DECIZIA nr. 682 din 2 noiembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 106 din 2 februarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ActulREFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ANEXA 3
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ANEXA 2
ART. 1REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 259 06/05/2014
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 435 29/10/2013
ART. 3REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ANEXA 3
ART. 3REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ANEXA 2
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ART. 5REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ART. 6REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 6REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 6REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 8
ART. 6REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 259 06/05/2014
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 435 29/10/2013
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ART. 7REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 601 12/06/2012
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 10REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 10REFERIRE LAHG 261 22/02/2001 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ART. 13REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 47
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010
ART. 15REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 16
ART. 15REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 15REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 14
ART. 15REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977 ART. 8
ART. 15REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 30
ART. 16REFERIRE LALEGE 263 16/12/2010 ART. 158
ART. 16REFERIRE LALEGE 19 17/03/2000
ART. 16REFERIRE LALEGE 3 30/06/1977
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a), art. 30 alin. (1) lit. e) și art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ioan Mureșan în Dosarul nr. 411/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.737D/2016.2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsește partea Casa județeană de pensii Cluj. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, la stabilirea pensiei, numărul de puncte realizat în perioada de cotizare în care a fost încadrat în grupa I de muncă a fost împărțit, în mod incorect, la 30 de ani. Cele reținute prin deciziile Curții Constituționale nr. 435/2013 și nr. 259/2014 nu îi sunt opozabile, întrucât nu privesc cazuri similare cu cel în care se află, respectiv acela în care asiguratul a desfășurat activitatea prevăzută la pct. 23 din anexa nr. 2 la Legea nr. 263/2010, în una dintre unitățile prevăzute la anexa nr. 3 la aceeași lege.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că legiuitorul are dreptul de a stabili drepturile de asigurări sociale curente, criteriile și condițiile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul în raport cu resursele financiare disponibile și să le modifice în raport cu schimbările care se produc în aceste resurse.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 13 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 411/117/2016, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asiguri sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a), art. 30 alin. (1) lit. e) și art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Mureșan cu prilejul soluționării unei cauze având ca obiect recalcularea pensiei pentru limită de vârstă, ca urmare a valorificării unei perioade de vechime în muncă realizate în grupă superioară de muncă.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că a fost pensionat potrivit Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială și că, în urma recalculării pensiei potrivit dispozițiilor Legii nr. 263/2010, i-a fost recunoscută grupa I de muncă, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile art. 14 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 3/1977. Cu toate acestea, la determinarea punctajului mediu anual a fost utilizat stagiul de 30 de ani, prevăzut de art. 8 alin. (1) din aceeași lege, aplicabil persoanelor care au lucrat în grupa III de muncă. Consideră că este neconstituțională menținerea în calcul a stagiului complet de 30 de ani, deoarece legiuitorul a acordat prin dispozițiile Legii nr. 3/1977 beneficiul unui stagiu de „cel puțin 20 de ani“ pentru persoanele care și-au desfășurat activitatea în condiții grele de muncă și împărțirea la 20 de ani a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de activitate, pentru determinarea punctajului mediu anual.7.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin niciuneia dintre prevederile constituționale invocate. Astfel, prevederile legale criticate nu pot fi privite ca aducând atingere dreptului constituțional la un nivel de trai decent, legiuitorul având libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric, în raport cu posibilitățile create de resursele financiare disponibile și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. De asemenea, aplicarea dispozițiilor legale criticate nu este de natură să afecteze dreptul constituțional al persoanei vătămate de o autoritate publică de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, garantat de art. 52 alin. (1) din Constituție. Instanța de judecată amintește și că dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) și art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse analizei de constituționalitate, Curtea Constituțională respingând excepțiile de neconstituționalitate ca neîntemeiate. În acest sens invocă Decizia nr. 259 din 6 mai 2014 și Decizia nr. 435 din 29 octombrie 2013.8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012, în care s-a statuat că „potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, cetățenii au dreptul la pensie și la alte forme de asigurări sociale și măsuri de protecție socială, în condițiile stabilite de lege. Astfel, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. Această prerogativă a legiuitorului nu poate fi considerată ca o încălcare a principiului constituțional al neretroactivității legii civile, atât timp cât dispozițiile de lege se aplică de la data intrării lor în vigoare pentru viitor.“10.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că, deși încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale sau deosebite a avut ca temei rațiuni asemănătoare divizării activității în grupele I și a II-a de muncă, rațiuni ce țin de gradul de solicitare, precum și de factorii de risc prezenți și expunerea la aceștia, totuși, în urma aplicării metodologiilor de încadrare stabilite prin hotărâri de Guvern, nu s-a realizat o suprapunere perfectă între locurile de muncă încadrate anterior Legii nr. 19/2000 în grupele I și a II-a de muncă cu cele încadrate ulterior în condiții speciale ori deosebite. Astfel, unele activități și unități care anterior se regăseau în grupa I de muncă au fost încadrate în activități și unități în care se desfășoară activitatea în condiții speciale, în timp ce altele au fost încadrate în condiții deosebite dacă au îndeplinit condițiile stabilite de art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 261/2001. Mai arată că perioadele care la data desfășurării activității erau calificate ca muncă în grupa a II-a vor fi avute în vedere la calcularea stagiului de cotizare, în funcție de recalificarea realizată de legiuitor ulterior. Mai precizează că, în vederea obținerii dreptului la pensie sunt aplicabile condițiile prevăzute de legea în vigoare la momentul deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. De asemenea, invocă competența exclusivă a legiuitorului de a reglementa condițiile și criteriile de acordare a dreptului la pensie. Ca atare, arată că tratamentul juridic criticat de autorul excepției este justificat de situația obiectiv diferită în care se plasează diferitele categorii de persoane care, anterior anului 2001, au desfășurat munca în grupa I, în funcție de criteriile de clasificare a condițiilor de muncă în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Astfel, împrejurarea că, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 și apoi a Legii nr. 263/2010, anumite activități și unități care fuseseră încadrate în gradul I au îndeplinit sau nu condițiile pentru a fi încadrate în condiții speciale de muncă, potrivit reglementării ulterioare datei de 1 aprilie 2001, nu poate fi lipsită de relevanță asupra condițiilor de obținere în prezent a dreptului la pensie, permițând legiuitorului să instituie o reglementare diferențiată.11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 16 lit. a), art. 30 alin. (1) lit. e) și art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 16 lit. a):Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:a)vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001;– Art. 30 alin. (1) lit. e):(1)În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții speciale sunt cele din: […]e)activitățile și unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3;– Art. 158 alin. (1):(1)Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale.14.Autorul excepției susține că aceste texte de lege contravin art. 47 alin. (2) și art. 52 alin. (1) din Constituție, referitoare la dreptul la pensie, respectiv la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică.15.Examinând critica de neconstituționalitate, precum și documentele aflate la dosar, Curtea reține că autorul excepției este o persoană pensionată sub imperiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, publicată în Buletinul Oficial nr. 82 din 6 august 1977. La data pensionării nu i-a fost recunoscută vechimea în muncă realizată în grupa I. Ulterior, prin două decizii de recalculare a pensiei, date sub imperiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul unic de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, respectiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, i-a fost recunoscut stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă, autorul excepției fiind nemulțumit însă că punctajul însumat nu a fost împărțit la numărul de ani prevăzuți ca vechime necesară în grupe superioare de muncă, menționat de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 3/1977, ci la numărul de ani prevăzut de art. 8 alin. (1) din aceeași lege. Prin urmare, ceea ce critică autorul excepției este, în realitate, o eroare de aplicare a Legii nr. 3/1977, a cărei competență de soluționare o are instanța de judecată și nu instanța de contencios constituțional. De altfel, Curtea observă că dispozițiile art. 16 lit. a) din Legea nr. 263/2010 nu stabilesc numărul de ani de stagiu de cotizare luat în calcul la stabilirea pensiei, ci prevăd doar că este considerată stagiu de cotizare în sistemul public de pensii vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001.16.În ceea ce privește dispozițiile art. 30 alin. (1) lit. e) și ale art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, Curtea apreciază că nu sunt aplicabile autorului excepției, acestea enumerând categoriile de persoane care pot fi încadrate în condiții speciale cu prilejul pensionării sub imperiul Legii nr. 263/2010 și stabilind modul de asimilare a perioadelor de vechime realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 stagiului de cotizare în condiții speciale ori deosebite de muncă. Or, așa cum s-a reținut mai sus, autorul excepției s-a pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, sub imperiul Legii nr. 3/1977, iar vechimea de muncă a fost realizată în grupa I.17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 16 lit. a), art. 30 alin. (1) lit. e) și art. 158 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Ioan Mureșan în Dosarul nr. 411/117/2016 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x