DECIZIA nr. 691 din 6 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și ale art. 130 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 592/35/2017 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 881D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul excepției a depus la dosar concluzii scrise, la care a anexat înscrisuri, prin care formulează critici de neconstituționalitate noi referitoare la Legea nr. 544/2001, în ansamblul său, și la dispozițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în raport cu art. 124 alin. (1) din Constituție. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, întrucât aceasta nu este motivată. Cu privire la dispozițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie, concretizată prin Decizia nr. 713 din 6 decembrie 2016. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 24 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 592/35/2017, Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, precum și ale art. 130 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Alexandru Maghiar într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare formulate împotriva unei hotărâri judecătorești. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, cu privire la art. 2 lit. b) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, autorul afirmă că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale ale art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație și ale art. 51 alin. (4) referitor la dreptul de petiționare. … 7.Referitor la dispozițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă se susține, în esență, că, limitarea invocării la primul termen de judecată a excepției necompetenței materiale a instanței încalcă principiul securității raporturilor juridice, întrucât prin expresia «ori de către judecător», judecătorul este obligat să-i garanteze persoanei vătămate de către o autoritate publică dreptul la un proces echitabil. … 8.Tribunalul Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate, rezumându-se la analiza condițiilor de admisibilitate a acesteia. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 2 lit. b) și art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cele ale art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora: – Art. 2 din Legea nr. 544/2001:În sensul prezentei legi:[…]b)prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației; …  … – Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001:Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:a)actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice; … b)structura organizatorică, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice; … c)numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice; … d)coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de internet; … e)sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil; … f)programele și strategiile proprii; … g)lista cuprinzând documentele de interes public; … h)lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii; … i)modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se consideră vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate. …  … – Art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă: „Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe.“ …  … 13.Curtea reține că ulterior sesizării sale, prin art. I pct. 16 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, dispozițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă au fost modificate în sensul că „Necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe și pot pune concluzii.“ Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea reține ca obiect al excepției art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării aduse prin Legea nr. 310/2018. … 14.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român, ale art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație și ale art. 51 alin. (4) referitor la dreptul de petiționare. … 15.În prealabil, referitor la cererea de modificare și completare a excepției de neconstituționalitate depusă de către autor, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești (…)“, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“. Cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate este, așadar, cel fixat prin încheierea de sesizare a Curții Constituționale, iar motivarea scrisă formulată de autor nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente noi, ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței de judecată. Obiectul excepției de neconstituționalitate nu poate fi altul decât cel stabilit prin respectiva încheiere fără ca acesta să poată fi ulterior modificat de vreuna dintre părți. Prin urmare, nu poate fi primită cererea prin care se modifică și se completează excepția de neconstituționalitate formulată direct în fața Curții Constituționale, după sesizarea acesteia prin încheiere (a se vedea în același sens, de exemplu, Decizia nr. 47 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 25 februarie 2009, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 1.054 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, paragraful I, și Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 24). Așa fiind, în prezenta cauză, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate, astfel cum aceasta a fost formulată în fața instanței de judecată. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Curtea reține că, în jurisprudența sa, exemplu fiind Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punct de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Curtea a reținut că excepția este inadmisibilă în situația în care nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. În acest sens, Curtea Constituțională a reținut că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, în sensul constituțional al termenului. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate „motivate“ într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, aspect ce excedează competenței Curții Constituționale. … 17.De asemenea, prin Decizia nr. 143 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 15 martie 2010, Curtea a stabilit, cu valoare de principiu, că o excepție este inadmisibilă în cazul în care autorul acesteia „se mărginește numai la a invoca în susținerea acesteia o prevedere constituțională, precum și o afirmație cu caracter absolut generic“. … 18.Prin urmare, având în vedere că în cauza de față autorul excepției nu argumentează pretinsa contrarietate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 cu prevederile constituționale invocate, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu este motivată, fiind încălcate prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora „Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate“, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este inadmisibilă. … 19.Cu privire la art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că aceste dispoziții prevăd că necompetența materială și teritorială de ordine publică trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. … 20.Curtea reține că, potrivit art. 129 alin. (2) din Codul de procedură civilă, „Necompetența este de ordine publică: 1. În cazul încălcării competenței generale, când procesul nu este de competența instanțelor judecătorești; 2. În cazul încălcării competenței materiale, când procesul este de competența unei instanțe de alt grad sau de competența unei alte secții sau altui complet specializat; 3. În cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.“ În toate celelalte cazuri, necompetența este de ordine privată [art. 129 alin. (3) din Codul de procedură civilă]. … 21.Condițiile invocării excepției de necompetență sunt reglementate de art. 130 din Codul de procedură civilă. Cât privește necompetența de ordine publică, textul legal menționat stabilește condiții diferite de invocare, în funcție de motivul de necompetență de ordine publică. Astfel, potrivit alin. (1) al art. 130 din Codul de procedură civilă, dacă este vorba despre necompetența generală a instanțelor judecătorești, aceasta poate fi invocată de părți ori de către judecător în orice stare a pricinii. Dacă este vorba despre necompetența materială și teritorială de ordine publică, potrivit art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă, aceasta trebuie invocată de părți ori de către judecător la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe. … 22.În prezenta cauză, autorul excepției critică limitarea invocării la primul termen de judecată a excepției necompetenței materiale a instanței, apreciind că încalcă principiul securității raporturilor juridice, întrucât, prin expresia «ori de către judecător», judecătorul este obligat să-i garanteze persoanei vătămate de către o autoritate publică dreptul la un proces echitabil. … 23.Contrar acestor susțineri, prin Decizia nr. 713 din 6 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 27 ianuarie 2017, Curtea a reținut că „prevederile criticate constituie o aplicare a art. 126 alin. (2) din Constituție, care îndrituiește legiuitorul să stabilească prin lege competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată. În virtutea acestor prevederi, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedură, ca modalități de exercitare a drepturilor procedurale, fapt ce nu constituie o ingerință a puterii legiuitoare în activitatea judecătorească (a se vedea în Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011). Curtea Constituțională a statuat în acest sens că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili competența instanțelor de judecată și normele de procedură judiciară, cu condiția implicită de a nu contraveni altor norme și principii constituționale (a se vedea Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.263 din 28 decembrie 2004). Or, în cauză, nu s-a relevat nicio normă sau principiu ce ar fi încălcat prin stabilirea condițiilor de invocare a necompetenței de ordine publică. Este vorba strict despre o opțiune a legiuitorului, menită, astfel cum doctrina a subliniat, să responsabilizeze atât judecătorul, cât și părțile, în sensul că aceștia sunt obligați să-și pună problema competenței de la începutul procesului, nu să ignore acest aspect și să intre în cercetarea fondului, iar la orice moment ulterior (întrucât, în vechea reglementare, necompetența de ordine publică se putea invoca oricând), să „descopere“ necompetența și să invoce excepția corespunzătoare. Art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă impune, așadar, ca atât instanța, cât și părțile, să examineze întâi respectarea regulilor de competență, precum și a aspectelor necesare pentru determinarea instanței de fond competente, iar apoi fondul pretențiilor și apărărilor formulate în cauză. În acest sens, art. 131 din Codul de procedură civilă obligă instanța să-și verifice competența la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate.“ … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 25.Distinct de cele menționate, cât privește invocarea principiului securității raporturilor juridice, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat că, deși nu este în mod expres consacrat în Constituție, acesta se deduce din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) conform cărora România este stat de drept, democratic și social și constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, iar trăsătura esențială a statului de drept o constituie, potrivit art. 1 alin. (5), supremația Constituției și obligativitatea respectării legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014). În acest context, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate, stabilind condițiile în care poate fi invocată necompetența materială și teritorială de ordine publică, respectă exigențele constituționale menționate, conduc la accelerarea judecății și permit estimarea duratei procesului și respectarea unui termen optim și previzibil al judecății. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 lit. b) și ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 592/35/2017 al Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 130 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește