DECIZIA nr. 698 din 28 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Cristiana-Adina Ghergu și Alexandru-Mihail Frangopol în Dosarul nr. 1.171/263/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 339D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate, considerând, în esență, că textul de lege criticat se aplică în egală măsură tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 din Constituție, reține că dispozițiile art. 20 alin. (4) din Codul de procedură penală prevăd că partea vătămată, care nu a optat să se constituie parte civilă până la începutul cercetării judecătorești, are posibilitatea de a introduce acțiunea la instanța civilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.171/263/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Cristiana-Adina Ghergu și Alexandru-Mihail Frangopol cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței penale nr. 264 din 19 decembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Motru în Dosarul nr. 1.171/263/2015. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că textul de lege criticat creează o discriminare în beneficiul persoanei vătămate, citată în cauză de către organul judiciar, în raport cu persoana vătămată, care nu a fost citată, întrucât nu a fost identificată de organul judiciar. Totodată, susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale privind accesul liber la justiție al persoanei vătămate, care nu a fost înștiințată cu privire la dreptul de a exercita, în procesul penal, acțiunea civilă. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens reține că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală se aplică, fără niciun fel de discriminare, tuturor persoanelor aflate în situații juridice identice. Dreptul la un proces echitabil presupune dreptul tuturor părților de a se prevala de garanțiile procesuale specifice. Faptul că persoana vătămată poate opta până la începerea cercetării judecătorești să se constituie sau nu parte civilă nu trebuie să afecteze în vreun fel drepturile inculpatului, care are posibilitatea de a uza de dreptul său la apărare. Totodată, potrivit art. 20 alin. (4) din Codul de procedură penală, în situația depășirii acestui termen, persoana vătămată nu se mai poate constitui parte civilă în procesul penal, însă are posibilitatea de a introduce acțiunea la instanța civilă. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Constituirea ca parte civilă se poate face până la începerea cercetării judecătorești. Organele judiciare au obligația de a aduce la cunoștința persoanei vătămate acest drept.“ … 11.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor art. 16 privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și ale art. 21 referitoare la liberul acces la justiție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 22 iunie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „în termenul prevăzut la art. 20 alin. (1)“ din cuprinsul art. 21 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. … 13.Totodată, prin aceeași decizie, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. În considerentele deciziei precitate, Curtea a reținut că, în procesul penal, acțiunea civilă se declanșează prin „constituirea“ ca parte civilă a persoanei vătămate, în condițiile art. 20 din Codul de procedură penală. Persoana vătămată hotărăște cu privire la cadrul procesual de realizare a pretențiilor sale, fie sesizând instanța civilă, fie alăturând acțiunea civilă acțiunii penale, în această din urmă ipoteză tot ea fiind în măsură să aleagă momentul exercitării dreptului de a reclama reparații prin mijlocirea organelor judiciare, cu respectarea însă a termenului-limită prevăzut de art. 20 alin. (1) teza întâi din Codul de procedură penală, respectiv „până la începerea cercetării judecătorești“. Formularea cererii de constituire ca parte civilă declanșează acțiunea civilă, în același timp luând naștere și contraacțiunea (de apărare) a celui sau celor împotriva cărora este îndreptată acțiunea civilă, subiect pasiv al acțiunii civile putând fi inculpatul sau partea responsabilă civilmente. De asemenea, Curtea a constatat că posibilitatea persoanei vătămate, care s-a constituit parte civilă, de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, este de natură a aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al părții responsabile civilmente, consacrat de art. 21 din Legea fundamentală. Totodată, Curtea a reținut că manifestarea de voință a persoanei vătămate care s-a constituit parte civilă de a solicita introducerea în procesul penal a părții responsabile civilmente „până la începerea cercetării judecătorești“, în orice fază procesuală, inclusiv după închiderea procedurii de cameră preliminară, asigură respectarea dreptului la apărare al acestei părți, însă este de natură a aduce atingere dreptului fundamental la apărare al părții responsabile civilmente. … 14.Cu alte cuvinte, prin Decizia nr. 257 din 26 aprilie 2017, precitată, instanța de control constituțional a confirmat posibilitatea persoanei vătămate de a se constitui parte civilă „până la începerea cercetării judecătorești“, formularea cererii de introducere în procesul penal a părții responsabile civilmente fiind necesar a fi realizată însă până la închiderea procedurii de cameră preliminară, în acord cu normele constituționale privind dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. … 15.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, atât considerentele, cât și soluția Deciziei nr. 257 din 26 aprilie 2017 își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 16.Totodată, Curtea nu poate reține pretinsa discriminare în beneficiul persoanei vătămate citate în cauză de către organul judiciar, în raport cu persoana vătămată care nu a fost citată, întrucât nu a fost identificată de organul judiciar. În acest sens, Curtea reamintește că discriminarea poate fi constatată doar în situația reglementării unor soluții juridice diferite pentru persoane aflate în situații similare, aspect ce nu poate fi reținut în prezenta cauză. Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar că acesta nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, și Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristiana-Adina Ghergu și Alexandru-Mihail Frangopol în Dosarul nr. 1.171/263/2015 al Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 20 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește