etc.), inclusiv cu privire la menținerea unei discipline fiscale coerente. … 37.Întrucât în prezenta cauză nu au fost evidențiate elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluția pronunțată în Decizia nr. 324 din 11 iunie 2020, antereferită, își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în ceea ce privește prezenta excepție de neconstituționalitate. … 38.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate adusă lit. A a capitolului I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că prevederile de lege criticate instituie reguli privind indemnizația de încadrare pentru judecători și magistrați-asistenți. Or, astfel cum rezultă din actele aflate la dosar, excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect anularea unor acte administrative privind salarizarea procurorilor militari, autorul excepției exercitând funcția de procuror militar. În aceste condiții se reține că prevederile lit. A a capitolului I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 nu îndeplinesc condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“. În consecință, excepția de neconstituționalitate a prevederilor lit. A a capitolului I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 39.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Grigore-Florin Popescu în Dosarul nr. 2.814/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche și constată că prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, ale lit. B a capitolului I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 și ale art. 69 și 70 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, precum și ale art. I pct. 42 și 69 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor lit. A a capitolului I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește