DECIZIA nr. 681 din 31 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Inspecția Judiciară și de Consiliul Superior al Magistraturii în Dosarul nr. 4.149/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.620D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că Inspecția Judiciară a depus la dosar note scrise, prin care solicită respingerea ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a modificărilor legislative intervenite. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 2.268 din 12 iunie 2017, astfel cum a fost completată, pronunțată în Dosarul nr. 4.149/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 a fost ridicată de Inspecția Judiciară, reclamant în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017, până la pronunțarea instanței de fond cu privire la acțiunea în anulare a aceleiași hotărâri, cerere introdusă în temeiul art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 a fost ridicată de Consiliul Superior al Magistraturii, pârât în aceeași cauză. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară – autoare a excepției – susține că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind constituționale în măsura în care prin sintagma „sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs“ se înțelege „sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Inspecția Judiciară“. În acest sens, se susține că intenția legiuitorului a fost aceea de a da în competența Inspecției Judiciare atât organizarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, cât și numirea propriu-zisă a acestora. Consecvent acestei interpretări, Consiliul Superior al Magistraturii, în temeiul dispozițiilor ce formează obiect al excepției de neconstituționalitate, a aprobat prin Hotărârea Plenului nr. 801 din 18 septembrie 2012, la propunerea inspectorului-șef al Inspecției Judiciare, Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului privind numirea în funcție a inspectorilor judiciari, care la art. 2 alin. (1) prevedea: „Concursul pentru numirea în funcția de inspector judiciar se organizează, ori de câte ori este necesar, de către Inspecția Judiciară.“ Or, Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012, evidențiază apariția în mod nepermis, nelegal și neconstituțional a unei alte interpretări, contrară scopului legii care conferă Inspecției Judiciare atributul organizării acestui concurs. Astfel, prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633 din 25 mai 2017, a fost modificat art. 2 alin. (1) din Regulamentul amintit, după cum urmează: „Concursul pentru numirea în funcția de inspector judiciar se organizează, ori de câte ori este necesar, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.“ Cele două interpretări, fiind diametral opuse și date de aceeași autoritate în două momente diferite, pun în discuție previzibilitatea textului art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce conduce la neconstituționalitatea acestuia, prin încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii, autor al excepției de neconstituționalitate, susține că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 133 alin. (1) și ale art. 134 alin. (4) din Constituție, fiind constituționale numai în măsura în care, din interpretarea acestora, nu se exclude competența Consiliului Superior al Magistraturii de a proceda, din oficiu, la aprobarea, respectiv modificarea sau completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului privind numirea în funcție a inspectorilor judiciari. Consiliul Superior al Magistraturii arată că o interpretare restrictivă a dispozițiilor legale ce reglementează procedura de aprobare sau modificare sau completare a Regulamentului amintit ar conduce la lipsirea de substanță a rolului său de legiuitor secundar și la nesocotirea normelor constituționale invocate în susținerea excepției. Astfel, în cazul în care inspectorul-șef al Inspecției Judiciare nu formulează propuneri de modificare/completare a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului privind numirea în funcție a inspectorilor judiciari, nerecunoașterea dreptului Consiliului Superior al Magistraturii de a acționa din oficiu ar presupune să nu se poată proceda la o intervenție legislativă, cu toate consecințele ce ar decurge din acest fapt. Exercitarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției nu poate fi înțeleasă doar la nivel declarativ, fiecare dintre atribuțiile stabilite în sarcina Consiliului prin legea sa organică fiind determinantă în realizarea rolului său de garant al independentei justiției, conform art. 134 alin. (4) din Constituție. Una dintre aceste atribuții este, potrivit art. 38 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, aceea de adoptare, modificare și completare a legislației secundare. În acest context, o interpretare în sensul în care Consiliul Superior al Magistraturii nu își poate exercita atribuția de legiuitor secundar și din oficiu, ci numai la sesizarea unor anumite persoane – în cazul de față la propunerea inspectorului-șef al Inspecției Judiciare – înseamnă a goli de substanță competența decizională a Consiliului, cu încălcarea prevederilor constituționale invocate. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, a precizat că punctul de vedere al instanței ar fi obligatoriu, față de dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, doar în măsura în care excepția ar fi invocată din oficiu, dar atunci când titularul excepției este una dintre părți, instanța are doar facultatea de a prezenta o opinie. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, apreciază, în primul rând, că din motivarea excepției, rezultă că aceasta privește o problemă de interpretare a legii, asupra căreia Curtea Constituțională nu se poate pronunța. În subsidiar, apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale în măsura în care se interpretează în sensul că inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Inspecția Judiciară. Legea nr. 24/2012 a prevăzut înființarea Inspecției Judiciare, ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, activitatea Inspecției Judiciare integrându-se activității Consiliului Superior al Magistraturii. În conformitate cu art. 65 alin. (2) din Legea nr. 317/2004, Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef, care exercită funcția de conducere și organizare a activității Inspecției Judiciare, ajutat de un inspector-șef adjunct, numiți prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Din interpretarea gramaticală a normei criticate rezultă în mod clar competența Inspecției Judiciare cu privire la organizarea concursurilor de recrutare a inspectorilor judiciari, aceasta stabilind că numirea în funcție a inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare se face de către inspectorul-șef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani. În plus, în stabilirea înțelesului unei norme juridice, trebuie luată în considerare și intenția reală a legiuitorului; în cazul de față, înțelesul normei este indisolubil legat de ideea care a stat la baza adoptării, prin Legea nr. 24/2012, a prevederilor actualului capitol VII din Legea nr. 317/2004, și anume consolidarea instituțională a Inspecției Judiciare, prin organizarea acesteia ca persoană juridică, precum și asigurarea independenței operaționale a acestei entități. În calitate de entitate juridică, având organizare de sine stătătoare, și în acord cu regulile generale de drept, principiul în ceea ce privește desfășurarea procedurilor de recrutare a personalului unei instituții este acela că acestea se realizează chiar de către instituția în discuție, în cazul de față de către Inspecția Judiciară, o situație contrară acestei realități urmând să fie reglementată în mod expres prin dispozițiile legale; or, nicio prevedere nu stabilește nici expres, nici indirect prerogativa Consiliului Superior al Magistraturii de a desfășura procedurile de recrutare a inspectorilor judiciari. Mai mult, norma stabilește clar că numirea în funcție a inspectorilor se face de către inspectorul-șef, fiind lipsit de logică juridică, într-o astfel de situație, ca recrutarea să se realizeze de către Consiliului Superior al Magistraturii, iar numirea de către inspectorul-șef al Inspecției Judiciare. … 10.Guvernul, referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, apreciază că aceasta este neîntemeiată. Din interpretarea normei în discuție rezultă competența Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de a aproba Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului privind numirea în funcție a inspectorilor judiciari, prin hotărâre a Plenului, însă numai la propunerea inspectorului-șef al Inspecției Judiciare (fiind una dintre condițiile de adoptare a hotărârii Plenului, expres stipulate de lege, lipsa propunerii echivalează cu absența uneia dintre condițiile de valabilitate ale hotărârii de aprobare a regulamentului în discuție). Așadar, întrucât prevederea în discuție stabilește rolul de autoritate decidentă al Consiliului Superior al Magistraturii în această materie, se observă că aceasta nu numai că nu încalcă prevederile constituționale invocate în susținerea excepției, ci, dimpotrivă, dă expresie acestora. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de ambele părți, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 70 alin. (1) și alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care, la data sesizării Curții Constituționale, aveau următorul conținut:– Art. 70 alin. (1): „Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 8 ani în magistratură, care au cel puțin grad de tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.“; … – Art. 70 alin. (2) teza finală: „Concursul constă în susținerea unei probe scrise și a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și prevederile Codului de procedură penală sau ale Codului de procedură civilă, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 14.Curtea reține că, ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 70 alin. (1) și (2) din Legea nr. 317/2004 au fost modificate prin art. I pct. 84 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018, având, în prezent, următorul conținut:– Art. 70 alin. (1): „Inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare sunt numiți în funcție de către inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat de Inspecția Judiciară, pentru un mandat de 3 ani care poate fi reînnoit o singură dată, pe aceeași durată, dintre judecătorii și procurorii care au o vechime de cel puțin 10 ani în magistratură, care au funcționat cel puțin la tribunal sau parchet de pe lângă tribunal și au avut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare.“; … – Art. 70 alin. (2) teza finală: „Concursul constă în susținerea unei probe scrise și a unui interviu, iar tematica de concurs include legile, regulamentele și orice alte reglementări în materia organizării și funcționării instanțelor, a parchetelor și a Inspecției Judiciare, precum și prevederile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, sau ale Legii nr. 134/2010, republicată, cu modificările ulterioare, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului candidat. Interviul are o pondere de maximum 30% în media finală a concursului. Regulamentul de organizare și desfășurare a concursului se aprobă prin ordin al inspectorului-șef și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ …  … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, acestea contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004, acestea contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 133 alin. (1) privind rolul Consiliului Superior al Magistraturii și ale art. 134 alin. (4) privind atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă, referitor la admisibilitatea acesteia, că, având în vedere obiectul litigiului în cadrul căruia a fost invocată excepția de neconstituționalitate – și anume cererea de suspendare a executării unui act administrativ, întemeiată pe art. 14 din Legea nr. 554/2004, mai exact a Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017 pentru modificarea și completarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 801/2012 – se ridică problema legăturii cu soluționarea cauzei a acesteia. … 17.În cazuri similare, prin Decizia nr. 196 din 4 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013, și prin Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 17, pronunțate ca urmare a ridicării unor excepții de neconstituționalitate în cadrul soluționării unor cereri de suspendare a unor hotărâri adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituțională a stabilit că cererea de suspendare a executării actelor administrative, formulată în condițiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, reprezintă o cerere conexă acțiunii întemeiate pe art. 7 și 8 din aceeași lege, cerere a cărei introducere este guvernată de principiul disponibilității. Prin aceleași decizii, Curtea a mai reținut că dispozițiile de lege criticate pentru neconstituționalitate, constituind temeiuri ale hotărârilor emise de Consiliul Superior al Magistraturii și a căror suspendare se solicită, au legătură cu soluționarea acțiunilor deduse judecății. De asemenea, prin Decizia nr. 374 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 5 iulie 2016, paragraful 32, Curtea a reținut că doar o soluție definitivă de suspendare a actului administrativ atacat ar face inadmisibilă excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 637 din 27 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 13 februarie 2017, paragraful 18). … 18.În speță, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată de cele două părți, Inspecția Judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul cererii de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017. Prin Sentința civilă nr. 2.268 din 12 iunie 2017 (astfel cum a fost completată prin Sentința civilă nr. 2.588 din 26 iunie 2017), prin care Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, s-a admis cererea de suspendare a executării Hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 633/2017 până la pronunțarea instanței de fond cu privire la cererea în anulare. Ulterior, prin Decizia nr. 44 din 10 ianuarie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondat, recursul declarat de Consiliul Superior al Magistraturii împotriva acestei sentințe. … 19.Prin urmare, Curtea constată că, în acord cu jurisprudența sa, suspendarea definitivă a executării actului administrativ atacat conduce la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate a unor dispoziții de lege ce constituie temeiuri ale acestui act, deoarece chiar și o eventuală admitere a excepției nu ar mai produce niciun efect în cauză. Or, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 465 din 23 septembrie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 29 octombrie 2014, Decizia nr. 712 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 24 noiembrie 2015, paragraful 19). … 20.În concluzie, Curtea constată că, în prezenta cauză, eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate nu ar mai produce nicio consecință, câtă vreme cererea de suspendare a executării actului administrativ a fost admisă, printr-o hotărâre definitivă și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 este inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 70 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Inspecția Judiciară în Dosarul nr. 4.149/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și a dispozițiilor art. 70 alin. (2) teza finală din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Consiliul Superior al Magistraturii în același dosar al aceleiași instanțe.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește