DECIZIA nr. 689 din 31 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Cristian Nicolae Ursulescu în Dosarul nr. 7.514/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 245D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor din Constituție invocate. De asemenea, invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la indemnizația acordată pentru titlul de doctor.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 259 din 26 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.514/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Cristian Nicolae Ursulescu cu prilejul soluționării unei acțiuni în constatare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „dacă își desfășoară activitatea în domeniul în care deține titlul“, cuprinsă în art. 14 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, precum și dispozițiile art. 39 alin. (5) din aceeași lege sunt neconstituționale, întrucât creează o discriminare lipsită de o justificare obiectivă și rezonabilă între persoane aflate în situații identice. În speță invocă situația sa, ca magistrat care deține titlul științific de doctor în istorie și care nu se poate bucura de indemnizația acordată pentru deținerea acestui titlu, așa cum se bucură magistrații care dețin titlul științific de doctor în drept. Astfel sunt încălcate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și cele ale art. 41 alin. (4) referitoare la egalitatea în drepturi și dreptul la o remunerație egală pentru muncă egală, este înfrânt principiul transparenței mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, sunt negate drepturi câștigate, este nesocotit principiul securității juridice și sunt restrânse drepturi fără respectarea condițiilor stabilite de art. 53 din Constituție.  … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției, întrucât situația acestuia este asemănătoare, dar nu identică cu cea a celorlalți magistrați care primesc indemnizația aferentă titlului științific de doctor, aceștia din urmă fiind titulari ai unui titlu de doctor în drept, spre deosebire de autor, care deține titlul de doctor în istorie. De asemenea, cu privire la condițiile acordării indemnizației pentru deținerea titlului științific de doctor, invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 693 din 17 octombrie 2006. … 7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, acestea aplicându-se tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei în mod egal. În același timp amintește cele reținute în jurisprudența Curții Constituționale, potrivit cărora sporurile, premiile și alte stimulente reprezintă drepturi salariale, nu drepturi fundamentale, consacrate și garantate de Constituție, iar legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. În acest sens invocă deciziile nr. 1.601 din 9 decembrie 2010 și nr. 1.615 din 20 decembrie 2011. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții potrivit cărora:– Art. 14 alin. (1): „Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de o indemnizație lunară pentru titlul științific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul. Cuantumul salarial al acestei indemnizații nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensațiilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor prevăzută la art. 25.“;  … – Art. 39 alin. (5): „Sporul pentru titlul științific de doctor, acordat ca sumă compensatorie sau ca spor la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, după caz, de la data aplicării prevederilor prezentei legi nu se mai acordă, personalul care deține titlul științific de doctor, indiferent de data obținerii acestuia, beneficiind de prevederile art. 14.“  …  … 12.Autorul excepției consideră că aceste texte de lege contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 41 alin. (4), prin care se statuează că „La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbații“ și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică, în esență, dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât stabilesc o condiție pentru acordarea indemnizației pentru deținerea titlului științific de doctor referitoare la domeniul în care își desfășoară activitatea. Astfel, deși autorul excepției deține titlul de doctor în istorie, nu beneficiază de această indemnizație, întrucât are funcția de procuror și se consideră discriminat în raport cu colegii magistrați care dețin titlul de doctor în drept și care beneficiază de acest drept.  … 14.Totodată, Curtea constată că, anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, autorul excepției a beneficiat de acordarea sporului pentru titlul științific de doctor și consideră că dispozițiile de lege care stabilesc că acest spor nu se mai acordă aduc atingere unui drept câștigat și afectează caracterul previzibil al legii. În același timp, autorul excepției consideră că diminuarea drepturilor sale salariale, ca urmare a încetării acordării sporului pentru titlul de doctor, s-a realizat cu încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție.  … 15.Față de aceste critici, Curtea reține că, prin dispozițiile art. 14 și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a înlocuit reglementarea anterioară referitoare la acordarea sporului pentru titlul științific de doctor cu o nouă reglementare, prin care se prevede acordarea unei indemnizații pentru titlul științific de doctor. Condițiile acordării acestui drept cer ca beneficiarul să își desfășoare activitatea funcției de bază în domeniul pentru care deține titlul.  … 16.Referitor la indemnizația pentru titlul științific de doctor, Curtea, în acord cu cele statuate anterior prin Decizia nr. 1.520 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 896 din 22 decembrie 2009, și Decizia nr. 329 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 14 august 2013, arată că aceasta reprezintă un drept salarial suplimentar, care nu aparține sferei drepturilor și libertăților fundamentale. Prin urmare, acordarea acestui drept depinde în exclusivitate de opțiunea legiuitorului. Mai mult, având în vedere că acest drept se acordă din fonduri publice, legiuitorul, raportându-se la resursele financiare disponibile, stabilește condițiile de acordare a indemnizației pentru titlul științific de doctor, iar atunci când aceleași temeiuri o impun poate dispune suspendarea dreptului sau chiar încetarea acordării acestuia.  … 17.Desigur, libertatea de reglementare a legiuitorului este limitată de prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor, astfel că toți cetățenii care îndeplinesc condițiile acordării indemnizației pentru titlul științific de doctor trebuie să se bucure în mod egal de acest drept. Deosebirile de tratament juridic nu pot fi justificate decât de existența unor situații care, în mod obiectiv și rezonabil, justifică aplicarea unor astfel de diferențieri între diversele categorii de persoane.  … 18.În ceea ce privește însă cerința legală care condiționează acordarea indemnizației pentru titlul științific de doctor de desfășurarea activității funcției de bază într-un domeniu pentru care înalta calificare profesională dobândită prin obținerea acestui titlu prezintă relevanță, Curtea apreciază că aceasta se sprijină pe evidente rațiuni obiective, ce vizează înseși temeiurile pentru care acest drept este acordat. Astfel, Curtea observă că, prin reglementarea indemnizației pentru titlul științific de doctor, legiuitorul recunoaște și recompensează contribuția profesională deosebită pe care o persoană care a obținut titlul de doctor se presupune că o are în domeniul în care își desfășoară activitatea profesională. În concepția legiuitorului, simpla calificare a unei persoane în diverse domenii de activitate, chiar dacă se face la un nivel superior, nu justifică per se acordarea acestei indemnizații dacă nu este valorificată în activitatea profesională de bază. Prin urmare, instituirea unui tratament juridic diferit între persoanele care dețin titlul de doctor în domeniul în care își desfășoară activitatea profesională de bază și cele care dețin acest titlu în alte domenii, nerelevante pentru această activitate, este justificată în mod obiectiv și rezonabil. … 19.Curtea apreciază că cele reținute în jurisprudența sa referitor la faptul că indemnizația pentru titlul științific de doctor nu reprezintă un drept de sorginte constituțională, legiuitorul având competența exclusivă de a stabili condițiile de acordare a acestui drept, răspund și criticilor vizând existența unui drept anterior câștigat, precum și cele privind pretinsa încălcare a prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  … 20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Nicolae Ursulescu în Dosarul nr. 7.514/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) și ale art. 39 alin. (5) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește