DECIZIA nr. 680 din 31 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, excepție ridicată de Societatea Dako Alfa Impex – S.R.L. din Tușnadu Nou, județul Harghita, în Dosarul nr. 1.645/258/2017 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.594D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.644D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. a) și ale art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, ridicată de aceeași autoare în Dosarul nr. 1.612/305/2017 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.644D/2017 la Dosarul nr. 2.594D/2017, care a fost primul înregistrat.  … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate sunt previzibile și accesibile. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 9 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.645/258/2017, Judecătoria Miercurea-Ciuc a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Dako Alfa Impex – S.R.L. din Tușnadu Nou în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de constatare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005. … 8.Prin Încheierea din 10 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.612/305/2017, Judecătoria Sfântu Gheorghe a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. a) și ale art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Dako Alfa Impex – S.R.L. din Tușnadu Nou în cadrul unei cauze având ca obiect soluționarea plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de constatare a unor contravenții prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) și art. 21 alin. (3), precum și celor ale art. 11 și art. 20 prin raportare la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate, deoarece din modul lor de redactare nu poate fi determinată cu exactitate semnificația termenilor folosiți. Astfel, titularii planurilor/programelor/proiectelor/activităților au obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. În ceea ce privește expresia „elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare“, legiuitorul nu o definește, deoarece nu sunt precizate în lege, în concret, situațiile în care se impune notificarea autorității competente pentru protecția mediului. Aceeași este situația expresiei „orice modificări“ din conținutul textului de lege criticat, neindicânduse nici măcar exemplificativ în ce ar putea consta acestea pentru ca titularul să se poată conforma normei de lege. Mai mult, în cazul în care actul de reglementare este reprezentat de autorizația de mediu, din conținutul acesteia se poate constata că are o valabilitate de 10 ani. Prin eliberarea unei autorizații de mediu, titularul are în mod evident reprezentarea faptului că poate desfășura activitatea pentru care a fost emisă pe întreaga perioadă a valabilității acesteia. În aceste condiții, este imposibilă identificarea de către persoana pedepsită a acelei conduite a cărei nerespectare este sancționată de textul criticat și care ar trebui să definească elementul material al contravenției. Astfel, dispozițiile de lege criticate au un caracter ambiguu, fără a indica în mod expres care sunt dispozițiile legale concrete a căror încălcare are drept consecință aplicarea unei sancțiuni contravenționale, creând astfel premisele unei interpretări subiective și ale unor abuzuri.  … 10.Se mai susține că viciile de redactare a normelor criticate determină încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece reținerea sau nu a existenței faptei contravenționale este făcută de instanță în mod arbitrar, în funcție de aprecieri subiective.  … 11.De asemenea autoarea excepției de neconstituționalitate susține că norma de lege criticată încalcă și principiul nediscriminării, deoarece același act poate fi interpretat de o instanță ca fiind corespunzător, iar de alta ca fiind defectuos. … 12.Se mai arată că, în cazul faptelor contravenționale care, sub aspectul sancțiunii aplicate, pot fi asimilate celor penale, urmează a fi avute în vedere prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, art. 7 paragraful 1 din Convenție consacră principiul legalității incriminării și pedepsei. Rezultă că legea trebuie să definească în mod clar faptele contravenționale și sancțiunile aplicabile, această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa și care este sancțiunea pe care o riscă în măsura în care nu se conformează legii. Mai arată că, potrivit art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Nu se folosesc termeni cu încărcătură afectivă. Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor“. Astfel, deși legiuitorul, în cadrul procedurii de legiferare, poate opera cu termeni de drept comun, aceștia trebuie folosiți adecvat domeniului respectiv, numai în acest mod ajungându-se la respectarea unei unități terminologice a stilului juridic. … 13.În final, se susține că ordonanțele Guvernului conțin norme de reglementare primară, având o forță juridică asimilată cu cea a legii. Mai mult, potrivit art. 115 alin. (3) din Constituție, „dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, iar, potrivit alin. (7) al art. 115, ordonanțele de urgență cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege“. … 14.Judecătoria Miercurea-Ciuc și-a exprimat opinia în sensul că textul de lege criticat este redactat într-o manieră clară, iar împrejurarea că legiuitorul nu a reglementat expres în ce constau elementele noi și modificările la care se referă art. 15 alin. (2) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 nu este de natură să încalce niciunul dintre textele constituționale invocate. Legiuitorul nu putea să intervină în sensul invocat de autoarea excepției, având în vedere că actele de reglementare prevăzute de art. 2 pct. 9 și 10 sunt acte administrative în care sunt stipulate condițiile pentru desfășurarea unor activități cu posibil impact asupra mediului. Din cuprinsul acestora, persoanele care le utilizează sunt în măsură să aprecieze care este conduita pe care trebuie să o respecte, având în vedere că, potrivit art. 10 alin. (1^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, „autoritatea competentă pentru protecția mediului informează titularii prevăzuți la alin. (1) cu privire la obligațiile de mediu care trebuie asumate de părțile implicate, pe baza evaluărilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. În situația în care titularii prevăzuți la alin. (1) nu dețin acte de reglementare, obligațiile de mediu sunt identificate pe baza bilanțului de mediu“. Totodată, titularul unui act de reglementare se poate adresa instanței de contencios administrativ pentru soluționarea litigiilor generate de emiterea actelor de reglementare. … 15.Judecătoria Sfântu Gheorghe și-a exprimat opinia în sensul că excepția este întemeiată, deoarece prevederile de lege criticate reglementează cu caracter de generalitate obligațiile impuse subiectului activ al contravenției, fără însă a defini concret în ce ar consta „elementele noi“ sau „condițiile“ pe care trebuie să le aibă în vedere pentru a-și conforma conduita, respectiv a constata necesitatea solicitării emiterii unei noi autorizații. Mai mult, legea trebuie să fie clară, previzibilă și accesibilă, pentru a putea determina în mod concret conduita subiectului de drept, fără a exista elemente de natură subiectivă de apreciere. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. Textele de lege criticate nu prezintă, în sine, deficiențe de claritate, fiind redactate cu suficientă precizie, pentru a permite titularilor planurilor/programelor/proiectelor/ activităților, beneficiari ai actelor de reglementare [aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizație de mediu, autorizație integrată de mediu, autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizație privind activități cu organisme modificate genetic (art. 2 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005)], să își regleze conduita, astfel încât să prevadă consecințele ce pot decurge din neîndeplinirea obligațiilor stabilite prin lege. Mai mult decât atât, în edictarea normei criticate, legiuitorul a acționat în virtutea prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea fundamentală, care obligă statul la crearea cadrului legislativ adecvat pentru exercitarea dreptului la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului privind accesul liber la justiție, precizează că art. 18 din actul criticat prevede, în mod expres, faptul că „Litigiile generate de emiterea, revizuirea, suspendarea sau anularea actelor de reglementare se soluționează de instanțele de contencios administrativ competente“. Așa fiind, nu sunt încălcate dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție, fiind asigurat accesul liber la justiție. În plus, referitor la celelalte drepturi fundamentale pretins a fi încălcate de normele legale deduse prezentei analize, consideră că nu sunt incidente în cauză. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. a) și ale art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut: – Art. 15 alin. (2) lit. a): „Titularii planurilor/programelor/ proiectelor/activităților au obligația: a) de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării.“;  … – Art. 16 alin. (4): „În cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifică condițiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, prevăzută la art. 15 alin. (2) lit. a), menținerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informând titularul cu privire la această decizie.“  …  … 21.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, în art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, în art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum și celor cuprinse în art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. a) și art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 prevăd obligația titularilor planurilor/programelor/proiectelor/activităților de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării, situație în care autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, menținerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informând titularul cu privire la această decizie. Curtea reține că, potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, obiectul acestui act normativ îl constituie un ansamblu de reglementări juridice privind protecția mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și a elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă. Potrivit art. 2 pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005, actele de reglementare sunt: decizia etapei de încadrare, aviz de mediu, acord de mediu, autorizație de mediu, autorizație integrată de mediu, autorizație privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizație privind activități cu organisme modificate genetic. Art. 15 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 prevede că autoritatea competentă pentru protecția mediului emite sau revizuiește, după caz, actele de reglementare. Potrivit art. 16 alin. (1) și (2) din același act normativ, avizul de mediu și acordul de mediu își păstrează valabilitatea pe toată perioada punerii în aplicare a planului sau programului, respectiv proiectului, autorizația de mediu este valabilă 5 ani, iar autorizația integrată de mediu este valabilă 10 ani. Potrivit art. 16 și art. 17 din același act normativ, în cazul în care intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, sau se modifică condițiile care au stat la baza emiterii lor, autoritatea competentă decide, după caz, pe baza notificării titularului, menținerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora, informând titularul cu privire la această decizie. În situația în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanțului de mediu, după caz. … 23.Autoarea excepției susține că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. a) și ale art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 sunt neconstituționale, deoarece legiuitorul nu definește sintagma „elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare“, nefiind precizate în lege, în concret, care sunt situațiile în care se impune notificarea autorității competente pentru protecția mediului. Cu privire la această critică, referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens Curtea a constatat că, în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională s-a referit la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). Având în vedere principiul aplicabilității generale a legilor, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. … 24.Aplicând aceste considerente la speță, Curtea reține că unul dintre textele de lege criticate, art. 15 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 – ce instituie obligația titularilor planurilor/programelor/proiectelor/activităților de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului dacă intervin elemente noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, precum și asupra oricăror modificări ale condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare, înainte de realizarea modificării – nu ar fi putut să prevadă, în concret, pentru fiecare situație, care ar fi elementele noi, necunoscute la data emiterii actelor de reglementare, și nici modificările condițiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare. Curtea constată că aprecierea îndeplinirii sau neîndeplinirii acestei obligații legale aparține organului constatator și, ulterior, instanței judecătorești chemate să analizeze legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Așadar, sunt neîntemeiate criticile privind lipsa de claritate și de precizie a textelor de lege criticate și cele privind principiul legalității incriminării și pedepsei. … 25.Referitor la invocarea dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3), precum și a celor ale art. 11 și art. 20, raportate la art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că textele de lege criticate nu conduc la încălcarea dreptului oricărei persoane la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî asupra cererii de anulare a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției prevăzute de lege.  … 26.În final, cu privire la susținerea autoarei excepției potrivit căreia, în conformitate cu art. 115 alin. (3) din Constituție, „dacă legea de abilitare o cere, ordonanțele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, iar, potrivit alin. (7) al art. 115, ordonanțele de urgență cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege“, Curtea reține, în primul rând, că textele criticate fac parte dintr-o ordonanță de urgență, al cărei regim juridic este stabilit de dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (4)-(7), fără a fi incident art. 115 alin. (3) din Constituție privind legea de abilitare. În al doilea rând, Curtea reține că Legea nr. 265/2006 a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului. Totodată, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 164/2008 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din 3 decembrie 2008, prin care au fost introduse prevederile de lege criticate, a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 226/2013. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Dako Alfa Impex – S.R.L. din Tușnadu Nou în Dosarul nr. 1.645/258/2017 al Judecătoriei Miercurea-Ciuc și în Dosarul nr. 1.612/305/2017 al Judecătoriei Sfântu Gheorghe și constată că dispozițiile art. 15 alin. (2) lit. a) și ale art. 16 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Miercurea-Ciuc și Judecătoriei Sfântu Gheorghe și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește