DECIZIA nr. 688 din 8 noiembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Comprest Util – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 2.582/118/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.360D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât, având în vedere prevederile legale în materie, cauțiunea nu se depune automat, ci numai dacă judecătorul-sindic apreciază ca fiind necesar acest aspect. În acest sens, menționează și jurisprudența Curții Constituționale în materie, prin care s-a statuat că stabilirea unor condiții pentru exercitarea unor drepturi nu constituie o îngrădire a accesului liber la justiție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 446 din 21 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 2.582/118/2016, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 72 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Comprest Util – S.R.L. din Constanța într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituționale, în măsura în care judecătorul-sindic poate obliga creditorul la plata unei astfel de cauțiuni prevăzute de textul criticat, fără ca debitorului să îi incumbe obligația de a dovedi reaua-credință a creditorului, prejudiciul suferit și întinderea acestuia, precum și legătura de cauzalitate dintre introducerea cererii cu rea-credință și prejudiciul suferit. Astfel, simpla contestare a stării de insolvență, nemotivată și nedovedită de către debitor, este suficientă pentru ca judecătorul-sindic să dispună obligarea unui creditor de bunăcredință, care din cauza comportamentului abuziv al debitoarei nu dispune de fonduri ce pot fi blocate, la consemnarea unei cauțiuni, obligație a cărei neîndeplinire este sancționată cu neprimirea cererii de sesizare a instanței, ceea ce contravine prevederilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, îngrădind accesul liber la justiție al creditorului a cărei reacredință nu s-a probat. De asemenea, se apreciază că soluția respingerii de plano a cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței, ca sancțiune a imposibilității consemnării unei cauțiuni pretinse de către debitor, cu argumentul că în astfel de cazuri se săvârșește un abuz de drept procesual în scop șicanator, contravine dispozițiilor art. 57 din Legea fundamentală, întrucât se instituie, ab initio, o prezumție de reacredință a creditorului (urmărirea prejudicierii debitorului). … 6.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că dispozițiile criticate nu sunt contrare prevederilor constituționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Guvernul, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie, opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(1) În cazul cererii de deschidere a procedurii insolvenței formulate de creditor, la cererea debitorului, formulată în termenul prevăzut la alin. (3), judecătorul-sindic poate dispune, prin încheiere, în sarcina creditorului consemnarea la o bancă a unei cauțiuni de până la 10% din valoarea creanței, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cauțiunea va fi consemnată în termen de 5 zile de la comunicarea măsurii, sub sancțiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii.“  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 referitor la accesul liber la justiție și art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă criticată s-a regăsit și în prevederile art. 33 alin. (3) ale Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare, care a fost abrogată prin Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și asupra căreia s-a mai pronunțat prin mai multe decizii, respingând excepția de neconstituționalitate. Din compararea celor două texte legale reiese că modificările survenite constau, în principal, în faptul că, dacă în vechea reglementare, se prevedea o cauțiune de cel mult 10% din valoarea creanțelor, în noua reglementare se prevede o limită maximă a cauțiunii, respectiv până la 10% din valoarea creanței, dar nu mai mult de 40.000 lei. De asemenea, în ceea ce privește probele ce pot fi administrate în cadrul contestației debitorului și al cererii introductive a creditorului, în art. 72 alin. (3) din Legea nr. 86/2014 se prevede expres că este admisibilă numai proba cu înscrisuri. … 14.Dispozițiile criticate în prezenta cauză dau posibilitatea judecătorului-sindic, la cererea debitorului, să dispună, prin încheiere, în sarcina creditorului consemnarea la o bancă a unei cauțiuni. Astfel, ținând seama de circumstanțele cauzei, acesta poate să aprecieze asupra caracterului eventual șicanatoriu al cererii creditorului de deschidere a procedurii insolvenței și să stabilească o cauțiune de natură să descurajeze cererile nefundamentate sau exercitarea cu rea-credință a drepturilor procesuale. Depunerea cauțiunii constituie o garanție, în sensul că, în urma respingerii cererii, debitorul va putea cere și obține despăgubiri pentru pagubele suferite ca urmare a deschiderii nejustificate a procedurii insolvenței. Dacă judecătorul-sindic stabilește că debitorul nu este în stare de insolvență, respinge cererea creditorului, care va fi considerată ca lipsită de orice efect chiar de la înregistrarea ei.  … 15.Scopul instituirii măsurilor cu privire la cauțiune este acela al protejării debitorului împotriva unor cereri vădit nejustificate ale creditorilor privind deschiderea procedurii, potrivit art. 72 alin. (4) din Legea nr. 85/2014, în virtutea căruia cauțiunea va fi folosită pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru introducerea cu rea-credință a unei astfel de cereri, conform dispoziției judecătorului-sindic, care are posibilitatea, potrivit legii, și nu obligația de a institui o asemenea cauțiune. Astfel, cu ocazia soluționării unei astfel de cereri, judecătorul-sindic, în virtutea rolului activ, administrează orice probe prevăzute de lege, respectiv proba cu înscrisuri prevăzută la art. 72 alin. (3) din aceeași lege, în vederea verificării aspectelor învederate și apreciază dacă acestea sunt de natură a prefigura un eventual abuz din partea creditorului. … 16.Totodată, din examinarea art. 72 alin. (5) și (6) din Legea nr. 85/2014, Curtea observă că, în cazul achitării, până la închiderea dezbaterilor, a creanței creditorului care a solicitat deschiderea procedurii, judecătorul-sindic va respinge cererea ca rămasă fără obiect, cauțiunea depusă fiind restituită în mod corespunzător. Dacă debitorul nu plătește creanța creditorului până la închiderea dezbaterilor, iar judecătorul-sindic stabilește că debitorul este în stare de insolvență, va admite cererea de deschidere a procedurii formulate de acesta și va deschide, prin sentință, fie procedura generală a insolvenței, fie procedura simplificată, după caz. În acest caz, cauțiunea va fi restituită creditorului.  … 17.De altfel, cu privire la constituționalitatea măsurii obligării la plata unei cauțiuni, stabilită printr-un act normativ, în general, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 126 din 4 iulie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 11 septembrie 2000, iar cu privire la soluția legislativă criticată în prezenta cauză s-a pronunțat prin Decizia nr. 255 din 22 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 9 mai 2011, și a statuat că stabilirea unor condiții privind exercitarea unor drepturi de natură să împiedice abuzul de drept nu constituie o îngrădire a accesului la justiție sau a altor drepturi constituționale. … 18.Având în vedere cele expuse, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a prevederilor invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Comprest Util – S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 2.582/118/2016 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 noiembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește