DECIZIA nr. 689 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege, excepție ridicată de Indra Felicia Sofian în Dosarul nr. 30.753/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.015D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 651 din 15 decembrie 2022. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 30.753/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale pct. 1.2 din secțiunea VII a anexei nr. 1 la Legea nr. 176/2010. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Indra Felicia Sofian într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de anulare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției constând în nedeclararea veniturilor soțului în cuprinsul declarației anuale de avere prevăzute de Legea nr. 176/2010.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că textele de lege criticate, care instituie obligația declarării veniturilor soțului/soției, sunt neconstituționale, deoarece încalcă dreptul la respectarea vieții private și de familie, consacrat de art. 26 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. De asemenea, dispozițiile criticate intervin în viața profesională a altei persoane.  … 6.Arată că drepturile salariale ale soțului/soției sunt supuse unui acord de confidențialitate și date cu caracter personal, fiind protejate de norme europene, cum este Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).  … 7.În final, susține că obligația de menționare în declarația de avere a cuantumului salariului obținut de soț conduce la obligarea acestuia din urmă de a-și încălca acordurile profesionale și obligă persoana care trebuie să depună declarația de avere să declare ceva ce nu cunoaște.  … 8.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. În acest sens, consideră că prevederile de lege criticate au un caracter inflexibil și nu au în vedere situațiile faptice care se pot ivi între cei doi soți, fiind create premisele încălcării dreptului la viață privată al soțului funcționarului ce depune declarația de avere, în condițiile în care soțul nu ar dori să declare cuantumul salariului său către titularul obligației de depunere a declarației de avere sau ar avea încheiat un acord de confidențialitate cu angajatorul său în temeiul căruia ar fi împiedicat să divulge unor alte persoane salariul său, inclusiv soțului. Un asemenea acord constituie o convenție ce are forță obligatorie între angajator și angajat, conform prevederilor art. 1.270 din Codul civil, iar încălcarea clauzei de confidențialitate ar fi de natură să îl expună pe angajat unei sancțiuni disciplinare. Mai mult, instanța apreciază că în fapt pot exista și alte situații în care titularul obligației de depunere a declarației de avere ar putea să nu cunoască situația veniturilor soțului său, de exemplu: existența unei separații în fapt a soților, a unor relații tensionate între aceștia în urma cărora soțul să îl împiedice pe titular să îi afle veniturile sale sau a altor împrejurări în care titularul să nu cunoască efectiv cuantumul exact al veniturilor soțului său. Existența uneia dintre împrejurările mai sus expuse, în condițiile în care dispozițiile criticate din Legea nr. 176/2010 sunt inflexibile și nu permit excepții justificate, ar conduce în mod automat la sancționarea titularului obligației de depunere a declarației de avere. Or, instanța reține că inclusiv contestatoarea a precizat în cauză că a fost pusă în situația de a alege între a săvârși infracțiunea de fals în declarații (declarând venituri inexacte ale soțului) și a săvârși contravenția pentru care a fost sancționată (nedeclarând vreun venit al soțului). … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din analiza motivării excepției de neconstituționalitate, îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege. Dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 au următorul conținut: „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1.“Dispozițiile pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 – Declarația de avere la Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins:Subsemnatul/Subsemnata, ……………………., având funcția de ……………………………. la ……………………………. CNP …………………….., domiciliul …………………….., cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind falsul în declarații declar pe propria răspundere că împreună cu familia^1 dețin următoarele: […] VII. Venituri ale declarantului și ale membrilor săi de familie, realizate în ultimul an fiscal încheiat (potrivit art. 41 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare)

^1 Prin familie se înțelege soțul/soția și copiii aflați în întreținerea acestora.“

 … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 41 alin. (5) privind dreptul la negocieri colective, art. 44 privind dreptul de proprietate privată și art. 45 privind libertatea economică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 12 și ale art. 16 alin. (3) privind familia din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și ale art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor criticate prin Decizia nr. 651 din 15 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 2 mai 2023. Curtea a reținut că dispozițiile criticate fac parte din titlul I – Obligații de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, capitolul I – Declararea averii și a intereselor, respectiv din titlul III – Sancțiuni din Legea nr. 176/2010 și reglementează obligația declarării averii și, în mod corelativ, sancțiunea nerespectării acestei obligații legale. … 15.Referitor la critica privind încălcarea dispozițiilor art. 26, componentele privind viața familială și viața privată, și ale art. 20 din Constituție raportate la cele ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea a reținut, la paragrafele 34 și 35 ale Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, precitată, că, în jurisprudența sa, a constatat că obligația de a se publica declarațiile de avere și de interese pe paginile de internet ale entităților unde persoanele care, în conformitate cu prevederile legale, au obligația de a le depune, precum și transmiterea acestora către Agenția Națională de Integritate în vederea publicării pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectarea și ocrotirea vieții private. Însă, în acea cauză, la fel ca în cauza de față, analizând conținutul normativ al dispozițiilor de lege criticate, a constatat că autorii excepției de neconstituționalitate criticau însăși instituirea obligației de a întocmi declarația de avere și de a declara veniturile soțului, precum și sancțiunea nedepunerii acesteia în termenul legal. Or, nici obligația de a întocmi declarația de avere și nici sancțiunea nedepunerii acesteia în termenul legal nu reprezintă încălcări ale dreptului la respectarea vieții private, având în vedere rațiunea instituirii acestei obligații, și anume asigurarea integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice. … 16.La paragrafele 36-38 ale Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor din Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, Curtea a constatat că, potrivit art. 6 – Legalitatea prelucrării alin. (1) lit. c) din acest regulament, prelucrarea este legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții: […] c) prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale care îi revine operatorului;“. Așadar, Curtea a reținut că obligația de a declara veniturile soțului este instituită prin lege, este justificată de rațiunea asigurării integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și, totodată, legea obligă persoana responsabilă să publice declarațiile de avere cu anonimizarea adresei imobilelor declarate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Astfel, potrivit art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 176/2010, „Persoanele responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la declarațiile de avere și declarațiile de interese au obligația să se înregistreze în această calitate pe e-DAI și au următoarele atribuții: d) […] asigură afișarea și menținerea declarațiilor de avere și ale declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a instituției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii olografe. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se păstrează pe pagina de internet a instituției și a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestora și se arhivează potrivit legii;“. De altfel, potrivit art. 8 alin. (3) din Legea nr. 176/2010, principiile care guvernează activitatea de evaluare sunt legalitatea, confidențialitatea, imparțialitatea, independența operațională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum și prezumția dobândirii licite a averii.  … 17.La paragraful 40 al Deciziei nr. 651 din 15 decembrie 2022, referitor la susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit cărora soțul are dreptul să refuze solicitarea celuilalt soț, în situația în care solicitarea nu este justificată ori în cazul în care salariul este confidențial, Curtea a reținut că acestea constituie aspecte privind aplicarea legii la cazurile concrete deduse judecății, iar nu veritabile critici de neconstituționalitate. De altfel, în Ghidul de completare a declarațiilor de avere și de interese se precizează că, „în cazurile în care există norme speciale sau clauze privind asigurarea confidențialității veniturilor declarantului sau ale membrilor familiei sale, este obligatorie dovada acestor aspecte, prin anexarea la declarația de avere a unui document justificativ prin care se confirmă existența clauzei, respectiv prin indicarea normelor speciale care instituie obligația de confidențialitate, situație în care Agenția Națională de Integritate poate dispune anonimizarea veniturilor“. … 18.Cât privește critica referitoare la încălcarea dreptului de proprietate, consacrat de art. 44 din Constituție, Curtea a constatat, la paragraful 41 din Decizia nr. 651 din 15 decembrie 2022, că aceasta este neîntemeiată, deoarece declararea veniturilor familiei nu afectează sub niciun aspect conținutul dreptului de proprietate. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 20.În final, cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (5) și ale art. 45 din Constituție, Curtea constată că acestea vizează dreptul la negocieri colective în materie de muncă și caracterul obligatoriu al convențiilor colective, precum și accesul liber al persoanei la o activitate economică și libera inițiativă, fără a avea vreo legătură cu obligația persoanelor care exercită funcții și demnități publice de a depune declarații de avere. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Indra Felicia Sofian în Dosarul nr. 30.753/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative și ale pct. VII.1.2 din anexa nr. 1 la această lege sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește