DECIZIA nr. 688 din 6 octombrie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, excepție ridicată de Kablar Ali Raza în Dosarul nr. 16.767/325/2017 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 390D/2018.  … 2.La apelul nominal se prezintă curator desemnat potrivit dispozițiilor art. 167 alin. (3) din Codul de procedură civilă coroborate cu cele ale art. 14 din Legea nr. 47/1992, domnul avocat Teodor Popescu pentru a asigura reprezentarea intereselor autorului excepției. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul curatorului desemnat care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2), cetățeanului străin sau apatridului nu i se mai asigură aducerea la cunoștință a hotărârii pronunțate în limba pe care o înțelege, cu atât mai mult cu cât termenul pentru exercitarea căii de atac curge de la pronunțare. Așadar, dreptul de a declara recurs este unul iluzoriu pentru partea care lipsește de la pronunțare. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate reprezintă norme de procedură de competența legiuitorului. Se arată că Legea nr. 122/2006, la art. 17, cuprinde o serie de drepturi pentru solicitantul de azil, inclusiv pe durata procedurii în instanță, iar, așa cum reiese din actele dosarului, acesta a beneficiat de asistență juridică din partea unui reprezentant al unei organizații neguvernamentale. De asemenea, art. 19 din Legea nr. 122/2006 prevede și obligația corelativă a solicitantului dreptului de azil de a urmări stadiul procedurii. Așadar, lipsa de diligență a acestuia nu poate fi convertită într-un viciu de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 12 decembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 16.767/325/2017, Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. Excepția a fost ridicată de Kablar Ali Raza în calea de atac a recursului formulat împotriva Sentinței civile nr. 11.103 din 20 septembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Timișoara, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de azil. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că accesul liber la justiție este garantat și solicitanților de azil în România, cetățeni străini sau apatrizi, cărora le este recunoscută prin lege posibilitatea de a exercita o cale de atac, în cazurile și condițiile prevăzute de aceasta. … 7.Se arată că Legea nr. 122/2006 este o lege care reglementează o situație specială, respectiv cea a solicitanților de azil în România și, prin urmare, trebuie avută în vedere condiția deosebită în care se află aceștia, întrucât nu cunosc limba română, astfel că situația diferă în ceea ce privește pronunțarea hotărârii, în funcție de faptul dacă partea este sau nu prezentă. Deși dispozițiile procesual civile prevăd obligativitatea asigurării unui traducător pentru cetățenii străini sau apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română, reglementarea nu este suficient de clară în ceea ce privește pronunțarea hotărârii, codul făcând referire la dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii prin traducător autorizat, în schimb, pronunțarea are loc ulterior închiderii dezbaterilor la care traducătorul a fost prezent, moment la care, în practică, cetățeanului străin sau apatridului nu i se mai asigură aducerea la cunoștință a hotărârii pronunțate în limba pe care o înțelege. … 8.Cu atât mai mult cu cât dreptul de a exercita o cale de atac împotriva acelei hotărâri curge de la pronunțare, cetățeanului străin sau apatridului care nu înțelege sau nu vorbește limba română ar trebui să i se asigure dreptul de a lua cunoștință, prin traducător, în limba pe care o înțelege, de cuprinsul hotărârii pronunțate, indiferent de momentul și modul în care are loc pronunțarea. … 9.Se apreciază că trebuie avut în vedere faptul că art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 nu se face distincție cu privire la curgerea termenului de recurs de la pronunțare, în funcție de prezența sau absența persoanei interesate, așa încât dreptul de a declara recurs este unul iluzoriu pentru partea care lipsește de la pronunțare. Astfel, partea care lipsește de la pronunțarea hotărârii are o posibilitate reală redusă de a beneficia de declararea recursului. … 10.Tribunalul Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile curatorului desemnat, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 18 mai 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins: „Împotriva hotărârii instanței contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiați poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.“ … 15.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu titlu prealabil, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că procedura acordării unei forme de protecție umanitară, reglementată de Legea nr. 122/2006, are un caracter special, derogatoriu de la normele de drept comun. Acordarea unei forme de protecție umanitară se realizează în două etape: prima, cea administrativă, desfășurată în fața autorității specializate – Oficiul Român pentru Imigrări – în cadrul căreia are loc intervievarea solicitantului și analizarea motivelor invocate, în urma cărora autoritatea dispune în sensul admiterii sau respingerii cererii, și a doua etapă, cea judecătorească, declanșată prin plângerea solicitantului împotriva deciziei autorității competente. Etapa judecătorească este guvernată de principiile celerității și confidențialității, având în vedere natura cauzelor ce urmează a fi soluționate. Astfel de cauze se judecă, potrivit art. 62 din lege, „cu precădere față de celelalte cauze civile“, în cadrul unor termene procedurale scurte, imperativ fixate de lege, „dezbaterile au loc în ședință secretă“, astfel cum prevede art. 58 alin. (1), iar exercitarea drepturilor procedurale „se face numai personal sau prin asistența unui apărător“ (art. 59). În acest sens, a se vedea Decizia nr. 439 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 8 mai 2008. … 17.Cât privește dispoziția de lege criticată potrivit căreia împotriva hotărârii instanței contestatarul sau Oficiul Național pentru Refugiați poate declara recurs în termen de 5 zile de la pronunțare, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestor norme, prin prisma unor critici, în esență, asemănătoare, statuând constituționalitatea acestora prin Decizia nr. 46 din 13 ianuarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 24 februarie 2009, Decizia nr. 854 din 9 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 760 din 9 noiembrie 2007, și Decizia nr. 503 din 4 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 986 din 7 noiembrie 2005.  … 18.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că procedura de acordare a statutului de refugiat a fost adaptată cerințelor de celeritate și eficiență impuse de specificul domeniului de reglementare, precum și de legislația europeană în domeniu, în sensul simplificării procedurilor pentru rezolvarea de îndată a cererilor privind acordarea unei forme de protecție umanitară, urmărindu-se totodată respectarea minimului de garanții procedurale prevăzute de actele juridice internaționale în materie de refugiați. … 19.Curtea a constatat că procedura de acordare a statutului de refugiat are caracter special, derogatoriu de la normele dreptului comun, având în vedere categoria de persoane vizate, precum și cerințele de celeritate și eficiență proprii domeniului de reglementare. Caracterul special al procedurii este justificat, de asemenea, și prin echilibrul pe care legiuitorul trebuie să-l mențină între interesul general de a asigura securitatea națională și ordinea publică, pe de o parte, și respectarea unui minim de garanții al exercițiului drepturilor individuale, pe de altă parte. Totodată, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are competența ca, în considerarea unor situații deosebite, să reglementeze reguli de procedură speciale, evident cu respectarea tuturor drepturilor garantate constituțional, fără ca prin aceasta să se poată susține că sunt încălcate drepturile și libertățile fundamentale. … 20.În acest context, Curtea a considerat că limitarea exercitării dreptului de recurs înăuntrul unui termen de 5 zile ce decurge doar de la momentul pronunțării hotărârii judecătorești, indiferent dacă și din ce motive partea a fost sau nu prezentă, este justificată prin specificul cauzelor respective, care se soluționează în cadrul unei proceduri speciale, ce nu afectează dreptul la un proces echitabil. Persoanele aflate în procedura de acordare a statutului de refugiat trebuie să dea dovadă de diligență în exercitarea drepturilor lor, iar absența lor în momentul pronunțării hotărârii judecătorești, chiar din motive neimputabile acestora, nu împiedică în mod obiectiv continuarea procedurii prin declararea recursului în termenul legal. Accesul liber la justiție și dreptul la apărare – aspecte esențiale ale dreptului la un proces echitabil – sunt asigurate prin respectarea cerințelor procedurale specifice (citarea părților, publicitatea ședințelor de judecată etc.), precum și prin reglementarea căii de atac a recursului, care, însă, conform art. 129 din Constituție, se exercită în condițiile legii. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauzele de față. … 22.Distinct de cele menționate, Curtea nu poate reține susținerea potrivit căreia cetățeanului străin sau apatridului nu i se mai asigură aducerea la cunoștință a hotărârii pronunțate de instanță în limba pe care o înțelege, întrucât art. 17 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 prevede drepturile solicitanților de azil, normele cuprinse la lit. c), s) și ș) stabilind că pe durata procedurii de azil străinul care solicită acordarea unei forme de protecție are: dreptul de a i se asigura, în mod gratuit, în orice fază a procedurii de azil, inclusiv în faza judecătorească a procedurii prin care s-a dispus măsura restrictivă prevăzută la art. 19^2 alin. (1) lit. c), un interpret apt să asigure o comunicare corespunzătoare; dreptul de a i se furniza, la cerere, informații juridice și procedurale, inclusiv informații privind procedura în faza administrativă, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului; dreptul de a i se furniza, la cerere, în condițiile legislației privind ajutorul public judiciar în materie civilă, luând în considerare situația personală a străinului, informații cu privire la motivele hotărârii de respingere a cererii de azil, la procedura de contestare a ordonanței prin care a fost dispusă măsura plasării într-un spațiu închis special amenajat, precum și referitoare la posibilitatea de contestare a deciziei prin care a fost dispusă acordarea, limitarea sau retragerea condițiilor materiale de primire. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Kablar Ali Raza în Dosarul nr. 16.767/325/2017 al Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 66 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Timiș – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 octombrie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește