DECIZIA nr. 684 din 31 octombrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 158 din 27 februarie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ActulREFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 102
ART. 1REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 4REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 783 17/11/2015
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 49 08/03/2006
ART. 11REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 23
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 23
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 783 17/11/2015
ART. 13REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 13REFERIRE LAPROTOCOL 7 22/11/1984 ART. 4
ART. 13REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 15REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 15REFERIRE LAOUG (R) 195 12/12/2002 ART. 111
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 50 28/02/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 169 24/03/2022





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ioana Marilena Chiorean – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 111 alin. (4) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Emilian Pintea în Dosarul nr. 5.898/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 26D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției de neconstituționalitate a depus la dosar un memoriu, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 8 din 3 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.898/117/2017, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (4) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Emilian Pintea într-o cauză având ca obiect „obligația de a face“, și anume obligarea pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean Cluj la restituirea permisului de conducere reținut de către serviciul rutier. 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție referitoare la prezumția de nevinovăție, deoarece permit în mod arbitrar atât polițistului, cât și procurorului să instituie o sancțiune care indică spre vinovăția persoanei cercetate, deși nu există o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare care să fi decis faptul că titularul permisului de conducere reținut este vinovat de producerea evenimentului rutier. De asemenea, se susține că reglementarea este lacunară, deoarece permite procurorului să adopte în mod discreționar o sancțiune extrem de dură (suspendarea dreptului de a conduce vehicule pe drumurile publice), fără să existe niciun criteriu obiectiv în baza căruia să se poată adopta soluția respectivă.6.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece încălcarea unei reguli de circulație constituie, în funcție de norma încălcată, o faptă contravențională sau una penală, dacă a fost săvârșită cu vinovăție. Este adevărat că și în cazul unei răspunderi contravenționale ne aflăm în fața unei acuzații în materie penală, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, și că cel acuzat beneficiază de toate garanțiile prevăzute de lege, printre care se numără și prezumția de nevinovăție, însă acțiunea de a încălca o regulă de circulație reprezintă elementul material al laturii obiective a faptei, în timp ce vinovăția reprezintă unul din elementele laturii subiective ale acesteia, alături de mobil și scop. Așadar, dacă elementul material al faptei este constatat de către polițistul rutier cu ocazia cercetării efectuate la fața locului, existența sau nu a vinovăției nu este pusă în discuție și, implicit, nu este afectată prezumția de nevinovăție de care beneficiază reclamantul, până când nu se stabilește vinovăția sa printr-o hotărâre judecătorească definitivă.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Avocatul Poporului precizează că își menține punctul de vedere, astfel cum a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 17 noiembrie 2015, în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, memoriul depus la dosar de autorul excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 111 alin. (4) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut:(4)Permisul de conducere al conducătorului de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai, implicat într-un accident de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, se reține de către poliția rutieră dacă acesta a încălcat o regulă de circulație, eliberându-se dovada înlocuitoare fără drept de circulație, în situația în care regula de circulație încălcată este una dintre cele prevăzute la art. 102 alin. (3) lit. a) și c), sau dovada înlocuitoare cu drept de circulație pentru o perioadă de 15 zile, în celelalte cazuri.[…](6)La cererea titularului permisului de conducere reținut în condițiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Modul de soluționare a cererii de prelungire a dreptului de circulație se comunică și șefului poliției rutiere pe raza căreia s-a comis fapta“.12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 23 alin. (11), potrivit cărora „Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești de condamnare, persoana este considerată nevinovată“. 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 111 alin. (4) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la prevederile constituționale ale art. 20 referitor la Tratatele internaționale privind drepturile omului și la art. 4 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea pronunțând Decizia nr. 783 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2016. La paragraful 13 al acestei decizii, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate dispun cu privire la reținerea permisului de conducere și eliberarea unei dovezi înlocuitoare cu sau fără drept de circulație, deci la luarea unei măsuri tehnico-administrative, atunci când conducătorul auto, pe lângă faptul că a fost implicat într-un accident de circulație din care a rezultat cel puțin vătămarea corporală a unei persoane, a încălcat o regulă de circulație. De altfel, până la soluționarea cauzei penale, la cererea titularului permisului astfel reținut, procurorul sau instanța de judecată poate dispune periodic prelungirea dreptului de circulație cu cel mult 30 de zile. Totodată, la paragraful 14 al acestei decizii, Curtea a constatat că prevederile legale contestate vizează luarea unei măsuri tehnico-administrative în vederea suspendării permisului de conducere pe timp limitat, deoarece a fost încălcată o regulă de circulație, și nu dispun cu privire la instituirea unei noi sancțiuni penale pentru aceeași infracțiune (vătămarea corporală ori uciderea unei persoane). O astfel de dispoziție are în vedere atingerea finalității pentru care Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 a fost edictată, și anume asigurarea desfășurării în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic.14.Referitor la susținerea potrivit căreia dispozițiile de lege criticate permit în mod arbitrar atât polițistului, cât și procurorului să instituie o sancțiune care indică spre vinovăția persoanei cercetate, deși nu există o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, Curtea reține că aceasta este neîntemeiată, deoarece luarea măsurii tehnico-administrative a reținerii permisului de conducere are loc doar în situația în care conducătorul a încălcat o regulă de circulație, eliberându-se dovada înlocuitoare cu sau fără drept de circulație, după caz. Prin urmare, la momentul reținerii permisului de conducere în condițiile dispozițiilor criticate, nu se pune în discuție existența vinovăției conducătorului implicat în accidentul de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, ci doar se constată încălcarea unei reguli de circulație.15.În ceea ce privește critica potrivit căreia reglementarea este lacunară, deoarece permite procurorului să adopte în mod discreționar o sancțiune extrem de dură, fără să se bazeze pe niciun criteriu obiectiv, Curtea reține că aceasta nu poate fi primită. Astfel, potrivit art. 111 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, la cererea conducătorului implicat în accidentul de circulație din care a rezultat uciderea sau vătămarea corporală a unei persoane, procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale ori, în faza de judecată, instanța de judecată învestită cu soluționarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulație, cu câte cel mult 30 de zile, până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau, după caz, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești. Or, împotriva măsurilor luate de procurorul care efectuează urmărirea penală sau exercită supravegherea cercetării penale se pot exercita căile de atac reglementate în Codul de procedură penală.16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Emilian Pintea în Dosarul nr. 5.898/117/2017 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 111 alin. (4) și (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x