DECIZIA nr. 682 din 12 decembrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Asociația de proprietari bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 97/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.299D/2019.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând că stabilirea unei limite maxime, sub forma unor procente, pentru onorariile executorilor judecătorești se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului și este justificată de faptul că aceștia îndeplinesc, potrivit art. 4 din Legea nr. 188/2000, un serviciu de interes public, aflat sub coordonarea și îndrumarea Ministerului Justiției. Totodată, este asigurată respectarea principiilor prevăzute de art. 21 din Constituție, incidente și în faza de executare a procesului.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 2 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 97/54/2019, Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Asociația de proprietari bloc Romarta din Craiova într-o cauză având ca obiect anularea prevederilor pct. 3 lit. a) coloana „Onorarii maximale“ din anexa la Ordinul ministrului justiției nr. 2.550/C/2006 privind aprobarea onorariilor minimale și maximale pentru serviciile prestate de executorii judecătorești.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că onorariul executorului judecătoresc reprezintă plata serviciului prestat. Or, partea interesată nu va beneficia de o executare silită în condiții de echitate și celeritate, de vreme ce executorul judecătoresc nu poate să își stabilească onorariul decât la 10% din creanță, iar valoarea creanței este mică. Se susține că, deși este justificată crearea unui cadru juridic de determinare a onorariilor maximale cuvenite executorilor judecătorești, în realitate, sistemul procentual de stabilire a cuantumului onorariului maximal nu este eficient pentru creanțele a căror valoare este mică, exemplificând cu situația din cauză, în care unitatea administrativ-teritorială municipiul Craiova datorează 100 lei daune morale asociației de proprietari autoare a excepției de neconstituționalitate, onorariul maximal al executorului judecătoresc fiind de doar 10 lei. Se arată că, pentru a-și acoperi costurile, executorii judecătorești sunt nevoiți să eludeze prevederile legale referitoare la procentul din valoarea creanței pe care îl reprezintă onorariul și să își stabilească onorarii mascate, sub forma cheltuielilor de executare, ceea ce afectează atât legalitatea actelor efectuate în cadrul etapei executării silite, cât și părțile, care sunt obligate să achite cheltuieli suplimentare, stabilite ilegal. Spre deosebire de părțile unui proces privitor la o creanță a cărei valoare este mare, părțile unui proces referitor la o creanță a cărei valoare este mică sunt discriminate, iar organele de executare silită încearcă să nu le preia dosarele pentru a nu fi nevoite să încalce legea prin stabilirea de onorarii mascate. … 6.Curtea de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, având următorul conținut:– Art. 39 alin. (1) lit. a):(1)Executorii judecătorești au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii minimale și maximale stabilite de ministrul justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești. În cazul executării silite a creanțelor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt următoarele:a)pentru creanțele în valoare de până la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite;. …  …  … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și social, art. 1 alin. (5) privind supremația Constituției, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, art. 47 alin. (1) privind nivelul de trai, art. 56 alin. (2) și (3) privind justa așezare a sarcinilor fiscale și interzicerea oricărei alte prestații, în afara celor stabilite prin lege, în situații excepționale, și art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia își centrează critica pe o situație conjuncturală, fiind nemulțumită de faptul că executorul judecătoresc căruia i s-a adresat pentru a obține executarea silită a unei creanțe de valoare mică a solicitat achitarea unui onorariu mai mare decât cel corespunzător cuantumului ce ar fi rezultat din aplicarea procentului de 10%, prevăzut de textul de lege criticat, asupra creanței care trebuia valorificată pe calea executării silite. Ca atare, autoarea excepției urmărește modificarea textului de lege criticat în așa fel încât, pentru valori reduse ale creanțelor, executorii judecătorești să nu mai fie nevoiți să eludeze dispozițiile supuse controlului de constituționalitate, prin adăugarea unor costuri suplimentare, cum autoarea susține că s-ar fi întâmplat în cauză. Or, o astfel de motivare nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate, fiind antamate, în realitate, aspecte ce țin de aplicarea concretă a legii în speță.  … 13.În acest context, în care autoarea excepției tinde spre modificarea textului de lege dedus controlului de constituționalitate pentru a corespunde unei anumite modalități de aplicare în practică, devine evidentă cauza de inadmisibilitate a excepției generată de faptul că acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, contrar dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, care prevăd că, în exercitarea atribuțiilor sale, Curtea Constituțională se pronunță „numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. … 14.În sprijinul soluției de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, Curtea reamintește cele reținute în considerentele Deciziei nr. 265 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, și ale Deciziei nr. 57 din 11 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 297 din 23 aprilie 2014, în sensul că „atribuția sa de soluționare a excepției de neconstituționalitate, statuată de art. 146 lit. d) din Constituție, nu constă în analizarea conformității cu normele fundamentale a anumitor interpretări pe care organe, instituții sau autorități publice competente le dau textelor legale în procesul de aplicare a legii la diferite cazuri și circumstanțe, ci rezidă în controlul efectuat asupra unei pretinse stări de neconstituționalitate extrinsecă sau intrinsecă a unui text legal“. Așa fiind, modalitatea de interpretare și de aplicare concretă, în practică, a textelor de lege deduse controlului de constituționalitate excedează atribuțiilor instanței de contencios constituțional. … 15.De altfel, în jurisprudența sa constantă, Curtea Constituțională a statuat că nu se poate substitui legiuitorului pentru adăugarea unor noi prevederi celor instituite și nici nu își poate asuma rolul de a crea, de a abroga sau de a modifica o normă juridică (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 45 din 2 mai 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 12 mai 1995, sau Decizia nr. 27 din 12 martie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996, sau Decizia nr. 195 din 12 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 7 iunie 2005). Or, textul de lege criticat are actuala redactare ca urmare a modificării operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007 – menționată și de autoarea excepției -, act normativ prin care sa instituit, ca onorariu al executorului, procentul maxim de 10% din suma reprezentând valoarea creanței ce face obiectul executării silite. Preambulul acesteia precizează că „ținând seama de necesitatea creării unui cadru juridic transparent privind criteriile de determinare a onorariilor maximale cuvenite executorilor judecătorești pentru executarea silită a titlurilor executorii privind drepturi de creanță având ca obiect obligația de plată a unei sume de bani, se impune consacrarea de urgență a unui sistem coerent și progresiv care să asigure proporționalitatea între valoarea obiectului creanței ce urmează a fi executată silit și cuantumul onorariului cuvenit executorului judecătoresc, precum și înfăptuirea cu celeritate a actelor de executare în materie“. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, excepție ridicată de Asociația de proprietari bloc Romarta din Craiova în Dosarul nr. 97/54/2019 al Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește