DECIZIA Nr. 683 din 31 octombrie 2019 nr. 683 din 31 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii și ale art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Edgar Laurențiu Dumbravă în Dosarul nr. 468/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.735D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.064D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 530/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.064D/2018 la Dosarul nr. 2.735D/2017, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 251 din 9 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 468/1/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători – admițând recursul împotriva Deciziei nr. 3.475 din 8 decembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, în ceea ce privește soluția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale – a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 și ale art. 45 din Legea nr. 303/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Edgar Laurențiu Dumbravă, judecător în cadrul Tribunalului București, în cadrul unei cauze de contencios administrativ, prin care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri prin care să se dispună promovarea sa pe loc, în grad profesional de judecător de Curte de Apel. … 8.Prin Încheierea din 27 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 530/1/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45 din Legea nr. 303/2004. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de contestatoarea Florina Izabela Cîrstea, judecător în cadrul Tribunalului București, în cadrul unei cauze de contencios administrativ, prin care a solicitat obligarea Consiliului Superior al Magistraturii la emiterea unei hotărâri de validare a rezultatului la concursul de promovare a judecătorilor și procurorilor, organizat la data de 26 noiembrie 2017, și promovarea sa pe loc, în grad profesional de judecător de curte de apel, începând cu data validării rezultatelor finale ale concursului. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, referitor la prevederile art. 45 din Legea nr. 303/2004, autorii acesteia susțin că sintagma „în limita numărului de locuri“ cuprinsă de acestea contravine art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât alte categorii de personal, din afara sistemului judiciar sau chiar din acest domeniu (personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor), pot promova în grad fără a se stabili un număr limitat de locuri pe care pot candida. Astfel, magistrații sunt o „categorie defavorizată, în accepțiunea art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare“. Se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul nediscriminării. În concluzie, se arată că art. 45 din Legea nr. 303/2004 îngrădește în mod nejustificat și discriminatoriu dreptul judecătorilor și procurorilor de evoluție profesională, iar sintagma „în limita numărului de locuri“ din textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 10.Mai mult, în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.064D/2018, autoarea excepției de neconstituționalitate consideră că dispozițiile de lege criticate contravin și art. 87 din Legea nr. 303/2004 referitor la personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor. Astfel, în timp ce judecătorii pot promova, în baza Regulamentului adoptat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cel mult până la gradul de curte de apel (promovarea în grad de judecător de Înalta Curte de Casație și Justiție fiind posibilă doar prin promovare efectivă la această instanță, potrivit unei reglementări distincte), totuși, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor poate promova în grad profesional echivalent celui de Înalta Curte de Casație și Justiție. Astfel, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor beneficiază de mai multe drepturi ori privilegii decât judecătorii. Tocmai pentru că statutul profesional al judecătorilor este identic, potrivit legii, cu cel al personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, se impune aplicarea aceluiași regim de promovare cu cel instituit pentru acesta din urmă, pentru care legea prevede în mod expres doar examen de promovare. … 11.Cu referire la neconstituționalitatea prevederilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, autorul excepției din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.735D/2017 arată că a formulat o solicitare privind validarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor și recunoașterea gradului profesional de judecător de curte de apel, care nu a fost însă analizată în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind pronunțată în acest sens o hotărâre, astfel cum prevăd, în mod imperativ, dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004. La cererea amintită, i s-a răspuns la data de 17 mai 2016, pe calea unei adrese prin care i s-a adus la cunoștință că memoriul său nu a fost pus în discuție la analizarea notei de validare a rezultatelor concursului de promovare în funcții de execuție a judecătorilor, însă aspectele semnalate au fost învederate și de alți candidați judecători și procurori, fiind, așadar, avute în vedere cu prilejul analizării memoriilor acestora. În aceste condiții, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii nici măcar nu a analizat temeinicia cererii formulate. Autorul arată că o asemenea solicitare trebuia introdusă în mod obligatoriu pe rolul Plenului, urmând a se decide asupra chestiunii invocate printr-o hotărâre, cu votul direct și secret al membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Autorul excepției arată că în privința altor candidați care au formulat cereri de recunoaștere a gradului profesional chiar ulterior, prin Hotărârea Plenului nr. 585 din 26 mai 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus respingerea acestora, în mod legal, printr-o hotărâre, iar nu printr-o simplă adresă. Pentru aceste considerente, autorul consideră că este pus în imposibilitatea de a beneficia de o cale de atac la instanța supremă, solicitând a se constata că art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 contravine art. 16 și art. 21 din Constituție. … 12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece prevederile de lege criticate nu creează per se o situație discriminatorie, directă sau indirectă, legiuitorul putând institui reglementări corespunzătoare unor proceduri speciale, adresate unei categorii expres și limitativ prevăzute de subiecți de drept, în considerarea specificului activității acestora și a raporturilor juridice în care sunt angrenate. Căile de atac se exercită în condițiile, termenele și în limitele stabilite de legiuitor, părțile având obligația să-și exercite drepturile procesuale cu bună-credință și potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege. Se invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile art. 45 din Legea nr. 303/2004 sunt în deplin acord cu cele ale art. 16 din Constituție. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul a transmis punctul său de vedere în Dosarul nr. 2.735D/2017, în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Cu privire la art. 45 din Legea nr. 303/2004, se arată că reglementarea procedurii de promovare pe loc sau în funcții la instanțe/parchete superioare pentru judecători și procurori se face prin lege, în acord cu dispozițiile constituționale care prevăd că „promovarea judecătorilor este de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice.“ Prin urmare, Constituția lasă legiuitorului competența de a stabili condițiile și modalitățile în care se realizează promovarea. În ceea ce privește promovarea pe loc, opțiunea legală a fost pentru instituirea unui concurs pe un număr limitat de locuri, având în vedere și considerente de ordin bugetar, fără ca o astfel de opțiune să aducă atingere vreunei prevederi constituționale. Principiul nediscriminării semnifică aplicarea aceluiași tratament juridic persoanelor aflate în aceeași situație juridică; or, autorul excepției invocă încălcarea principiului nediscriminării între categorii profesionale diferite. Astfel, în ceea ce privește personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, la care se face trimitere în motivarea excepției de neconstituționalitate, promovarea se face în modalități similare magistraților, dar în cazul acestora nu este posibilă o promovare efectivă în funcții, datorită specificului organizării instituției respective, ci doar o promovare pe loc, în grad profesional, iar dispozițiile legale privind examenele și concursurile magistraților se aplică „în mod corespunzător“ și personalului asimilat acestora (art. 87 din Legea nr. 303/2004), în măsura compatibilității cu specificul organizării profesiilor respective. Aceeași justificare este valabilă și pentru comparația cu alte categorii profesionale, care au un specific al organizării profesiei diferit care permite, în funcție și de opțiunea legiuitorului, o avansare în carieră prin trecerea într-un grad profesional superior, prin examen sau concurs, fără ca acest lucru să echivaleze cu o discriminare în raport cu categoria profesională a magistraților. O eventuală corectare a procedurii, în sensul de a se da posibilitatea magistraților să promoveze în grad doar prin examen, fără existența unui număr limitat de posturi, poate fi operată doar printr-o modificare legislativă adoptată de Parlament. … 16.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, Guvernul consideră că aceasta este inadmisibilă. Prevederile criticate reglementează calea de atac specifică împotriva hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor, termenul de formulare și instanța competentă; aceste dispoziții sunt aplicabile în toate situațiile în care Plenul soluționează aspecte ce privesc cariera și drepturile magistraților, hotărârile respective fiind supuse unui controlul judecătoresc deplin. Însă din motivarea excepției rezultă că, în realitate, aceasta privește modul de interpretare și aplicare a unor dispoziții legale, autorul fiind nemulțumit de modalitatea de soluționare de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a unui memoriu prin care a solicitat validarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor și recunoașterea gradului profesional de judecător de curte de apel, respectiv prin comunicarea unui răspuns, iar nu prin adoptarea unei hotărâri, în condițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 317/2004, procedeu care pune în discuție posibilitatea contestării acestui răspuns prin intermediul căii de atac specifice, reglementată la art. 29 alin. (7) din aceeași lege sau, dimpotrivă, pe calea unei acțiuni în contencios administrativ, dreptul comun în materie. Or, modul de interpretare și aplicare a unor prevederi legale revine instanțelor judecătorești, în opera de înfăptuire a justiției, aceste aspecte excedând competenței instanței de contencios constituțional. … 17.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 sunt constituționale. Referitor la critica privind încălcarea art. 16 din Constituție, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite, iar violarea principiului egalității și nediscriminării ar putea exista atunci când se aplică tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și Decizia nr. 254 din 7 aprilie 2015). În speță, consideră că normele criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 din Constituție, se invocă deciziile nr. 1.460 din 9 noiembrie 2010, nr. 33 din 18 ianuarie 2011 și nr. 780 din 15 decembrie 2016, prin care Curtea Constituțională a reținut că textele de lege criticate prevăd că persoana interesată are posibilitatea de a formula recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la hotărârea pronunțată de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor și de a beneficia pe tot parcursul acestei proceduri de toate garanțiile necesare asigurării unui proces echitabil. În Dosarul Curții Constituționale nr. 1.064D/2018, Avocatul Poporului mai arată că promovarea pe loc în funcții de execuție a judecătorilor este condiționată de asigurarea de fonduri corespunzătoare de către Ministerul Justiției, în calitatea sa de ordonator principal de credite, cu privire la bugetele tuturor instanțelor judecătorești. De asemenea, apreciază că, în realitate, motivele de neconstituționalitate au în vedere modul de interpretare și aplicare a normelor legale criticate. Or, o asemenea solicitare nu intră însă în competența de soluționare a Curții Constituționale. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul conținut: – Art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004: „Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători.“; … – Art. 45 din Legea nr. 303/2004: „Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.“ …  … 21.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile art. 45 din Legea nr. 303/2004 au fost modificate, fără a schimba soluția legislativă criticată de autorul excepției, prin art. I pct. 59 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, având, în prezent, următorul conținut: „Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de secțiile corespunzătoare din Consiliul Superior al Magistraturii.“ … 22.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și în art. 21 privind accesul liber la justiție. … 23.Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea reține că autorul excepției din Dosarul Curții Constituționale nr. 2.735D/2017 arată că a formulat o solicitare privind validarea rezultatului obținut la concursul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor și recunoașterea gradului profesional de judecător de curte de apel, care nu a fost însă analizată în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind pronunțată în acest sens o hotărâre, astfel cum prevăd, în mod imperativ, dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004, fiind astfel pus în imposibilitatea de a beneficia de o cale de atac la instanța supremă.  … 24.Referitor la aceste susțineri, Curtea reține că autorul excepției nu critică, în realitate, conținutul normativ al dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, ci este nemulțumit de faptul că solicitarea sa nu a fost analizată în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, nefiind pronunțată o hotărâre în acest sens și neavând, astfel, posibilitatea de a beneficia de o cale de atac la instanța supremă. Or, Curtea constată că aceste critici constituie probleme de aplicare a legii la cazul dedus judecății și intră în competența de soluționare a instanțelor judecătorești, iar nu critici de neconstituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, care prevăd că hotărârile privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 25.Referitor la prevederile art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Curtea reține că s-a mai pronunțat asupra constituționalității acestora, prin Decizia nr. 413 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 24 octombrie 2018, sau Decizia nr. 337 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 12 august 2019. Prin Decizia nr. 413 din 19 iunie 2018, paragrafele 21-30, Curtea a observat că, în esență, autorii excepției de neconstituționalitate sunt nemulțumiți de faptul că promovarea pe loc în grad profesional de tribunal sau curte de apel a judecătorilor/procurorilor se realizează în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii, apreciindu-se că promovarea trebuie să se realizeze sub forma unui examen, și nu a unui concurs. În analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea a pornit de la premisa potrivit căreia, în urma examenului de capacitate, judecătorul stagiar dobândește funcția de judecător definitiv, care urmează să fie exercitată la instanța corespunzătoare, respectiv judecătoria, în urma repartizării efectuate. Funcției de judecător la judecătorie îi corespunde, în mod evident, gradul profesional de judecătorie. Așadar, promovarea în funcție a judecătorilor este strâns legată de nivelul instanței judecătorești la care aceștia funcționează. Astfel, în materie de promovare pe funcții de execuție, regula este aceea a promovării efective, în sensul că un judecător care funcționează la judecătorie sau tribunal, așadar, cu grad profesional aferent acestora, pentru a funcționa la o instanță judecătorească imediat superioară în grad, trebuie să candideze și să promoveze concursul pe post și, ca urmare a obținerii postului, dobândește gradul profesional superior aferent tribunalului sau curții de apel. Este de observat că însuși legiuitorul folosește noțiunea de promovare în funcție, iar odată ce judecătorul a promovat, dobândește rangul și celelalte drepturi aferente acesteia. Prin urmare, gradul profesional este un element component al funcției, și nu invers. … 26.Curtea a mai reținut că pentru asigurarea funcționalității și a bunei administrări a sistemului instanțelor judecătorești, legiuitorul a reglementat o excepție de la această regulă, și anume promovarea pe loc, văzută ca un mecanism care asigură, la nevoie, completarea funcțiilor rămase vacante la nivelul tribunalului sau al curții de apel. Acest mecanism presupune dobândirea gradului profesional superior aferent tribunalului sau curții de apel, fără a funcționa efectiv la instanța judecătorească corespunzătoare. Este o derogare de la situația premisă care leagă gradul profesional de funcția exercitată la o instanță judecătorească de un anumit nivel și permite obținerea gradului profesional distinct de funcția respectivă. Această excepție este justificată de menținerea funcționării instanțelor judecătorești de nivel superior în cazul vacanței unor funcții la nivelul acestora, de necesitatea ocupării posturilor neocupate ca urmare a unor ieșiri individuale din sistemul instanțelor judecătorești. Se constituie astfel un corp de rezervă care poate răspunde imediat, permanent și continuu necesităților și provocărilor determinate de fluctuațiile de personal din cadrul instanțelor judecătorești. Prin urmare, schema de personal a instanțelor judecătorești nu poate fi concepută fără acest corp de rezervă, ale cărui dimensiuni le stabilește Consiliul Superior al Magistraturii. O asemenea competență a Consiliului Superior al Magistraturii derivă din prevederile art. 125 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. Curtea a precizat că această excepție de la regulă nu poate fi generalizată în sensul dorit de autorii excepției de neconstituționalitate, întrucât s-ar ajunge la situația în care toți judecătorii ar dobândi per absurdum grad profesional de curte de apel și ar continua să funcționeze la judecătorii sau tribunale, ceea ce ar echivala cu o denaturare a sistemului de promovări pe funcții de execuție. S-ar ajunge la o promovare în grade profesionale, și nu în funcții de execuție. Or, funcția de judecător la o instanță judecătorească de un anumit nivel este cea care conferă gradul profesional corespunzător. … 27.Curtea a mai observat că legiuitorul a realizat o ficțiune juridică, în sensul că a reglementat posibilitatea judecătorului de la o instanță inferioară să promoveze în grad profesional, cu toate drepturile aferente, dar să exercite, în continuare, funcția de la instanța ierarhic inferioară; astfel, deși activitatea prestată [judecător la o instanță de rang inferior] nu corespunde cu gradul său profesional, judecătorul va avea rangul și va fi salarizat potrivit grilei de salarizare de la instanța ierarhic superioară, considerându-se că prestează aceeași muncă cu judecătorul de la o instanță de rang superior. Deși, ca expresie a egalității formale, este inechitabil ca la o muncă diferită, având în vedere nivelul instanței, doi judecători să fie retribuiți similar, legiuitorul a opus acestei inechități ideea de asigurare a bunei funcționări a justiției, aspect care justifică aplicarea egalității materiale în locul celei strict formale [a se vedea, cu privire la noțiunile de egalitate formală și materială, Decizia nr. 799 din 18 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 19 noiembrie 2015, paragraful 68]. Prin urmare, Curtea a reținut că din aceste motive legiuitorul a prevăzut competența Consiliului Superior al Magistraturii de a dimensiona în mod corespunzător numărul acestui corp de rezervă. Astfel, promovarea pe loc nu echivalează cu o promovare propriu-zisă în funcție, ci reprezintă o modalitate de avansare în grad profesional pentru a răspunde nevoilor de personal ale sistemului de justiție, drept care ea este supusă unor necesare condiționări administrative. Aceasta este rațiunea pentru care un criteriu esențialmente administrativ prevalează față de vocația judecătorului de a promova pe loc, aceasta din urmă subsumându-se exigențelor care țin de gestionarea personalului din sistemul judecătoresc. … 28.Cu privire la critica raportată la regimul juridic aplicabil personalului de specialitate juridică asimilat magistraților din cadrul Ministerului Justiției, Ministerului Public, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național de Criminologie, Institutului Național de Expertize Criminalistice și al Institutului Național al Magistraturii, prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, Curtea a constatat, la paragraful 28 al Deciziei nr. 413 din 19 iunie 2018, precitată, că, în comparația pe care o realizează cu personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, autorii excepției de neconstituționalitate nu pornesc de la situații de fapt/drept identice/analoage, întrucât promovarea acestora din urmă se realizează, prin examen, pe grade/gradații aferente/în cadrul funcției pe care o ocupă, neexistând posibilitatea de a ocupa o altă funcție de execuție decât prin susținerea tot a unui concurs, nicidecum a unui examen. Principiul egalității în drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite; or, situațiile prezentate sunt diferite astfel că nu se poate aplica același tratament juridic [cu privire la principiul egalității în drepturi, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015]. De asemenea, Curtea a reținut că alte categorii profesionale nu pot fi comparate, prin prisma promovării pe loc, cu judecătorii, având în vedere atât diferența evidentă de regim constituțional între acestea [medici/profesori etc.], cât și caracterul atipic al instituției promovării pe loc, specifică sistemului judecătoresc. Cu privire la aceeași problemă, a modului de promovare aplicabil personalului de specialitate juridică asimilat magistraților, Curtea a reținut, prin Decizia nr. 352 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662 din 30 iulie 2018, paragrafele 28-30, că magistrații și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor reprezintă categorii socioprofesionale distincte, ceea ce justifică stabilirea unor proceduri diferite de promovare în funcții de execuție. În acest sens, Curtea a observat că, deși personalul de specialitate juridică este asimilat magistraților în ceea ce privește drepturile și obligațiile acestora, există însă deosebiri esențiale între cele două categorii profesionale prin raportare la natura activității efectiv desfășurate. Ca atare, asimilarea nu presupune stabilirea unor reguli identice pentru admitere, evaluare, respectiv promovare, date fiind atribuțiile distincte ale fiecărei categorii profesionale vizate în speță, precum și activitatea efectiv desfășurată de persoanele încadrate în fiecare dintre cele două profesii. Curtea a conchis, la paragraful 35 al Deciziei nr. 352 din 22 mai 2018, precitată, că nu poate exista identitate de tratament juridic între cele două categorii de magistrați – judecătorii și procurorii, pe de o parte, și personalul de specialitate juridică asimilat magistraților, pe de altă parte. Pentru toate aceste motive, Curtea a constatat că nu se poate reține încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție. … 29.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Edgar Laurențiu Dumbravă în Dosarul nr. 468/1/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe și de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 530/1/2018 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 45 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește