DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom – S.R.L. din Focșani, județul Vrancea, de Societatea Conrep – S.A. din București și de Societatea Milcovul – S.A. din Focșani, județul Vrancea, în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 165D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.856D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (1) coroborat cu art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Dorin Daniel Petcu în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1 al Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.856D/2019 la Dosarul nr. 165D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, reține că încheierea intermediară, la care face trimitere autorul excepției și pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunță în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală, face corp comun cu încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară finalizează această fază a procesului penal. Reține că dispozițiile art. 347 din Codul de procedură penală au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, astfel că modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor poate face obiectul contestației.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea penală nr. 1 din 11 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 8.În considerentele (pagina 95) și dispozitivul (pagina 97) încheierii de sesizare, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a reținut că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Ionel Diniță, de Societatea Ciscom – S.R.L. din Focșani, județul Vrancea, de Societatea Conrep – S.A. din București, de Societatea Lido Pet – S.R.L. din Gugești, județul Vrancea, și de Societatea Milcovul – S.A. din Focșani, județul Vrancea. Potrivit notelor scrise redactate de apărătorul ales, aflate la dosar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom – S.R.L. din Focșani, județul Vrancea, de Societatea Conrep – S.A. din București și de Societatea Milcovul – S.A. din Focșani, județul Vrancea. În notele scrise nu există nicio mențiune referitor la invocarea excepției de neconstituționalitate de către Ionel Diniță și Societatea Lido Pet – S.R.L. din Gugești, județul Vrancea.  … 9.Curtea Constituțională a solicitat instanței de judecată, prin Adresa înregistrată cu nr. 5.158 din 22 iunie 2021, în temeiul art. 47 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Constituționale nr. 6 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 27 martie 2012, notele autorilor excepției Diniță Ionel și Societatea Lido Pet – S.R.L. din Gugești, județul Vrancea. Tribunalul Iași – Secția penală a comunicat, atașat la Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 5.833 din 7 iulie 2021, „motivele contestației depuse de Diniță Ionel și Lido Pet S.R.L. formulate împotriva încheierilor de cameră preliminară din 17.12.2018 și din 30.09.2019, în ceea ce privește dispozițiile de respingere a cererilor și excepțiilor invocate“ și „concluziile scrise formulate pentru dl. Diniță Ionel și SC Lido Pet. S.R.L.“ prin care se solicită admiterea cererilor și a excepțiilor invocate cu privire la obiectul procedurii camerei preliminare, constatarea nulității absolute a urmăririi penale și dispunerea restituirii dosarului la parchetul competent în vederea refacerii întregii urmăriri penale.  … 10.Întrucât din înscrisurile comunicate nu rezultă că aceste din urmă persoane au formulat critici de neconstituționalitate în cauză, se reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală a fost ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom – S.R.L. din Focșani, județul Vrancea, de Societatea Conrep – S.A. din București și de Societatea Milcovul – S.A. din Focșani, județul Vrancea, în procedura de soluționare a contestației formulate împotriva Încheierii din 17 decembrie 2018, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Iași în Dosarul nr. 2.760/99/2018. … 11.Prin Încheierea din 22 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1, Tribunalul Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 347 alin. (1) coroborat cu art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Dorin Daniel Petcu odată cu soluționarea contestației formulate, printre alții, și de autor împotriva Încheierii de cameră preliminară din 17 iulie 2019, pronunțată de Judecătoria Craiova în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii din Dosarul Curții nr. 165D/2019, susțin, în esență, că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu prevăd expres o cale de atac – separată sau concomitentă cu contestația formulată împotriva încheierii finale de cameră preliminară – pentru încheierea intermediară pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunță în condițiile art. 345 din Codul de procedură penală, în etapa remediu a camerei preliminare. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 2.856D/2019, susține, în esență, că nereglementarea explicită a unei căi de atac împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară în condițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este susceptibilă a aduce atingere dreptului de acces la o instanță și, respectiv, dreptului la apărare și la un proces echitabil. … 14.Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, exprimându-și opinia în Dosarul Curții nr. 165D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că încheierea intermediară – pe care judecătorul de cameră preliminară o pronunță, în conformitate cu dispozițiile art. 345 din Codul de procedură penală, prin care acesta soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, constată neregularități ale actului de sesizare sau sancționează, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori exclude una sau mai multe probe administrate – face corp comun cu încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară finalizează faza de cameră preliminară a procesului penal, pronunțând în acest sens una dintre soluțiile prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2) din Codul de procedură penală. Așadar, încheierea intermediară constituie, deopotrivă, obiectul contestației prevăzute la art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, dispozițiile acestui articol, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 75/2016, arătând expres și exhaustiv care sunt soluțiile judecătorului de cameră preliminară care pot forma obiectul căii de atac, printre care se numără și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor formulate de părți, de persoana vătămată sau invocate din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 345 din Codul de procedură penală. Faptul că dispozițiile legale criticate nu prevăd o cale de atac distinctă, separată și anterioară finalizării fazei de cameră preliminară, nu constituie, în opinia instanței, o încălcare a prevederilor art. 20,art. 21 și art. 24 din Constituție, inculpații având acces la o cale de atac în cadrul căreia sunt analizate pe fond criticile formulate în limita obiectului fazei procesuale, așa cum este acesta stabilit prin dispozițiile art. 342 din Codul de procedură penală, însă în condițiile procedurale stabilite de legiuitor, prin aceasta înțelegându-se inclusiv momentul de la care poate fi formulată calea de atac. … 15.Tribunalul Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată în Dosarul Curții nr. 2.856D/2019 este neîntemeiată. În acest sens, reține că dispozițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală coroborate cu cele ale art. 346 alin. (3) și (4) din același cod prevăd procedura de urmat în cazul în care, în îndeplinirea atribuției sale, judecătorul de cameră preliminară sancționează procedural actele îndeplinite în cursul urmăririi penale sau actul de sesizare a instanței. Cu excepția situației în care sunt înlăturate în integralitate probele administrate în cursul urmăririi penale, când devin incidente prevederile art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală, procedura prevede cu claritate că judecătorul va dispune o soluție „în doi pași“. Prima încheiere, cea dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, are în vedere aspectele de neregularitate sau nelegalitate constatate, încheiere care nu poare fi atacată separat în procedura prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cea de-a doua încheiere, dată potrivit art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, are în vedere considerentele și dispozitivul încheierii pronunțate conform art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală. Această a doua încheiere, care face „corp comun“ cu cea dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul procedură penală, nu este definitivă și poate fi atacată cu contestație, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. … 16.Reține, totodată, că încheierea finală, dată potrivit art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, are în vedere întreaga procedură de cameră preliminară, toate aspectele dezbătute potrivit art. 345 din același act normativ, inclusiv încheierea prin care s-au admis cereri și excepții de cameră. În aceste condiții, arată că legea acordă dreptul procurorului, părților și persoanei vătămate să formuleze contestație împotriva încheierii date conform art. 346 alin. (1) și (4^2) din Codul de procedură penală, contestație care poate privi (nu este obligatoriu) și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor invocate de părți. Acest aspect rezultă cu claritate din cuprinsul art. 347 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, conform căruia „contestația poate privi și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor“, cereri și excepții care sunt soluționate potrivit art. 345 alin. (3) sau art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală. Prin urmare, reține că încheierea care se dă potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală are cale de atac odată cu fondul încheierii de cameră (de care este legată), potrivit art. 347 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură penală, astfel că o contestație îndreptată împotriva dispoziției finale a judecătorului de cameră de la fond este considerată implicit făcută și împotriva încheierii prin care s-au rezolvat cererile și excepțiile, dacă acest din urmă aspect se contestă. În această modalitate, procurorul, părțile și persoana vătămată pot critica orice aspect dezbătut în fața judecătorului de cameră de la fond, contestația fiind un drept al acestora prevăzut expres de lege, și nu o obligație. Mai reține că modalitatea în care legiuitorul a prevăzut momentul la care poate fi contestată dispoziția dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este o problemă de politică penală, care ține seama de economia procedurii. Așa încât, câtă vreme calea de atac împotriva încheierii date potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală este expres prevăzută de lege, apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare dispozițiilor constituționale sau internaționale invocate de autor. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, în raport cu motivele de neconstituționalitate formulate, dispozițiile art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: – Art. 345:(1)La termenul stabilit conform art. 344 alin. (4), judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în camera de consiliu, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului.(2)Judecătorul de cameră preliminară se pronunță în camera de consiliu, prin încheiere, care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate. (3)În cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.“; … – Art. 347 alin. (1): „În termen de 3 zile de la comunicarea încheierilor prevăzute la art. 346 alin. (1)-(4^2), procurorul, părțile și persoana vătămată pot face contestație. Contestația poate privi și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor.“ …  … 21.Autorii excepției de neconstituționalitate invocă atât dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, cât și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil, și ale art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Convenție, privind dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că procedura în fond a camerei preliminare a fost reglementată, ca regulă, într-o structură tripartită, astfel: etapa măsurilor premergătoare – art. 344 din Codul de procedură penală, etapa soluționării cererilor și excepțiilor invocate – art. 345 din Codul de procedură penală („Procedura în camera preliminară“) și etapa soluționării obiectului procedurii în camera preliminară – art. 346 din Codul de procedură penală („Soluțiile“). În cadrul măsurilor premergătoare procedurii de judecată în camera preliminară au loc repartizarea aleatorie a dosarului, asigurarea asistenței juridice a inculpatului, a celorlalte părți și a persoanei vătămate, comunicarea cu toți acești participanți, comunicarea cu parchetul, stabilirea termenului în care părțile și persoana vătămată pot formula cereri și invoca excepții, efectuarea procedurii de citare, soluționarea altor incidente procedurale. În etapa a doua a fondului camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară soluționează cererile și excepțiile formulate ori excepțiile ridicate din oficiu, în ședință nepublică, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul de urmărire penală și a oricăror înscrisuri noi prezentate, ascultând concluziile părților și ale persoanei vătămate, dacă sunt prezente, precum și ale procurorului. În acest sens, potrivit art. 345 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră preliminară pronunță o încheiere intermediară care se comunică de îndată procurorului, părților și persoanei vătămate. Constatările pe care le poate face judecătorul de cameră preliminară în această etapă privesc eventuale neregularități ale actului de sesizare, încălcarea legii în efectuarea urmăririi penale, administrarea unor probe prin încălcarea principiului loialității și a principiului legalității, ipoteză în care exclude una sau mai multe probe. Potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art. 280-282 actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii ori dacă exclude una sau mai multe probe administrate, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii, procurorul remediază neregularitățile actului de sesizare și comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei (Decizia nr. 376 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 7 octombrie 2020).  … 23.Așadar, în ipoteza constatării unor neregularități ale actului de sesizare, ca și în ipoteza sancționării actelor de urmărire penală și a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunță o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităților actului de sesizare ori pentru a decide asupra menținerii dispoziției de trimitere în judecată sau, după caz, asupra posibilității de a cere restituirea cauzei. Încheierea pronunțată în aceste condiții nu poate fi atacată separat cu contestație. În acest sens sunt Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 312 din 2 mai 2017, paragraful 15, și Decizia nr. 817 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 208 din 7 martie 2018, paragraful 17, în care Curtea a reținut că „dispozițiile art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 75/2016, prevăd posibilitatea de a ataca pe calea contestației, separat sau cumulativ, două paliere distincte ale soluțiilor pronunțate în procedura de cameră preliminară. Un prim palier îl reprezintă modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor, caz în care contestatorul critică maniera în care cererile și excepțiile au fost, după caz, admise sau respinse de către judecătorul de cameră preliminară prin încheierea intermediară pronunțată în temeiul art. 345 alin. (1) din Codul de procedură penală – în condițiile în care pentru această încheiere intermediară nu există o cale de atac separată, ea putând face obiectul analizei în contestație numai odată cu atacarea încheierii finale – ori prin încheierea finală prevăzută de art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală.“ … 24.După parcurgerea procedurii nepublice, contradictorii și orale prin care sunt soluționate cererile și excepțiile formulate de părți, de persoana vătămată sau invocate din oficiu, respectiv după epuizarea etapei eventuale a comunicării către parchet a încheierii interlocutorii menționate, judecătorul de cameră preliminară va proceda la soluționarea problemelor ce fac obiectul camerei preliminare – cea de-a treia etapă a fondului camerei preliminare – în care va pronunța o încheiere motivată, soluțiile ce pot fi pronunțate fiind, potrivit art. 346 din Codul de procedură penală, începerea judecății, restituirea cauzei la parchet sau declinarea competenței în acest din urmă caz, încheierea fiind definitivă, în acord cu dispozițiile art. 50 alin. (4) din Codul de procedură penală, în care se arată că hotărârea de declinare a competenței nu este supusă căilor de atac. … 25.Prin excepție de la regula potrivit căreia procedura în fond a camerei preliminare are o structură tripartită, Curtea a observat că legiuitorul a stabilit, în vederea asigurării celerității procedurii în camera preliminară, ca – atunci când nu se invocă cereri sau excepții de către inculpat (personal sau prin apărător) sau nu se invocă excepții de către judecător, din oficiu, cu privire la legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, la expirarea termenului stabilit conform art. 344 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală – judecătorul să treacă direct la etapa soluționării obiectului procedurii în camera preliminară și să dispună, prin încheiere dată fără citarea părților și a persoanei vătămate și fără participarea procurorului, începerea judecății. Aceasta, întrucât părțile și persoana vătămată nu au formulat nicio obiecție (cerere/excepție) cu privire la aspectele menționate ce ar rezulta din actul de sesizare și nici judecătorul nu a invocat, din oficiu, vreo excepție, astfel încât să fie necesar a se dezbate în fața judecătorului, în contradictoriu, pretenții, apărări, susțineri. Încheierea prin care se dispune începerea judecății va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, pentru asigurarea unui control de legalitate al acesteia. … 26.Curtea a reținut însă că, indiferent dacă au fost sau nu formulate cereri sau excepții, în etapa soluționării obiectului procedurii în camera preliminară, judecătorul de cameră preliminară va pronunța o încheiere motivată prin care va decide fie soluția de începere a judecății [când nu s-au ridicat excepții cu privire la actul de sesizare sau la actele de urmărire penală; dacă au fost respinse toate excepțiile; dacă au fost excluse probe, însă procurorul și-a menținut dispoziția de trimitere în judecată – în această ipoteză, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele excluse nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei; judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularități ale actului de sesizare, dar pot fi deduse obiectul și limitele judecății], fie restituirea cauzei la parchet [când rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost remediată de procuror în termenul prevăzut la art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală; dacă neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecății; dacă judecătorul de cameră preliminară a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale; dacă procurorul solicită restituirea cauzei, în condițiile art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleași dispoziții]. … 27.Potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară soluționează cauza, în sensul începerii judecății ori restituirii cauzei la parchet, va fi comunicată părților, persoanei vătămate și procurorului în vederea formulării contestației, în termen de 3 zile de la comunicare. Dispozițiile procesual penale precitate stabilesc că pot fi atacate cu contestație atât soluțiile propriu-zise ale procedurii de cameră preliminară (începerea judecății ori restituirea cauzei la parchet), cât și modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor (prin încheierea intermediară pronunțată în temeiul art. 345 din Codul de procedură penală). Or, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 18 din 17 ianuarie 2017, precitată, paragraful 19, că „pe calea contestației prevăzute de art. 347 din Codul de procedură penală se asigură controlul de legalitate cu privire la o serie de încheieri finale pronunțate în procedura camerei preliminare, ca o garanție a respectării cerințelor principiului legalității procesului penal consacrat de art. 2 din Codul de procedură penală, care își are, la rândul său, temeiul în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la principiul legalității. Scopul contestației în procedura de cameră preliminară este acela de a îndrepta erorile de drept comise de judecătorul de cameră preliminară la verificarea, după trimiterea în judecată, a legalității sesizării instanței, precum și a legalității administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, erori care trebuie remediate în cadrul aceleiași faze procesuale, având în vedere rațiunile pentru care a fost instituită procedura camerei preliminare. Asemenea erori de drept pot interveni însă, în egală măsură, în acele situații în care în procedura de cameră preliminară nu s-au formulat cereri și excepții și nici nu s-au ridicat din oficiu excepții.“ … 28.Mai mult, Curtea a reținut că, în soluționarea contestației formulate, în temeiul art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală, analizând legalitatea și temeinicia soluțiilor dispuse în fondul camerei preliminare și – în măsura în care se contestă – modul de soluționare a cererilor și a excepțiilor invocate de părți și persoana vătămată, judecătorul de la instanța ierarhic superioară va avea în vedere toate criticile invocate de contestatori cu privire la desfășurarea concretă a procedurii de cameră preliminară în primă instanță, inclusiv aspectele referitoare la măsurile administrative luate de judecătorul de cameră preliminară în cadrul acestei proceduri, modul în care judecătorul de cameră preliminară a rezolvat orice chestiune de ordin procedural, altele decât cele invocate pe calea cererilor sau excepțiilor formulate de părți și persoana vătămată, de vreme ce aceste aspecte stau la baza legalității soluțiilor dispuse prin încheierile prevăzute de art. 345 și art. 346 din Codul de procedură penală. … 29.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.De altfel, Curtea reține că, în jurisprudența sa, pronunțându-se asupra unor dispoziții referitoare la caracterul definitiv al unor hotărâri pronunțate de instanța penală în cursul procesului penal [de exemplu, art. 250 alin. (4) și art. 318 alin. (16) teza întâi din Codul de procedură penală], a constatat că Legea fundamentală nu cuprinde prevederi care să instituie căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, stabilind în art. 129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanței nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. … 31.Stabilirea unor reguli speciale de procedură în anumite cazuri este realizată de legiuitor în exercitarea competenței sale constituționale, iar legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, principiul liberului acces la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri, în formele și în modalitățile instituite de lege. Astfel, atât art. 129, cât și art. 126 alin. (2) din Constituție fac referire la „condițiile legii“ atunci când reglementează exercitarea căilor de atac, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată urmând a fi prevăzute „numai prin lege“ (a se vedea Decizia nr. 48 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 24 aprilie 2019; Decizia nr. 448 din 28 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 18 august 2016; Decizia nr. 511 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 936 din 6 noiembrie 2018). … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Bogdan, de Societatea Ciscom – S.R.L. din Focșani, județul Vrancea, de Societatea Conrep – S.A. din București și de Societatea Milcovul – S.A. din Focșani, județul Vrancea, în Dosarul nr. 2.760/99/2018/a1 al Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, respectiv de Dorin Daniel Petcu în Dosarul nr. 21.512/215/2018/a1 al Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori și constată că dispozițiile art. 345 și ale art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, respectiv Tribunalului Dolj – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește