DECIZIA nr. 695 din 8 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari în Dosarul nr. 75/753/2017 al Tribunalului Militar București. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.975D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 2.220D/2017, nr. 2.289D/2017, nr. 2.615D/2017, nr. 2.647D/2017 și nr. 20D/2018, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în dosarele nr. 82/753/2017, nr. 77/753/2017, nr. 85/753/2017, nr. 15.781/3/2017 și nr. 30.574/3/2017 ale Tribunalului Militar București. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra concluziilor scrise depuse de autorul excepției în dosarele nr. 2.289D/2017 și nr. 2.615D/2017, prin care acesta solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 20D/2018, nr. 2.647D/2017, nr. 2.615D/2017, nr. 2.289D/2017 și nr. 2.220D/2017 la Dosarul nr. 1.975D/2017, care a fost primul înregistrat. … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Referitor la critica potrivit căreia dispozițiile criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, arată că autorul excepției nu motivează această susținere. Dispozițiile criticate reglementează într-un mod clar că tribunalele sunt instanțe de executare atunci când judecata, în primă instanță, a aparținut Înaltei Curți de Casație și Justiție. Arată că nu poate fi primită nici critica potrivit căreia se creează o discriminare între persoanele judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție și cele judecate de alte instanțe judecătorești, din perspectiva instanței ce judecă contestațiile la executare. Susține că este atributul constituțional al legiuitorului de a stabili competența instanțelor de judecată. Dacă s-ar accepta premisa autorului excepției ar însemna că există o discriminare și din perspectiva faptului că anumite persoane sunt judecate, în primă instanță, de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar alte persoane, de alte instanțe judecătorești. Or, această ipoteză este una absurdă, care ar nega dreptul legiuitorului de a stabili competența materială de soluționare a cauzelor.În continuare arată că în Legea fundamentală, de exemplu art. 72, 96 și 109, când se vorbește de competența în primă instanță a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se vorbește de competența de judecată. Așa fiind, prin stabilirea ca instanță de executare a unei alte instanțe judecătorești în cazurile în care judecata în primă instanță a aparținut Înaltei Curți de Casație și Justiție nu se încalcă prevederile constituționale. În ceea ce privește pretinsa încălcare a garanțiilor procesului echitabil și a unicității justiției, arată că în faza contestației la executare se constată dacă sunt aplicabile sau nu anumite chestiuni de drept, garanțiile procesului echitabil fiind aplicabile până la pronunțarea unei hotărâri definitive în cauză. Pe de altă parte, unicitatea justiției presupune aplicarea acelorași reguli de judecată tuturor părților, ceea ce, în faza contestației la executare, este evident respectat. În final arată că în cadrul contestației la executare nu se pune în discuție fondul procesului. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:6.Prin Sentința penală nr. 30 din 13 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 75/753/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 Codul de procedură penală. … 7.Prin Sentința penală nr. 41 din 6 iulie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 82/753/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală. … 8.Prin Sentința penală nr. 37 din 28 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 77/753/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală. … 9.Prin Sentința penală nr. 47 din 14 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 85/753/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală. … 10.Prin Sentința penală nr. 56 din 20 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 15.781/3/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală. … 11.Prin Încheierea din 19 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 30.574/3/2017, Tribunalul Militar București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari, cu ocazia soluționării unei contestații la executare. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că punerea în executare a hotărârilor penale definitive reprezintă o fază a procesului penal care nu are o importanță diminuată în raport cu celelalte faze. Făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul legalității, autorul excepției susține că, prin atribuirea către instanțe de grad inferior a competenței de punere în executare și rezolvare a incidentelor intervenite în timpul executării hotărârilor penale pronunțate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție, legiuitorul nu și-a îndeplinit obligația ce decurge din respectarea principiului legalității – componentă a statului de drept, ceea ce contravine art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. … 13.Apreciază că nu există nicio justificare rezonabilă pentru diferențierea de tratament, sub aspectul nivelului instanței de executare, între părțile ale căror cauze au fost soluționate în primă instanță de judecătorii, tribunale sau curți de apel, pe de o parte, și părțile ale căror cauze au fost soluționate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, în privința competenței instanței care soluționează contestația la executare, părțile ale căror cauze au fost soluționate în primă instanță de judecătorii, tribunale sau curți de apel au garantat accesul la același nivel de jurisdicție, instanța de executare fiind prima instanță de judecată sau una egală în grad. În schimb, părțile ale căror cauze au fost soluționate în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție nu au acces la instanța de fond pentru soluționarea contestației la executare, ci la una inferioară, situată cu două trepte mai jos în ierarhia instanțelor judecătorești, respectiv tribunalul sau tribunalul militar. Această împrejurare determină lipsa accesului la instanța de fond, chiar și în calea de atac declarată împotriva hotărârii instanței de executare, cale de atac de competența curții de apel sau a curții militare de apel. … 14.În continuare arată că Înalta Curte de Casație și Justiție judecă în primă instanță infracțiunile săvârșite de persoane care ocupă cele mai înalte funcții în cadrul organelor și instituțiilor de stat. Susține că procesul penal are trei faze principale: urmărirea penală, judecata și executarea hotărârii, astfel că disocierea acestor faze din punctul de vedere al gradului organului judiciar competent afectează dreptul la un proces echitabil și unicitatea justiției. Având în vedere că etapa contestației la executare este utilizată pentru a pune în discuție aspecte legate de fondul cauzei, apreciază că analiza incidenței cazurilor de intervenire a unei legi penale noi, de amnistie, prescripție, grațiere sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, o poate face cu deplină legitimitate numai Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când aceasta a pronunțat hotărârea de condamnare. … 15.Tribunalul Militar București apreciază că, în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, legiuitorul este liber să stabilească anumite competențe speciale, fără ca prin aceasta să încalce de plano drepturile menționate de autorul excepției. Tocmai în considerarea rolului și locului Înaltei Curți de Casație și Justiție în ierarhia instanțelor judecătorești, legiuitorul a prevăzut ca instanța supremă să nu îndeplinească niciodată atribuția de instanță de executare. … 16.În continuare arată că dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală au fost supuse controlului de constituționalitate, prin Decizia nr. 381 din 27 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 28 iulie 2015, instanța de control constituțional respingând, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. În ceea ce privește dispozițiile art. 598 din același act normativ arată că, prin Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, instanța de control constituțional a constatat că „procedura contestației la executare este calificată ca un mijloc procesual de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Astfel, procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii“. În continuare, făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale, arată că dispozițiile referitoare la contestația la executare constituie norme de procedură, iar, conform art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, stabilirea unor reguli speciale de procedură, precum și a modalităților de exercitare a drepturilor procesuale (cum este și cea privind cazurile în care se poate face contestație la executare) fiind realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale. Astfel, legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. … 17.Mai mult, Curtea a reținut că, din prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2) și ale art. 126 alin. (1), se desprinde principiul plenitudinii de jurisdicție a instanțelor judecătorești. Acesta presupune, printre altele, că instanțele judecătorești sunt îndreptățite să judece orice pricini sau toate litigiile de o anumită categorie, cu excepția acelora date, prin dispoziții legale exprese, în competența altor instanțe sau organe. … 18.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 19.Guvernul apreciază, în principal, că autorul excepției critică nu ceea ce legea prevede, ci ceea ce legea nu prevede, tinzând la modificarea prevederilor supuse controlului. Or, întrucât, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. De asemenea, un alt motiv de inadmisibilitate este acela că autorul excepției s-a mărginit, în fapt, să invoce o pretinsă nerespectare a dispozițiilor art. 16, art. 21, art. 126 și art. 124 din Constituție, despre care a afirmat că ar fi încălcate de textele legale criticate, fără a arăta concret în ce constă contradicția dintre acestea și Constituție. … 20.În subsidiar, Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Conform art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată se stabilesc prin lege. Făcând aplicarea acestor dispoziții constituționale, prevederile criticate stabilesc, în esență, că atunci când contestația la executare vizează o hotărâre pronunțată în primă instanță de Înalta Curte de Casație și Justiție și se întemeiază pe cazurile reglementate de art. 598 alin. (1) lit. a), b) și d) din Codul de procedură penală, competența de soluționare a contestației revine tribunalului sau, după caz, tribunalului militar. Astfel, în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituție și ținând seama de rolul instanței supreme și de importanța mai redusă a contestațiilor la executare, legiuitorul a dat aceste din urmă cauze în competența tribunalului, respectiv a tribunalului militar. Soluția legislativă nu determină o discriminare între justițiabili, întrucât ea își găsește incidența, în egală măsură, în cazul tuturor persoanelor aflate în ipotezele reglementate. De asemenea, aceasta nu îngrădește accesul la justiție, deoarece, asemenea Înaltei Curți de Casație și Justiție, atât tribunalele, cât și tribunalele militare sunt instanțe judecătorești prin care se realizează justiția, iar, prin reglementarea contestației la executare, legea procesual penală pune la dispoziția condamnaților o cale efectivă de acces la instanță.  … 21.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 553 alin. (2) din Codul de procedură penală nu încalcă prevederile constituționale invocate. În realitate, autorul excepției se referă la modificarea și completarea legislativă în ceea ce privește competența instanțelor judecătorești în materia punerii în executare a hotărârilor judecătorești. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituțională nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Referitor la dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că instanța de contencios constituțional a constatat constituționalitatea acestora prin deciziile nr. 683 din 19 noiembrie 2014 și nr. 381 din 27 mai 2015. … 22.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2), față de art. 16, art. 21, art. 126 și art. 124 alin. (2) din Legea fundamentală, Avocatul Poporului apreciază că aceasta nu poate fi reținută. Făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, Avocatul Poporului susține că soluția legislativă criticată este justificată de natura juridică a executării hotărârilor penale și, implicit, a contestației la executarea acestor hotărâri, aceasta din urmă reprezentând o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii, aspect ce poate fi soluționat de instanța de executare, fără a deturna scopul Înaltei Curți de Casație și Justiție prin atribuirea competenței de soluționare a unor plângeri ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Ca atare, prin dispozițiile art. 553 alin. (2), art. 597 alin. (1), art. 595 alin. (2) și art. 598 alin. (2) din Codul de procedură penală nu se instituie privilegii sau discriminări, fiind aplicabile deopotrivă tuturor subiectelor de drept care se încadrează în situația prevăzută de textul legal criticat, fiind în concordanță cu prevederile art. 16 din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi. … 23.În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, Avocatul Poporului arată că acest drept nu presupune însă accesul la toate căile de atac și la toate categoriile de instanțe, indiferent de obiectul cauzei ce se cere a fi soluționată. Dreptul la un proces echitabil, invocat în susținerea excepției, reprezintă un standard constituțional a cărui îndeplinire este apreciată în funcție de ansamblul procesului și ținând cont de specificul normelor procedurale aplicabile. Totodată, dreptul la un proces echitabil presupune asigurarea unor principii fundamentale precum contradictorialitatea și egalitatea armelor, care presupun ca fiecare dintre părți să dispună de posibilități suficiente, echivalente și adecvate de a-și susține apărările, fără ca vreuna dintre ele să fie defavorizată în raport cu cealaltă. La rândul său, art. 6 paragraful 1 din Convenție, referitor la dreptul la un proces echitabil, obligă statele membre la asigurarea prin legislația națională a unor garanții procesuale precum egalitatea armelor, contradictorialitatea, motivarea hotărârilor pronunțate, publicitatea procesului, soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, prezumția de nevinovăție și asigurarea dreptului la apărare. În concluzie, Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 24.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:25.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 26.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2),art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: – Art. 553 alin. (2): „Hotărârile pronunțate în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție se pun în executare, după caz, de Tribunalul București sau de tribunalul militar.“; … – Art. 595 alin. (2): „Aplicarea dispozițiilor alin. (1) se face din oficiu sau la cererea procurorului ori a persoanei condamnate de către instanța de executare, iar dacă persoana condamnată se află în executarea pedepsei sau a unei măsuri educative, de către instanța corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție se află locul de deținere sau, după caz, centrul educativ ori centrul de detenție.“; … – Art. 597 alin. (1): „Când rezolvarea situațiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competența instanței de executare, președintele completului de judecată dispune citarea părților interesate și, în cazurile prevăzute la art. 90, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detențiunii pe viață se citează și administrația penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul.“; … – Art. 598 alin. (2) teza întâi: „În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și d), contestația se face, după caz, la instanța prevăzută la art. 597 alin. (1) sau (6), iar în cazul prevăzut la alin. (1) lit. c), la instanța care a pronunțat hotărârea ce se execută. În cazul în care nelămurirea privește o dispoziție dintr-o hotărâre pronunțată în apel sau în recurs în casație, competența revine, după caz, instanței de apel sau Înaltei Curți de Casație și Justiție.“ …  … 27.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți și art. 126 referitor la instanțele judecătorești.  … 28.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procesul penal are patru faze: urmărirea penală, camera preliminară, judecata și punerea în executare a hotărârii judecătorești definitive. Punerea în executare a hotărârilor judecătorești definitive este reglementată distinct în Codul de procedură penală, în titlul V al părții speciale, deci într-o diviziune separată, ceea ce învederează concepția legiuitorului de a considera această activitate judiciară cu totul distinctă de celelalte faze ale procesului penal. … 29.În ceea ce privește reglementarea de către legiuitor a competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, Curtea constată că aceasta este realizată în temeiul dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt „stabilite prin lege“. Acest text constituțional consacră principiul libertății legiuitorului de a reglementa în domeniile menționate, luând în considerare condiția existentă în art. 1 alin. (5) din Constituție de a respecta toate celelalte norme și principii prevăzute în Legea fundamentală (Decizia nr. 451 din 28 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 25 iulie 2018).  … 30.De asemenea, în ceea ce privește încălcarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că nu este contrară acestui principiu instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, atât timp cât ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor (Decizia nr. 952 din 23 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008).  … 31.Astfel, instanța de contencios constituțional, examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 461 alin. 2 din Codul de procedură penală din 1968 (referitoare la instanța competentă să judece contestația la executare), a constatat că acestea sunt norme de procedură care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, „sunt prevăzute numai prin lege“. Așa fiind, legiuitorul are deplina libertate de a reglementa competența instanțelor judecătorești, fără a se înțelege că prin aceasta este afectat principiul egalității în drepturi, normele contestate aplicându-se fără nicio discriminare tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică (Decizia nr. 1.207 din 11 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 8 decembrie 2008). … 32.În continuare, Curtea reține că autorul excepției își întemeiază critica și pe argumentul potrivit căruia „de cele mai multe ori, calea contestației la executare este utilizată pentru a pune în discuție aspecte legate de fondul cauzei. Or, analiza incidenței cazurilor de intervenire a unei legi penale noi, de amnistie, prescripție, grațiere sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei o poate face cu deplină legitimitate numai instanța supremă“. … 33.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că propria jurisprudență, jurisprudența instanțelor judecătorești, precum și doctrina sunt unanime în a aprecia că în cadrul contestației la executare nu se pot pune în discuție chestiuni ce antamează fondul cauzei în legătură cu care a fost pronunțată hotărârea judecătorească. Astfel, instanța de contencios constituțional a statuat că procedura contestației la executare este calificată ca un mijloc procesual de rezolvare a situațiilor relative la executarea hotărârii, după rămânerea definitivă a acesteia. Procedura contestației la executare este o modalitate de rezolvare a cererilor sau plângerilor ocazionate de punerea în executare a hotărârilor penale. Prin contestația la executare nu se reclamă nelegalitatea sau netemeinicia hotărârilor penale definitive, ci nelegalitatea ce s-ar constata prin punerea în executare a hotărârii (Decizia nr. 819 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 11 februarie 2016, paragraful 15; Decizia nr. 155 din 10 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 5 martie 2009; Decizia nr. 77 din 8 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 23 februarie 2005; Decizia nr. 329 din 3 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 311 din 10 mai 2007). … 34.În același sens, Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că, așa cum este în prezent reglementată contestația la executare, aceasta se înfățișează ca un procedeu jurisdicțional ce poate fi exercitat pentru soluționarea incidentelor prevăzute de legea penală sau procesual penală, ivite înainte ori în timpul executării hotărârii definitive sau după executarea hotărârii definitive, dar în legătură cu aceasta. Astfel, pe calea contestației la executare nu pot fi invocate aspecte anterioare momentului rămânerii definitive a hotărârii, nu se poate modifica o astfel de hotărâre, prin pronunțarea unei alte soluții, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat și stabilității raporturilor juridice. Cu rang de principiu, hotărârile penale definitive sunt susceptibile de modificări și schimbări în cursul executării numai ca urmare a descoperirii unor împrejurări care, dacă erau cunoscute în momentul pronunțării hotărârii, ar fi condus la luarea altor măsuri împotriva făptuitorului ori ca urmare a unor împrejurări intervenite după ce hotărârea a rămas definitivă. În aceste situații apare necesitatea de a se pune de acord conținutul hotărârii puse în executare cu situația obiectivă și a se aduce modificările corespunzătoare în desfășurarea executării (a se vedea Decizia nr. 870 din 21 septembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală). … 35.Totodată, instanțele judecătorești au statuat că schimbarea încadrării juridice dată faptei, individualizarea pedepsei sau stabilirea vinovăției sau nevinovăției nu se pot face pe calea contestației la executare. Contestația la executare reprezintă un mijloc jurisdicțional de rezolvare a incidentelor survenite în cursul executării pedepselor. Pe această cale nu se schimbă încadrarea juridică dată faptei prin hotărârea definitivă și nu se individualizează pedeapsa, întrucât s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat (a se vedea în acest sens Decizia penală nr. 7 din 15 ianuarie 2003 a Curții de Apel București – Secția I penală). … 36.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge excepția de neconstituționalitate ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiunile de corupție săvârșite de militari în dosarele nr. 75/753/2017, nr. 82/753/2017, nr. 77/753/2017, nr. 85/753/2017, nr. 15.781/3/2017 și nr. 30.574/3/2017 ale Tribunalului Militar București și constată că dispozițiile art. 553 alin. (2), art. 595 alin. (2), art. 597 alin. (1) și art. 598 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Militar București și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește