DECIZIA nr. 686 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ion Tănăsoiu în Dosarul nr. 2.892/90/2018 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 706D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece excepția vizează o problemă de interpretare a legii, iar nu una de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.892/90/2018, Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Tănăsoiu în cadrul soluționării cererii privind anularea raportului comisiei de disciplină a Ministerului Muncii și Justiției Sociale și a ordinului de sancționare disciplinară, emis în temeiul Legii nr. 188/1999. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate stabilesc un termen de un an pentru aplicarea sancțiunii disciplinare a funcționarului public. Se solicită Curții Constituționale să stabilească în mod clar că acest termen este unul imperativ, și nu de recomandare, lăsat la aprecierea și la latitudinea comisiilor de disciplină. Se susține că, dacă acest termen ar fi de recomandare, s-ar încălca prevederile art. 16, 21 și 26 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât persoanele cercetate disciplinar nu dispun de norme previzibile privind termenul în care se poate aplica o sancțiune disciplinară, putându-se ajunge la situația în care sancțiunile să fie aplicate după mai mulți ani, fiind lăsat la aprecierea aleatorie a comisiilor, aspect ce afectează dreptul la viață privată al cetățenilor, precum și egalitatea în drepturi față de cetățenii care au comis fapte ilicite de altă natură și care dispun de termene imperative pentru sancționare. … 6.Tribunalul Vâlcea – Secția a II-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Autorul excepției invocă aspecte referitoare la modul de interpretare și aplicare a textului de lege criticat, în sensul de a se stabili dacă termenul de un an prevăzut este sau nu unul de recomandare și doar pentru ipoteza reținerii caracterului de recomandare al termenului să se constate că acesta intră în contradicție cu prevederile art. 16, 21 și 26 din Constituție și ale art. 6 din Convenție. Or, modul de interpretare și aplicare a textului de lege criticat revine în mod evident instanței de judecată în fața căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. Pentru ipoteza în care Curtea va aprecia că se impune să stabilească pe cale de interpretare natura respectivului termen, instanța apreciază că sunt neîntemeiate criticile privind nesocotirea dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, din moment ce un astfel de principiu stabilește doar că în situații egale trebuie să fie aplicat un tratament egal, ceea ce presupune, interpretând per a contrario, că în situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Inegalitatea care rezultă din diferența de situații poate justifica reguli distincte, în funcție de scopul legii, or, în cazul de față, prevederile legale criticate se aplică tuturor destinatarilor normei criticate, fără privilegii și fără discriminări. Referitor la criticile privind dreptul la un proces echitabil, apreciază că acestea sunt neîntemeiate, deoarece etapei administrative de aplicare a sancțiunilor disciplinare, desfășurată în fața organelor administrativ-jurisdicționale în care decizia nu este definitivă, ci aceasta poate forma obiectul controlului unor instanțe judecătorești care asigură conformitatea cu exigențele impuse de un proces echitabil, nu îi poate fi aplicat conceptul de proces echitabil, astfel cum a stabilit și Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții având următorul cuprins: „Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 1 an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare.“ Ulterior sesizării Curții Constituționale, Legea nr. 188/1999 a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, iar soluția legislativă criticată se regăsește în art. 492 alin. (8) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, având următorul cuprins: „Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data sesizării comisiei de disciplină, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare, cu excepția abaterii disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. l) cu privire la incompatibilități, pentru care sancțiunea disciplinară se aplică în condițiile prevăzute la art. 520 lit. b).“ Prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare. Astfel, deși nu mai sunt în vigoare, dispozițiile criticate din Legea nr. 188/1999 își produc în continuare efectele juridice în cauză, astfel că acestea constituie obiect al excepției de neconstituționalitate. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 26 privind viața intimă, familială și privată. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia solicită Curții Constituționale să stabilească în mod clar că termenul în care se aplică sancțiunile disciplinare ale funcționarilor publici (cel mult un an de la data sesizării comisiei de disciplină cu privire la săvârșirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii abaterii disciplinare) este un termen imperativ, și nu unul de recomandare și că, dacă acest termen ar fi de recomandare, s-ar încălca prevederile constituționale invocate. … 13.Având în vedere aceste critici, Curtea reține că interpretarea normelor de lege este operațiunea de stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii în situația de fapt concretă din cauză, instanța de judecată fiind ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională în mod constant în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009, sau Decizia nr. 360 din 25 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 317 din 14 mai 2010). … 14.În consecință, problema de drept invocată de autorul excepției de neconstituționalitate și dedusă spre soluționare Curții Constituționale – referitoare la stabilirea faptului că termenul în care se pot aplica sancțiunile disciplinare ale funcționarilor publici este un termen imperativ, și nu unul de recomandare – este în realitate una de interpretare și de aplicare a normelor de lege la cazul concret dedus judecății instanței care a sesizat Curtea Constituțională. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către instanțele judecătorești. … 15.Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, excepție ridicată de Ion Tănăsoiu în Dosarul nr. 2.892/90/2018 al Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește