DECIZIA nr. 693 din 28 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Maria Eleonora Centea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 597/42/2018 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 133D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 577D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Marin Duță în Dosarul nr. 88/42/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. … 4.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 577D/2019 la Dosarul nr. 133D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, apreciază că textul de lege criticat nu aduce atingere dispozițiilor constituționale invocate, întrucât în procedura de soluționare a unei cereri de strămutare se supun analizei instanței de judecată doar aspecte referitoare la imparțialitate. Face precizarea că autorul din Dosarul Curții nr. 577D/2019 nu invocă dispoziții constituționale pretins încălcate, din motivele formulate rezultând că este nemulțumit de competența materială a curților de apel. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința penală nr. 137 din 18 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 597/42/2018, Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Costel Ghiță cu ocazia soluționării cererii de strămutare formulate de acesta cu privire la Dosarul nr. 2.398/114/2018 aflat pe rolul Tribunalului Buzău. … 8.Prin Sentința penală nr. 18 din 12 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 88/42/2019, Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 71 din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Marin Duță cu ocazia soluționării unei cereri de strămutare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 133D/2019 susține, în esență, că o curte de apel ar trebui, din punct de vedere legal, să aibă posibilitatea să strămute o cauză de la un tribunal sau de la o judecătorie din circumscripția sa la un alt tribunal sau la o altă judecătorie din circumscripția altei curți de apel, motivat de faptul că între orice curte de apel din România și instanțele din circumscripția sa se creează legături de prietenie care depășesc nivelul unei colaborări profesionale. Cu titlu de exemplu, autorul indică legătura creată între Tribunalul Buzău și Curtea de Apel Ploiești – Secția penală, care au acceptat o perioadă de 21 de ani probele mincinoase, false, produse și ticluite de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău în Dosarul penal nr. 276/P/1997. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia din Dosarul Curții nr. 577D/2019 susține, în esență, că o curte de apel nu poate dispune strămutarea unei cauze de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, competența revenind doar Înaltei Curți de Casație și Justiție, din această perspectivă textul de lege criticat fiind contrar dispozițiilor constituționale potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, care asigură garanțiile liberului acces la justiție și înfăptuirea justiției. … 11.Curtea de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, în opinia sa formulată în Dosarele Curții nr. 133D/2019 și nr. 577D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că norma criticată are un caracter general prin care se stabilește competența unei instanțe de a soluționa anumite cereri. Apreciază că stabilirea în competența curții de apel a soluționării unei cereri de strămutare a judecării cauzelor de la un tribunal la altă instanță de același grad din circumscripția teritorială a curții de apel nu încalcă prevederile constituționale invocate, în condițiile în care instanța competentă supune atenției doar aspectele care ar conduce la afectarea independenței și imparțialității judecătorului învestit cu judecarea dosarului ori motivele care au determinat tulburarea ordinii publice. Reține, în acord cu jurisprudența instanței de control constituțional, că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate, respectiv aparența de imparțialitate a instanței în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios, nu poate fi asigurată. Totodată, reține că autorul critică normele procesual penale ale art. 71 din perspectiva imposibilității strămutării unei cauze de la un tribunal sau judecătorie aflată în circumscripția unei curți de apel la o instanță de același grad aflată în circumscripția unei alte curți de apel, fără a indica existența elementelor obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Ploiești. Faptul că autorul a avut procese pe rolul instanțelor din circumscripția Curții de Apel Ploiești, iar soluțiile pronunțate nu i-au fost favorabile nu poate constitui un motiv determinant al suspiciunii de parțialitate a judecătorilor învestiți cu soluționarea litigiului în care este implicat acesta. Apreciază că neconstituționalitatea unui text de lege este dată de contradicția dintre dispoziția legală și un principiu sau o prevedere constituțională. De asemenea, invocă jurisprudența instanței de control constituțional, respectiv Deciziile nr. 854 din 14 decembrie 2017 și nr. 776 din 28 noiembrie 2017. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorilor instanței este afectată datorită împrejurărilor cauzei, calității părților ori atunci când există pericol de tulburare a ordinii publice. Strămutarea judecării unei cauze de la o instanță militară competentă la o altă instanță militară de același grad se dispune de curtea militară de apel, prevederile prezentei secțiuni privind strămutarea judecării cauzei de către curtea de apel competentă fiind aplicabile.“ … 16.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că normele procesual penale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), potrivit cărora România este stat de drept, democratic și social, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii critică normele procesual penale ale art. 71 din perspectiva imposibilității strămutării unei cauze de la un tribunal sau de la o judecătorie aflată în circumscripția unei curți de apel la o instanță de același grad aflată în circumscripția unei alte curți de apel. Motive de neconstituționalitate similare au fost analizate de Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 776 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 19 ianuarie 2018, și nr. 854 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 17 aprilie 2018, prin care excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca neîntemeiată. … 18.În motivarea soluției sale, Curtea a reținut, în ceea ce privește procedura strămutării, că aceasta nu este o procedură de soluționare în fond a procesului, ci constituie o procedură specială, de stabilire a competenței teritoriale a instanței de judecată, cu scopul asigurării condițiilor unui proces echitabil, în care părțile să dispună de aceleași mijloace de apărare și să aibă posibilitatea să își exercite dreptul la apărare în mod efectiv și eficient (în acest sens, Decizia nr. 226 din 7 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 31 martie 2006). De asemenea, Curtea a reținut că strămutarea este acea „deplasare a competenței“, care constă în trecerea, pentru serioase temeiuri, a unei cauze de la o instanță care avea competența obișnuită la o altă instanță, de același fel (civilă sau militară) și de același grad, în a cărei competență teritorială nu intră acea cauză. Deci, prin strămutare, rămân nealterate competența materială, funcțională și cea după calitatea persoanei, aceasta având efecte numai asupra competenței teritoriale (a se vedea Decizia nr. 438 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 octombrie 2016, paragraful 15). … 19.Strămutarea se definește ca fiind acea instituție procesuală prin care o instanță competentă potrivit regulilor generale de competență va fi desesizată de judecarea unei cauze în favoarea unei alte instanțe de același grad, pentru motive care pun la îndoială imparțialitatea ei (Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 10 decembrie 2014, paragraful 16). Totodată, Curtea a reținut că strămutarea reprezintă un remediu excepțional pentru situații în care deplina imparțialitate – îndeosebi în componenta sa obiectivă, respectiv aparența de imparțialitate în ochii unui observator obiectiv și rezonabil, iar nu insinuant și tendențios – a instanței, în întregul său, nu poate fi asigurată (Decizia nr. 98 din 7 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 25 mai 2017, paragraful 15). … 20.Astfel, din cele reținute în jurisprudența sa, Curtea a constatat că strămutarea reprezintă unul dintre mijloacele procesuale care contribuie la asigurarea caracterului efectiv al imparțialității judecătorilor, garanție instituțională a dreptului la un proces echitabil. De altfel, Curtea a reținut că un element esențial al dreptului la un proces echitabil îl constituie independența și imparțialitatea instanței, aceasta din urmă definindu-se, de regulă, prin lipsa oricărei prejudecăți sau atitudini părtinitoare (Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 107 din 7 februarie 2017, paragraful 18). … 21.În acest context, Curtea a observat, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că imparțialitatea magistratului poate fi apreciată într-un sens dublu: din perspectiva unui demers subiectiv – imparțialitatea subiectivă și din perspectiva unui demers obiectiv – imparțialitatea obiectivă. În acest sens, instanța de contencios constituțional a reținut că demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, iar demersul obiectiv are scopul de a determina dacă există garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă (Decizia nr. 625 din 26 octombrie 2016, precitată, paragraful 19, și Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, precitată, paragraful 19). … 22.Cu privire la imparțialitatea obiectivă, Curtea, analizând dispozițiile procesual civile referitoare la temeiurile strămutării, a constatat că în unele cazuri există elemente obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea instanței. Astfel, Curtea a constatat că strămutarea la altă instanță judecătorească din circumscripția aceleiași curți de apel nu este în toate cauzele suficientă pentru a înlătura motivele de bănuială legitimă care au stat la baza măsurii strămutării, ceea ce înseamnă că ele vor exista la orice instanță judecătorească din circumscripția aceleiași curți de apel (Decizia nr. 169 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 9 mai 2016, paragraful 23, și Decizia nr. 558 din 16 octombrie 2014, precitată, paragraful 21). Cu acele prilejuri, Curtea a identificat drept element pe care se fundamentează bănuiala legitimă și care trebuie să determine în toate cazurile strămutarea o anumită calitate a părților din proces. Astfel, Curtea a admis excepțiile de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă sunt constituționale în măsura în care motivul de bănuială legitimă nu se raportează la calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți și la calitatea de parte a curții de apel în raza căreia funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului. Cu alte cuvinte, Curtea a constatat că bănuiala legitimă fundamentată pe anumite elemente va afecta, întotdeauna, imparțialitatea obiectivă a tuturor instanțelor judecătorești din circumscripția unei curți de apel. Astfel, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că, per se, calitatea de judecător la curtea de apel a uneia dintre părți și calitatea de parte a curții de apel în raza căreia funcționează instanța învestită cu judecarea litigiului reprezintă elemente ce afectează imparțialitatea obiectivă a tuturor instanțelor aflate în circumscripția acelei curți de apel. … 23.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 24.Totodată, Curtea reține că autorii excepției nu critică dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală din perspectiva calității pe care părțile sau subiecții procesuali principali o pot avea. Curtea observă că aceștia susțin, în esență, că toate instanțele judecătorești aflate în circumscripția unei curți de apel sunt lipsite de imparțialitate, fără a indica existența elementelor obiective care conduc în mod întemeiat la îndoieli cu privire la imparțialitatea acestor instanțe. În aceste condiții, Curtea nu poate identifica niciun motiv care să permită constatarea că norma procesual penală criticată contravine dispozițiilor constituționale privind liberul acces la justiție, excepția de neconstituționalitate urmând a fi respinsă ca neîntemeiată. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Costel Ghiță în Dosarul nr. 597/42/2018 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, respectiv de Marin Duță în Dosarul nr. 88/42/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 71 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește