DECIZIA nr. 69 din 11 noiembrie 2024

Dosar nr. 2.029/1/2024

1.Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.029/1/2024, la care s-a conexat Dosarul nr. 2.266/1/2024, este legal constituit, conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul). … 2.Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 3.La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Ileana Peligrad, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament. … 4.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările formulate de Curtea de Apel Pitești și Curtea de Apel Târgu Mureș cu privire la dezlegarea următoarei probleme de drept:Interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere și indemnizația de delegare (diurna)/detașare alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent … 5.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar au fost depuse raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților conform art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, și puncte de vedere de către reclamante. … 6.Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile. … 
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul sesizărilor7.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 9 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) și ale art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și proceselor privind prestații de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept anterior menționată. … 8.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 26 septembrie 2024, cu nr. 2.029/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 11 noiembrie 2024. … 9.Ulterior, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost înregistrată, cu nr. 2.266/1/2024, sesizarea formulată de Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:Interpretarea prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, respectiv dacă baza de calcul în vederea stabilirii pensiei de serviciu a magistraților include și indemnizația de delegare sau detașare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. … 10.Având în vedere existența unei strânse legături între obiectul primei sesizări și cel al sesizării înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea Dosarului nr. 2.266/1/2024 la Dosarul nr. 2.029/1/2024. …  … II.Normele legale incidente11.Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 303/2004 + 
Articolul 82(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi, se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător la Curtea Constituțională, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul de la Curtea Constituțională, judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. … 12.Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani + 
Articolul 7(…) (3) În veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial. … 13.Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr. 317/2004 + 
Articolul 78(…) (2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor și procurorilor detașați (…). … 14.Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 + 
Articolul 13(1)Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:a)diurnă în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare; …  …  … III.Expunerea succintă a proceselor15.Prin acțiunea introductivă înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, reclamanta, persoană fizică, în contradictoriu cu pârâta, instituție publică, a solicitat anularea Adresei nr. (…) din 15 noiembrie 2022 și a Adeverinței nr. (…) din aceeași dată emise de pârâtă, precum și obligarea acesteia să elibereze o nouă adeverință pentru stabilirea pensiei de serviciu în care, la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022), să fie trecută și indemnizația de delegare (diurnă) în cuantum de 10.120 lei. … 16.Tribunalul Vâlcea, prin Sentința civilă nr. 2.995 din 12 decembrie 2023, a respins acțiunea, reținând că, la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. Întrucât diurna nu face parte din indemnizația de încadrare și nici din categoria sporurilor permanente sau nepermanente, nu poate fi avută în vedere la calculul pensiei de serviciu. … 17.Împotriva acestei sentințe reclamanta a formulat apel, iar în cadrul soluționării acestei căi de atac, reținând existența unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2004, și obligativitatea sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menționat la art. 1 din actul normativ anterior menționat, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei. … 18.Prin acțiunea introductivă, astfel cum a fost modificată, înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, reclamanta, persoană fizică, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta, instituție publică, emiterea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, coeficienții de multiplicare stabiliți prin Sentința civilă nr. 148 din 17.02.2020 a Tribunalului (…), definitivă prin Decizia nr. 3.501 din 24.11.2020 a Curții de Apel Pitești, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum și indemnizația de detașare. … 19.Tribunalul Mureș, prin Sentința civilă nr. 771 din 21 iunie 2023, a admis în parte acțiunea și a obligat pârâta la emiterea în favoarea reclamantei a unei adeverințe-tip pentru stabilirea pensiei de serviciu, care să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei și de coeficientul de multiplicare 19,00, respingând celelalte pretenții ca nefondate. … 20.Împotriva acestei sentințe reclamanta a formulat apel, iar în cadrul soluționării acestei căi de atac, reținând existența unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, și obligativitatea sesizării instanței supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menționat la art. 1 din actul normativ anterior menționat, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție și suspendarea cauzei. …  … IV.Motivele reținute de titularii sesizărilor21.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării, în conformitate cu prevederile art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, motivat de faptul că obiectul litigiului privește stabilirea dreptului la pensie al personalului plătit din fonduri publice, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. … 22.Soluționarea pe fond a cauzei depinde de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere, deoarece reclamanta susține că indemnizația de delegare este un drept de natură salarială care nu este exclus în mod expres din veniturile în funcție de care se stabilește pensia de serviciu, conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, iar motivul pentru care nu s-a inclus indemnizația de delegare în veniturile în funcție de care se stabilește pensia de serviciu este acela că, deși indemnizația de delegare este asimilată drepturilor de natură salarială, aceasta nu este un spor permanent sau nepermanent care să fie avut în vedere pentru stabilirea pensiei de serviciu și care să facă parte din veniturile salariale impozabile. … 23.În ceea ce privește condiția ca problema de drept să nu fi fost anterior dezlegată de Înalta Curte de Casare si Justiție și să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, din verificările efectuate, asupra chestiunii de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 24.Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului in interesul legii s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz. … 25.În considerentele acesteia s-a reținut că diurna este un drept de natură salarială, relevante fiind paragrafele 92-99, după cum urmează:92.Prin urmare, odată stabilit că diurna reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului), aceasta dobândește regimul juridic al salariului care, în cazul magistraților, are drept componentă principală indemnizația de încadrare brută lunară. … 93.Astfel, cum se poate observa, în contextul normei analizate, indemnizația de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegați sau detașați, după caz. … 94.Or, potrivit art. 106 alin. (2) din Codul muncii, «(2) drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru». … 95.Aceasta, întrucât art. 111 din Codul muncii prevede că «timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, conform prevederilor contractului individual de muncă, contractului colectiv de muncă aplicabil și/sau ale legislației în vigoare», iar, pe de altă parte, art. 133 din același cod stabilește fără echivoc că «perioada de repaus reprezintă orice perioadă care nu este timp de muncă». … 96.Așa fiind, nu poate fi identificată nicio rațiune pentru care acest drept de natură salarială (diurna) ar putea fi acordat pentru zilele nelucrătoare, constând în zilele de repaus săptămânal, zile de sărbători legale, concediu legal de odihnă, concediu pentru creșterea copilului etc., care au un alt regim juridic și presupun finalități diferite, întrucât excedează intenția explicită a legiuitorului din cuprinsul art. 106 alin. (2) din Codul muncii, în sensul că pentru acordarea drepturilor salariale (deci, implicit, și a celor de natură salarială) trebuie avut în vedere timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite de lege pentru programul normal de lucru. … 97.De altfel, de exemplu, neasimilarea, în dreptul național [art. 145 alin. (4) din Codii muncii și, pentru magistrați, art. 2 alin. (2) din Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005], a perioadei concediului pentru creșterea copilului ca fiind perioadă de activitate prestată (în vederea acordării dreptului la concediul de odihnă anual plătit) a fost confirmată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca nefiind contrară art. 7 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru, în Hotărârea din 4 octombrie 2018, pronunțată în Cauza C-12/17 (paragrafele 31-38). … 98.În plus, având în vedere că reperul legal pentru stabilirea diurnei ce se acordă celor delegați/detașați îl reprezintă indemnizația de încadrare brută lunară la care se aplică un procent de 2%, este util a se avea în vedere că, de exemplu, pentru zilele de repaus săptămânal nu se acordă indemnizație de încadrare sau că, pentru efectuarea concediului legal de odihnă, de asemenea, nu se acordă indemnizație de încadrare, ci o indemnizație de concediu, atât potrivit dreptului comun (art. 150 din Codul muncii), cât și în cadrul categoriei profesionale a magistraților, ce interesează obiectul prezentului recurs în interesul legii [art. 79 din Legea nr. 303/2004 și art. 6 alin. (1) din Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 325/2005] etc. … 99.Revenind la prevederile art. 1 alin. (6) din anexa Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 (în vigoare de la 1 ianuarie 2019) sau, până la abrogare, la cele de la art. 10 din anexa Hotărârii Guvernului nr. 1.860/2006, rezultă că acestea nu sunt incidente în mod nemijlocit pentru determinarea cuantumului diurnei ce se acordă pe durata delegării sau detașării, dat fiind faptul că perioada de delegare/detașare, atunci când măsura delegării/detașării depășește durata unei zile sau a unei săptămâni, are sau poate avea mai multe componente: timp de muncă, zile de repaus săptămânal, concediu de odihnă anual plătit etc. …  … 26.Curtea de Apel Târgu Mureș, cu privire la admisibilitatea sesizării, analizând îndeplinirea cumulativă a condițiilor ce rezultă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, a constatat că obiectul învestirii instanței vizează stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, reclamanta făcând parte din familia ocupațională „Justiție“, astfel că litigiul de față se încadrează în categoria proceselor la care face referire art. 1 alin. (2) din actul normativ anterior menționat. … 27.Cauza se află în curs de judecată în calea de atac a apelului, conform art. 96 pct. 2 din Codul de procedură civilă, la Curtea de Apel Târgu Mureș, care judecă în ultimă instanță, potrivit art. 271 alin. (2^2) din Codul muncii. … 28.Soluționarea apelului depinde de lămurirea modului de interpretare și aplicare a prevederilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, prima instanță reținând că indemnizația de detașare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu face parte din baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților. … 29.Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, nici al vreunei sesizări pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, iar asupra aspectelor ce fac obiectul sesizării Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior. … 30.În acest sens, s-a reținut că, deși prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz, decizia evocată nu interpretează prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. … 31.În raport cu caracterul imperativ al prevederilor art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care nu mai prevăd nici condiția noutății, s-a arătat că este exclusă o eventuală apreciere a instanței de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, neimpunându-se o analiză a îndeplinirii acestei condiții. …  … V.Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor32.Curtea de Apel Pitești, plecând de la dispozițiile legale incidente coroborate cu art. 142 lit. k) din Codul fiscal, potrivit căruia indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare nu se includ în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale, a apreciat că, la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. … 33.Indemnizația de detașare (sau diurna) nu este un spor permanent sau nepermanent și nici nu face parte din indemnizația de încadrare, fiind un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizația de încadrare brută lunară cuvenită magistratului, și are rolul de indemnizație suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că își desfășoară activitatea profesională într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, din partea respectivului magistrat, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum și costul transportului în interiorul localității în care salariatul își desfășoară activitatea. … 34.Prin urmare, diurna nu face parte din indemnizația de încadrare și nici din categoria sporurilor permanente sau nepermanente, neputând fi avută în vedere la calculul pensiei de serviciu. … 35.Curtea de Apel Târgu Mureș a apreciat că dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 se interpretează în sensul că indemnizația de delegare/detașare prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 nu se include în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților. … 36.Indemnizația de detașare de care a beneficiat apelanta-reclamantă, în calitate de inspector judiciar, potrivit art. 78 alin. (2) din Legea nr. 317/2004 (forma în vigoare în perioada de referință), este reglementată de prevederile art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. … 37.Cu privire la această diurnă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a statuat prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 că reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege a fi acordată salariatului delegat sau detașat în legătură cu munca sau, altfel spus, se acordă pentru îndeplinirea atribuțiilor sau sarcinilor de serviciu, într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în cadrul programului normal de lucru al unității la care salariatul este delegat ori detașat (paragraful 70) și că dobândește regimul juridic al salariului care, în cazul magistraților, are drept componentă principală indemnizația de încadrare brută lunară (paragraful 92). … 38.Potrivit art. 7 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX. … 39.De asemenea, conform art. 7 lit. e) din același act normativ, salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar. … 40.În raport cu cele reținute anterior, se constată că dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 precizează că baza de calcul al pensiei de serviciu este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate. De asemenea, art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 explicitează textul legal evocat, în sensul că baza de calcul se compune din indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, precizând în mod expres că nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial. … 41.Deși în această din urmă enumerare a elementelor ce se exclud din baza de calcul al pensiei de serviciu nu s-a menționat în mod expres și indemnizația de delegare/detașare (diurna), enumerarea nu este limitativă, fiind evident că indemnizația de delegare/detașare este exclusă din baza de calcul analizată, aspect care rezultă din caracterul limitativ al enumerării elementelor ce se includ în baza de calcul, respectiv indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile (cu caracter permanent sau nepermanent). … 42.Or, atât indemnizația de încadrare brută lunară, cât și sporurile, compensațiile, indemnizațiile, adaosurile, primele, premiile sunt elemente distincte ce compun salariul lunar, motiv pentru care nu poate fi primită susținerea potrivit căreia indemnizația de detașare ar face parte din indemnizația de încadrare brută lunară, în sensul prevederilor legale analizate. … 43.În mod excepțional și în interpretarea unor prevederi legale neaplicabile în prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, că diurna de care au beneficiat procurorii cu funcții de execuție și cu funcții de conducere din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (S.I.I.J.), în temeiul art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, a avut natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare, argumentele reținute în această decizie nefiind însă incidente în prezenta cauză. … 44.Prin urmare, indemnizația de detașare face parte, întradevăr, din salariul lunar, alături de celelalte componente, însă legiuitorul a înțeles să includă în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, în mod explicit, numai indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile. …  … VI.Punctul de vedere al părților45.Apelanta-reclamantă din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Pitești a apreciat că indemnizația de delegare trebuie inclusă în baza de calcul al pensiei de serviciu, din dispozițiile art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 rezultând că în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. … 46.Conform acelorași prevederi, nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută la art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 ori alte drepturi fără caracter salarial. … 47.Indemnizația de delegare (diurnă) este însă inclusă în aceste venituri, având în vedere, pe de o parte, că nu este menționat expres în textul de lege arătat că aceasta nu se include, iar, pe de altă parte, aceasta având caracter salarial. … 48.Astfel, potrivit art. 7 lit. c) și e) din Legea-cadru nr. 153/2017, indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX, iar salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzătoare fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar (anexa nr. V a acestei legi fiind consacrată familiei ocupaționale de funcții bugetare „Justiție“ și Curții Constituționale). … 49.Împrejurarea că diurna reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului) rezultă cu și mai multă claritate din considerentele Deciziei nr. 3/2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii. … 50.Astfel, în considerentele acestei decizii, la paragrafele 77-91, se analizează natura acestei indemnizații, iar la paragraful 92 se arată clar că diurna reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 reprezintă un drept de natură salarială (fiind un venit asimilat salariului), aceasta dobândind regimul juridic al salariului. … 51.Totodată, chiar dacă această indemnizație este scutită de la plata impozitului și a contribuțiilor sociale aferente, în cauză nu poate fi incident art. 142 lit. k) din Codul fiscal, întrucât pensia de serviciu a magistraților nu este o pensie calculată pe bază de contributivitate, ci este o pensie stabilită printr-o lege specială (Legea nr. 303/2004) și nu este condiționată în niciun fel de contribuția la asigurările sociale, ci numai de vechimea în magistratură sau de vârstă. … 52.Prin urmare, cum pensia este stabilită prin lege specială, acesteia îi sunt aplicabile dispozițiile speciale prevăzute de art. 82 din Legea nr. 303/2004 și art. 7 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 și nu prevederile generale ale Codului fiscal. … 53.Punctul de vedere al pârâtei din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Pitești este în sensul că diurna, deși este asimilată drepturilor de natură salarială, nu se include în baza de calcul al pensiei de serviciu, aceasta neputând fi asimilată sporurilor prevăzute de lege ce sunt avute în vedere pentru stabilirea pensiei de serviciu și care fac parte din veniturile salariale impozabile. … 54.Apelanta-reclamantă din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș nu a formulat un punct de vedere cu privire la chestiunea de drept ce face obiectul prezentei sesizări, însă, prin memoriul de apel, a susținut că prima instanță a interpretat și aplicat greșit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, excluzând în mod nelegal indemnizația de detașare din baza de calcul al pensiei de serviciu. … 55.Intimata-pârâtă din dosarul aflat pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș a arătat că din prevederile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 rezultă cu claritate care sunt veniturile în funcție de care se calculează pensia de serviciu; în aceste venituri nu este inclusă diurna pentru detașare, iar indemnizația de încadrare este definită la art. 7 lit. c) din Legea-cadru nr. 153/2017, fiind stabilită prin raportare la funcție și vechimea în funcție, fără a prezenta vreo relevanță diurna de detașare reglementată de art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, care nu poate fi încadrată nici în categoria sporurilor, acestea fiind elemente ale salariului expres stabilite de legiuitor cu această natură. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie56.La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat punctele de vedere asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizărilor, cele mai multe dintre acestea fiind în sensul că indemnizația de delegare nu face parte din veniturile brute realizate la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, baza de calcul al pensiei de serviciu fiind reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. … 57.Această opinie se regăsește în răspunsurile transmise de Tribunalul Alba, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Brașov, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă, Tribunalul Buzău – Secția I civilă și Tribunalul Mureș. … 58.În motivarea opiniilor exprimate se reține, în esență, că diurna de delegare/detașare acordată magistraților în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, conform art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, a fost calificată prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, ca fiind un drept de natură salarială, pentru compensarea inconvenientelor determinate de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu (paragrafele 57-100). … 59.În schimb, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent constituie adaosuri salariale acordate în considerarea condițiilor specifice unui anumit loc de muncă (de exemplu, pentru condiții grele de muncă, toxicitate, muncă prestată în timpul nopții, prestarea unor ore suplimentare de muncă, activitate care determină prestarea muncii inclusiv în zile libere și în zile de sărbători legale etc.), iar nu pentru că munca se prestează într-o altă localitate decât cea în care angajatul își are domiciliul. Condițiile specifice unui anumit loc de muncă, care justifică acordarea unor sporuri, de genul celor arătate exemplificativ anterior, nu depind în vreun fel de faptul că domiciliul angajatului se află sau nu în localitatea unde acesta prestează munca. … 60.Or, indemnizația de detașare nu este un spor permanent sau nepermanent și nici nu face parte din indemnizația de încadrare, fiind un drept material în legătură cu munca, stabilit în procente din indemnizația de încadrare brută lunară cuvenită magistratului și are rolul de indemnizație suplimentară cuvenită acestuia, ca urmare a faptului că își desfășoară activitatea profesională într-o altă localitate decât cea de domiciliu, ceea ce implică, în mod evident, un efort suplimentar, sub toate aspectele, din partea respectivului magistrat, fiind destinată să acopere cheltuielile de hrană, cheltuielile mărunte, uzuale, precum și costul transportului în interiorul localității în care salariatul își desfășoară activitatea. … 61.Prin urmare, s-a opinat că indemnizația de detașare/delegare nu face parte din veniturile brute realizate la care se referă art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 1 alin. (3) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, fiind distinctă de indemnizația de încadrare brută lunară în funcție de care se calculează și neconstituind nici spor cu caracter permanent sau nepermanent. … 62.Puncte de vedere contrare au comunicat numai Tribunalul Teleorman – Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal și Tribunalul Vaslui. … 63.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară și nu au formulat niciun punct de vedere. … 64.Ministerul Public a menționat că la nivelul Secției judiciare nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. …  … VIII.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție65.Prin Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 10 mai 2023, pronunțată în interpretarea art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004, coroborat cu art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că dreptul reglementat de art. 88^2 alin. (5) din Legea nr. 304/2004 are natura juridică a indemnizației de încadrare brute lunare pentru procurorii care și-au desfășurat activitatea în cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, iar garanțiile principiului nediscriminării și ale principiului egalității, prevăzute de art. 6 lit. b) și c) din Legea-cadru nr. 153/2017, pot fi invocate doar de către magistrații care ocupau o „funcție similară“ cu a acestora, astfel cum este definită la art. 7 lit. g) din același act normativ coroborat cu art. 8 din secțiunea a 2-a cap. VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017. … 66.Prin Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 27 octombrie 2015, pronunțată în interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. … 67.Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 8 aprilie 2022, pronunțată în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a stabilit că, pentru cuantificarea diurnei de care beneficiază judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt delegați sau detașați în altă localitate decât cea de domiciliu, se va avea în vedere timpul efectiv lucrat, iar nu totalitatea zilelor calendaristice ce intră în calculul perioadei de delegare sau detașare, după caz. … 68.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 24 din 27 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 9 mai 2023, a respins, ca inadmisibilă, o sesizare privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004, prin raportare la drepturile acordate prin hotărâri judecătorești privind diferențele D.N.A. – D.I.I.C.O.T., anume coeficienții prevăzuți de lit. A pct. 6-13 din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept69.Judecătorii-raportori au apreciat că dispozițiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, se interpretează în sensul că la stabilirea pensiei de serviciu nu se are în vedere și indemnizația de delegare/detașare (diurna) alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. …  … X.Înalta curte de casație și justițieX.I.Asupra admisibilității sesizărilor70.Se impune a se verifica dacă, în raport cu întrebările formulate de către titularii sesizărilor, sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. … 71.Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație si Justiție nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. Sub imperiul acestei norme generale în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 46 din 19 septembrie 2022 și Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2022) s-a statuat că, pentru declanșarea procedurii hotărârii prealabile, trebuie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții de admisibilitate:– existența unei cauze în curs de judecată aflate în ultimă instanță; … – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; … – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; … – chestiunea de drept să fie nouă; … – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 72.La 13 iunie 2024, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, act normativ care a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. … 73.În ceea ce privește domeniul de aplicare al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, la art. 1 se prevede că acest act normativ se aplică în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ori de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, precum și în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea, recalcularea, revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să soluționeze. … 74.Referitor la condițiile de admisibilitate a sesizării, art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 prevede următoarele: „Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 75.Se constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 instituie o procedură specială privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că dispozițiile sale se aplică cu prioritate potrivit principiului speciala generalibus derogant, urmând a se completa în mod corespunzător cu prevederile Codului de procedură civilă, astfel cum se arată la art. 4 („dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu cele ale Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu celelalte reglementări aplicabile în materie“). … 76.Se reține astfel că sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile formulate în temeiul prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiții de admisibilitate:– existența unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să soluționeze; … – instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac; … – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; … – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 77.Analizând elementele sesizării pentru a se stabili dacă sunt întrunite condițiile anterior enunțate, se constată că primele două condiții legale sunt îndeplinite: cauza se află în curs de soluționare pe rolul Curții de Apel Pitești, respectiv Târgu Mureș, care judecă în ultimă instanță, conform art. 140 raportat la art. 143 din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii (în vigoare la data sesizării instanței), iar litigiul se înscrie în domeniul specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, fiind vorba de un proces care privește stabilirea și plata drepturilor la pensie ale personalului plătit din fonduri publice, întrucât obiectul contestației judiciare îl reprezintă anularea adeverinței emise de pârâtă și obligarea acesteia să emită o nouă adeverință pentru stabilirea pensiei de serviciu în care, la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022), să fie trecută și indemnizația de delegare/diurnă în cuantum de 10.120 RON, respectiv la emiterea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, coeficienții de multiplicare stabiliți prin Sentința civilă nr. 148/17.02.2020 a Tribunalului (…), definitivă prin Decizia nr. 3.501/24.11.2020 a Curții de Apel Pitești, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum și indemnizația de detașare. … 78.În ceea ce privește condiția existenței unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei, în sesizările formulate în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să aibă ca obiect o problemă de drept esențială ce necesită cu pregnanță a fi lămurită, fiind direct incidentă în soluționarea cauzei prin raportare la limitele învestirii instanței de trimitere (Decizia nr. 36 din 4 mai 2020 și Decizia nr. 81 din 5 decembrie 2024). … 79.În sesizările formulate în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie avut în vedere preambulul acestui act normativ în care s-a ținut seama de faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept. … 80.Verificând această condiție, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că instanțele de trimitere solicită lămurirea chestiunii de drept ce vizează interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere și indemnizația de delegare/detașare (diurna), alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. De lămurirea acestei chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzelor, dat fiind faptul că reclamanta solicită anularea adeverinței emise de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei adeverințe noi pentru stabilirea pensiei de serviciu în care la sporurile avute în ultima lună de activitate (septembrie 2022) să fie trecută și indemnizația de delegare/diurnă, respectiv la emiterea unei adeverințe pentru stabilirea pensiei de serviciu, începând cu data pensionării, în care baza de calcul al pensiei de serviciu să cuprindă indemnizația de încadrare brută lunară calculată în raport cu valoarea de referință sectorială de 605,225 lei, coeficienții de multiplicare stabiliți prin Sentința civilă nr. 148 din 17.02.2020 a Tribunalului (…), definitivă prin Decizia nr. 3.501 din 24.11.2020 a Curții de Apel Pitești, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, precum și indemnizația de detașare. … 81.Este îndeplinită și ultima condiție legală enunțată, întrucât rezultă că problema de drept supusă dezlegării nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție printr-o altă hotărâre prealabilă și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 82.Fiind îndeplinite toate condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, se impune pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care sa se dea o dezlegare de principiu chestiunii de drept ce formează obiectul sesizărilor. …  … X.II.Asupra fondului sesizărilor83.Problema de drept din prezenta cauză vizează, în esență, stabilirea bazei de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraților conform art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, respectiv, dacă la stabilirea pensiei de serviciu se are în vedere, alături de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar plus sporurile cu caracter permanent sau nepermanent, și indemnizația de delegare/detașare (diurna). În alți termeni, s-a apreciat că sesizarea de față are ca obiect lămurirea chestiunii dacă indemnizația de delegare/detașare (diurna) intră în baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților. … 84.Răspunsul la întrebarea ce face obiectul sesizării presupune identificarea voinței legiuitorului român de a include în baza de calcul al pensiei de serviciu cuvenite magistraților și alte venituri salariale (indemnizația de delegare/detașare), alături de veniturile deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, sau stabilirea faptului că indemnizația de delegare/detașare intră în componența unuia dintre veniturile salariale deja enumerate de textul de lege menționat. … 85.Potrivit art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“. … 86.Conform art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 referitoare la pensiile de serviciu, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005: „în veniturile brute realizate se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent. În veniturile brute nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi aferente altei perioade și nici indemnizația egală cu cele 7 indemnizații de încadrare brute lunare prevăzută de art. 81 alin. (1) din lege ori alte drepturi fără caracter salarial“. … 87.Art. 7 din Legea-cadru nr. 153/2017 arată că:În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:a)salariul de bază reprezintă suma de bani la care are dreptul lunar personalul plătit din fonduri publice, corespunzător funcției, gradului/treptei profesionale, gradației, vechimii în specialitate, astfel cum este stabilită în anexele nr. I-IX; (…) … c)indemnizația de încadrare reprezintă suma de bani corespunzătoare funcției, gradului, gradației și vechimii în funcție, prevăzută în anexele nr. I-IX; (…) … e)salariul lunar cuprinde salariul de bază ori, după caz, indemnizația lunară sau indemnizația de încadrare, compensațiile, indemnizațiile, sporurile, adaosurile, primele, premiile, precum și celelalte elemente ale sistemului de salarizare corespunzător fiecărei categorii de personal din sectorul bugetar;. …  … 88.În anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 se face distincție între veniturile cuvenite judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți, denumite de legiuitor ca fiind indemnizații de încadrare, și veniturile cuvenite personalului auxiliar și conex din cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, denumite salarii de bază. … 89.Potrivit art. 142 alin. (1) lit. k) din Codul fiscal:Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuțiilor de asigurări sociale următoarele: (…)k)indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de persoanele fizice care desfășoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării, respectiv delegării și detașării, în altă localitate, în țară și în alte state, în limitele prevăzute de actele normative speciale aplicabile acestora, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare. …  … 90.Prin Decizia nr. 19 din 10 decembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, învestită cu interpretarea și aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) și ale art. 164 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările ulterioare, instanța supremă a statuat că: „Principalul element obiectiv apt să conducă la o justă și legală stabilire și reactualizare a pensiilor provenite din fostul sistem de asigurări sociale de stat îl reprezintă contribuțiile de asigurări sociale plătite, astfel că la stabilirea și reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate în calcul toate sporurile și alte venituri de natură salarială pentru care angajatorul/angajatul a plătit contribuția pentru asigurările sociale de stat“. Această argumentare a fost reluată în analiza cerinței noutății chestiunii de drept în cadrul Deciziei nr. 84 din 20 noiembrie 2017 pronunțate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu interpretarea dispozițiilor art. 165 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, prevederi care au succedat art. 164 alin. (1) și (3) din Legea nr. 19/2000. … 91.O primă concluzie care se desprinde din interpretarea logico-juridică a textelor de lege anterior menționate, ținând cont și de dezlegările obligatorii ale instanței supreme din deciziile arătate, este aceea că în baza de calcul al pensiei de serviciu se includ doar venituri de natură salarială pentru care s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale. … 92.În viziunea legiuitorului român exprimată în art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, există două categorii de venituri salariale care pot reprezenta baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților, respectiv: indemnizația de încadrare brută lunară sau salariul de bază brut lunar, la care se pot adăuga sporurile din ultima lună înainte de data pensionării. … 93.Potrivit art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006:Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora și magistrații-asistenți, care sunt detașați sau delegați în altă localitate decât cea de domiciliu, beneficiază, pe toată durata delegării sau detașării, de următoarele drepturi:a)diurna în cuantum de 2% din indemnizația de încadrare brută lunară, dar nu mai puțin decât cuantumul prevăzut pentru personalul din unitățile bugetare (…). …  … 94.Conform dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Codul fiscal: „Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate persoanelor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor“. … 95.Prin Decizia nr. 3 din 7 februarie 2022 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, instanța supremă a fost învestită cu interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006. În această decizie, s-a reținut că: „(…) diurna de delegare sau de detașare (indemnizația de delegare ori de detașare) reprezintă un drept de natură salarială, întrucât este prevăzută de lege a fi acordată salariatului delegat sau detașat în legătură cu munca sau, altfel spus, se acordă pentru îndeplinirea atribuțiilor sau sarcinilor de serviciu într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în cadrul programului normal de lucru al unității la care salariatul este delegat ori detașat“. … 96.Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat în decizia menționată că indemnizația de încadrare brută lunară reprezintă criteriul legal pentru aplicarea procentului de 2% în vederea cuantificării diurnei ce se acordă celor delegați sau detașați, după caz. … 97.Coroborând aceste dezlegări obligatorii ale instanței supreme cu dispozițiile art. 76 din Codul fiscal, se reține că indemnizația de delegare/detașare este un drept de natură salarială ce se acordă în considerarea unei situații speciale, particulare, respectiv desfășurarea activității profesionale în altă localitate decât aceea de domiciliu, fiind distinctă de indemnizația de încadrare brută lunară. … 98.Dacă norma din art. 76 din Codul fiscal impune includerea indemnizației de delegare/detașare în categoria veniturilor salariale sau asimilate salariilor, dispoziția din art. 142 din Codul fiscal aduce limitări în ceea ce privește includerea acestor venituri salariale în baza de calcul al pensiei de serviciu, precizând, în mod expres, că pentru aceste venituri salariale nu se plătește contribuția de asigurări sociale. Este cert că norma internă face o distincție de tratament juridic între diferitele tipuri de venituri salariale sau asimilate salariilor în ceea ce privește includerea acestora în baza de calcul al pensiei de serviciu. … 99.Relevantă sub acest aspect este și Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin care instanța supremă a admis sesizarea și, în interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 și ale art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/192 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, a stabilit că drepturile acordate prin hotărâri judecătorești irevocabile privind creșterile salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din serviciu bugetar și personalul salarizat conform anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare, se încadrează în sintagma de „indemnizație avută“ și vor fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. … 100.Argumente juridice similare se regăsesc în Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care instanța supremă a reținut că: „Opțiunea de a disocia aceste drepturi de îndeplinirea atribuțiilor de serviciu în altă localitate decât cea de domiciliu ca efect al unei măsuri de delegare sau detașare vădește intenția neechivocă a legiuitorului de a stabili în favoarea acestora o indemnizație de încadrare lunară mai mare decât cea prevăzută în legea de salarizare a personalului plătit din fonduri publice“. … 101.Din interpretarea logică a dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, varianta în vigoare la data sesizării instanței de judecată cu litigiul ce a generat prezenta solicitare de pronunțare a unei hotărâri prealabile, prin raportare la dezlegările obligatorii din deciziile mai sus arătate, rezultă că baza de calcul al pensiei de serviciu a magistraților este reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară, neputând fi luate în considerare pentru acest calcul alte venituri salariale suplimentare care nu intră în componența acesteia. … 102.Cuantumul acestei indemnizații de încadrare brute lunare poate să varieze la un moment dat pe parcursul activității profesionale a magistratului, în sensul celor dispuse de Înalta Curte de Casație și Justiție prin deciziile anterior menționate, respectiv Decizia nr. 23 din 29 iunie 2015 și Decizia nr. 13 din 13 martie 2023, în sensul includerii în această indemnizație de bază a unor venituri salariale suplimentare, precum creșterile salariale bugetare sau majorarea indemnizației de bază a procurorilor detașați la S.I.I.J. Orice alte venituri salariale suplimentare care nu intră în cuantumul indemnizației de încadrare brute lunare, în sensul de „indemnizație avută“, nu pot fi luate în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților. … 103.Modul în care se determină cuantumul indemnizației de delegare/detașare, respectiv ca valoare procentuală din indemnizația de încadrare brută lunară, impune concluzia că o atare indemnizație nu poate fi inclusă în indemnizația brută lunară, fiind, în mod evident, o indemnizație suplimentară, menită să acopere disconfortul produs de desfășurarea activității profesionale a magistratului departe de domiciliu, într-o altă localitate, aspect ce presupune un efort suplimentar în ceea ce privește acoperirea cheltuielilor de hrană, a cheltuielilor mărunte, uzuale, a costului transportului din interiorul localității în care salariatul este delegat. … 104.Faptul că delegarea/detașarea magistraților poate fi dispusă pe o perioadă de timp strict reglementată de lege, fiind o măsură temporară, atrage o altă concluzie importantă în soluționarea chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări, anume aceea că indemnizația de delegare/detașare este un venit salarial temporar, nepermanent, impus de o situație specială, neuzuală în munca judecătorului/procurorului, justificată de nevoile justiției, iar componenta patrimonială a acestei indemnizații își are temeiul în nevoia de compensare a acestui disconfort temporar. … 105.Suma de bani cuvenită magistraților cu titlu de diurnă nu poate fi încadrată nici în categoria sporurilor permanente sau nepermanente, întrucât, dincolo de denumirea pe care legiuitorul a dat-o diurnei – „indemnizație de delegare/detașare“ – are natura juridică a unei indemnizații suplimentare. Sporurile cu caracter permanent sau nepermanent constituie adaosuri salariale acordate în considerarea condițiilor specifice unui anumit loc de muncă (de exemplu, pentru condiții grele de muncă, toxicitate, muncă prestată în timpul nopții, ore suplimentare etc.), iar nu pentru că munca se prestează într-o altă localitate decât în aceea în care angajatul își are domiciliul. Condițiile specifice unui anumit loc de muncă ce justifică acordarea unor sporuri de genul celor arătate cu titlu de exemplu anterior nu depind în vreun fel de faptul că domiciliul angajatului se află sau nu se află în localitatea unde acesta își desfășoară activitatea profesională. … 106.Ca atare, s-a apreciat că indemnizația de delegare/detașare (diurna) nu poate fi luată în considerare la stabilirea pensiei de serviciu a magistraților, întrucât nu intră în componența niciunuia din veniturile salariale deja enumerate de textul art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, supus prezentei interpretări, fiind un venit salarial nepermanent, determinat de o situație temporară și neuzuală, având ca scop recompensarea unui disconfort temporar reprezentat de desfășurarea activității profesionale într-o altă localitate decât aceea de domiciliu și nesupus obligației de plată a contribuției de asigurări sociale. …  …  … Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519 din Codul de procedură civilă,
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
În numele legii
DECIDE:Admite sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă în Dosarul nr. 3.792/90/2022 și de Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă în Dosarul nr. 2.876/102/2022 în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și a art. 7 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.275/2005, indemnizația de delegare/detașare (diurna) nu intră în baza de calcul al pensiei de serviciu.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2024.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
CORINA-ALINA CORBU
Magistrat-asistent,
Ileana Peligrad

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește