DECIZIA nr. 684 din 2 noiembrie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, excepție ridicată Maxim Gagea și Bogdan Iclenzan în Dosarul nr. 533/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.060D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 septembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 533/112/2016, Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamanții Maxim Gagea și Bogdan Iclenzan într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a ordinelor emise de Prefectul municipiului Bistrița-Năsăud privind constatarea încetării de drept a mandatelor lor de consilieri locali înainte de expirarea normală a mandatelor. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor cuprinse în Constituție în art. 121 alin. (1) și (2) privind autoritățile comunale și orășenești și art. 123 alin. (4), potrivit cărora între prefecți și consiliile locale nu există raporturi de subordonare. În acest sens arată că ordinele prefectului de încetare a mandatelor consilierilor locali reprezintă o ingerință a instituției prefectului în activitatea consiliului local, prin apariția raportului de subordonare. … 6.Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă deciziile Curții Constituționale nr. 436 din 10 mai 2007 și nr. 56 din 26 ianuarie 2012. … 9.Avocatul Poporului precizează că își păstrează punctul de vedere în sensul constituționalității dispozițiilor de lege criticate, astfel cum acesta a fost reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 436 din 10 mai 2007. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 12 alin. (1),(2) și (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2014, cu modificările și completările ulterioare, cu următorul conținut: (1)Cu excepția cazului prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în situațiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia, consiliul local sau consiliul județean, după caz, adoptă în prima ședință ordinară, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, o hotărâre prin care se ia act de situația apărută și se declară vacant locul consilierului în cauză.(2)Hotărârea va avea la bază, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar și de secretarul comunei sau orașului, respectiv de președintele consiliului județean și de secretarul general al județului. Referatul va fi însoțit de actele justificative.(3)În cazul prevăzut la art. 9 alin. (2) lit. h^1), în termen de 30 de zile de la data sesizării partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărei listă consilierul local sau consilierul județean a fost ales, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean. … 13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 121 alin. (1) și (2) privind autoritățile comunale și orășenești și art. 123 alin. (4), potrivit cărora între prefecți și consiliile locale nu există raporturi de subordonare. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 9 lit. h^1) din Legea nr. 393/2004, calitatea de consilier local sau de consilier județean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în cazul pierderii calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărei listă a fost ales. Dispozițiile legale care reglementează procedura aplicabilă în situația în care calitatea de ales local încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, au fost modificate astfel: în Legea nr. 393/2004, atât în forma inițială, cât și în cea modificată prin Legea nr. 249/2006, încetarea de drept a mandatului de consilier, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, se constata de către consiliul local, respectiv de consiliul județean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a președintelui consiliului județean sau a oricărui consilier [art. 9 alin. (3) și art. 12 din Legea nr. 393/2004]. Legea nr. 115/2015 a modificat dispozițiile art. 12 din Legea nr. 393/2004, introducând o excepție în ceea ce privește situația prevăzută de art. 9 alin. (2) lit. h^1), și anume introducând alin. (3), care prevede că, în această situație, prefectul constată, prin ordin, încetarea mandatului consilierului local sau județean înainte de expirarea duratei normale a acestuia și declară vacant locul consilierului local sau județean. … 15.Înainte de această modificare, prin deciziile nr. 436 din 10 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, și nr. 56 din 26 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 24 februarie 2012, Curtea s-a mai pronunțat asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, prin raportare la art. 120-123 din Constituție, care consacră principiile de bază ale administrației publice locale, respectiv principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice, autoritățile comunale și orășenești, consiliul județean și prefectul, respingând-o ca neîntemeiată. Curtea a constatat, prin Decizia nr. 436 din 10 mai 2007, că dispozițiile de lege criticate reglementează procedura constatării încetării mandatului de consilier local sau județean înainte de termen, ținând cont de toate etapele cronologice necesare și specifice acestui domeniu, fără a afecta funcționarea administrației publice locale și respectând principiile constituționale invocate. Prin Decizia nr. 56 din 26 ianuarie 2012, Curtea a reținut că textul de lege criticat dă expresie prevederilor art. 122 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Consiliul județean este ales și funcționează în condițiile legii“. De altfel, Curtea a reținut că, prin prisma unor critici similare, s-a pronunțat asupra aceleiași probleme de principiu, cu ocazia examinării dispozițiilor art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004. Astfel, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 915 din 18 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 14 noiembrie 2007, că dispozițiile legale referitoare la încetarea de drept a mandatului de consilier local în cazul pierderii calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales au ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid politic la altul, asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. … 16.Prin Decizia nr. 45 din 12 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 565 din 17 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a constatat că „Dispozițiile art. 9 alin. (3) și (4) și art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare, se interpretează în sensul că în situația pierderii de către consilierul local sau județean a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales, prefectului îi este recunoscută competența exclusivă de a constata, prin ordin, încetarea mandatului alesului local, înainte de expirarea duratei normale a acestuia, la sesizarea partidului politic sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales consilierul în cauză.“ Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut, la paragrafele 54-57 ale acestei decizii, că dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a acționa la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și de a dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 19 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 340/2004. Or, pierderea de către alesul local a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales are drept consecință neîntrunirea condițiilor de reprezentativitate și legitimitate necesare îndeplinirii programului politic pentru care alegătorii au optat, astfel încât nu se mai justifică menținerea acestuia în funcția publică. În acest context se impune precizarea că, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, partidelor politice le revine sarcina selectării, pregătirii și propulsării candidaților în vederea alegerilor, sens în care alcătuiesc liste de candidați pe care îi sprijină pe tot parcursul campaniei electorale, precum și ulterior, pe întreaga durată a mandatului dobândit. Prin votul exprimat, cetățenii exprimă opțiuni între diversele programe politice care participă la scrutinul electoral și mai puțin cu privire la candidați, în considerarea calităților și meritelor acestora. Prin urmare, pierderea calității de membru al partidului politic pe listele căruia a fost ales echivalează cu pierderea statutului de ales local, dispozițiile art. 9 alin. (2) lit. h^1) din Legea nr. 393/2004 având ca finalitate prevenirea migrației politice a aleșilor locali de la un partid la altul și asigurarea unei stabilități în cadrul administrației publice locale, care să exprime configurația politică, așa cum aceasta a rezultat din voința electoratului. În raport cu aceste considerente, este evident interesul partidului politic de a sesiza prefectul pentru emiterea ordinului de încetare a mandatului alesului local, competența exclusivă a prefectului prevăzută de art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 fiind reglementată de către legiuitor în considerarea calității acestuia de reprezentant al Guvernului la nivelul autorității publice locale. … 17.Prin Decizia nr. 175 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 435 din 10 iunie 2016, paragrafele 23-27, pronunțându-se asupra dispozițiilor de lege ce reglementează atribuția prefectului de a constata încetarea mandatului primarului înainte de expirarea duratei mandatului, Curtea Constituțională a constatat că normele de lege criticate atribuie prefectului rolul de a „constata“, respectiv de „a lua act“ de încetarea mandatului de primar, în caz de incompatibilitate. Așadar, în acest caz, prefectul îndeplinește, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea asigurării funcționării autorității administrației publice, în condiții de imparțialitate, fără a fi pusă în discuție crearea unui raport de subordonare între primar și prefect. Departe de a constitui o încălcare a art. 123 alin. (4) din Constituție, prevederile de lege criticate dau expresie rolului prefectului, în calitate de reprezentant al Guvernului, de a asigura, la nivelul județului sau, după caz, al municipiului București, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice, astfel cum stabilește art. 19 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 24 martie 2008. Curtea a mai constatat că ordinul emis de prefect, în temeiul acestei atribuții legale, este un act administrativ de autoritate, cu caracter declarativ, iar nu constitutiv de drepturi subiective, în sensul că se ia act de o situație juridică preexistentă, clarificându-se și definitivându-se, astfel, raporturi juridice stabilite anterior, prin alte acte juridice. Ca atare, prin crearea acestei atribuții, rațiunea legiuitorului nu contravine prevederilor constituționale, întrucât, conform art. 102 alin. (1) din Legea fundamentală, Guvernul exercită conducerea generală a administrației publice, iar prefectul este, potrivit art. 123 alin. (2), reprezentantul său pe plan local. Prin urmare, Curtea a constatat că atribuția legală exercitată de prefect, prin emiterea unui asemenea act administrativ, nu este de natură să creeze raporturi de subordonare între prefect și primar, neafectând prevederile art. 123 alin. (4) din Constituție, și nici nu modifică situații juridice preexistente, cum este, în speță cea de incompatibilitate, stabilită prin alte acte juridice. Totodată, în vederea eliminării arbitrarului și posibilității exercitării unei puteri discreționare, abuzive a prefectului în această materie, prevederile art. 69 alin. (4) și (5) din Legea nr. 215/2001 asigură controlul judecătoresc al ordinului prefectului, în deplină concordanță cu art. 126 alin. (6) din Constituție și art. 11 din Carta europeană a autonomiei locale. … 18.Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că dispozițiile art. 12 alin. (3) din Legea nr. 393/2004 atribuie prefectului doar atribuția de a constata încetarea mandatului de consilier local/județean în cazul expres prevăzut de lege, respectiv pierderea de către consilier a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorităților naționale pe a cărui/cărei listă a fost ales. Așadar, prefectul îndeplinește, în temeiul legii, o formalitate necesară în vederea funcționării autorității administrației publice, fără a se crea, astfel, un raport de subordonare între prefect și consiliul local, interzis de dispozițiile art. 123 din Constituție. … 19.În final, Curtea constată că, urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 13 ianuarie 2014, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (3) din Legea nr. 14/2003, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 347 din 12 mai 2014, pierderea calității de membru al unui partid politic, cu consecința corelativă a încetării mandatului de consilier local/județean, nu mai este supusă exclusiv jurisdicției interne a partidului respectiv, ci se poate contesta în fața unei instanțe judecătorești de contencios administrativ, astfel încât, beneficiind de un control judecătoresc asupra modalității în care au fost respectate procedurile statutare de către organele cu atribuții jurisdicționale ale partidului, se creează premisele unei exercitări în bune condiții a drepturilor și libertăților constituționale. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maxim Gagea și Bogdan Iclenzan în Dosarul nr. 533/112/2016 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 12 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește