DECIZIA nr. 680 din 15 decembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, excepție ridicată de Anamaria Veronica Popovici Lucaciu în Dosarul nr. 8.156/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.309D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții Constituționale nr. 2.263D/2019 și nr. 2.918D/2019, care au un obiect similar al excepției de neconstituționalitate, ridicată de Dan Alexandru Gondor în Dosarul nr. 8.095/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Marin Stelian în Dosarul nr. 2.917/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal efectuat în Dosarul nr. 2.263D/2019 se constată lipsa părților, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.La apelul nominal efectuat în Dosarul nr. 2.918D/2019, răspunde, personal, autorul excepției de neconstituționalitate, asistat de domnul avocat Ovidiu Văduva, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.309D/2019, nr. 2.918D/2019 și nr. 2.263D/2019, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Autorul excepției de neconstituționalitate Marin Stelian, avocatul prezent și reprezentantul Ministerului Public, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.263D/2019 și nr. 2.918D/2019 la Dosarul nr. 1.309D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, context în care susține că reglementarea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta referitoare la claritatea normei juridice. În acest sens arată că dispozițiile criticate din Legea nr. 213/2015 sunt lipsite de previzibilitate, claritate și accesibilitate, sens în care susține că formularea „de la data nașterii dreptului de creanță“ produce confuzie, întrucât dreptul de creanță s-a născut la data producerii faptei ilicite. De asemenea, arată că și mențiunea referitoare la termenul de 90 de zile este neclară, având în vedere că nu se precizează dacă acest termen este de decădere sau este de recomandare. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în realitate, autorul excepției vizează aspecte ce țin de interpretarea legii și, eventual, de o modificare a acesteia. Or, aceste aspecte excedează limitelor controlului de constituționalitate prevăzute la art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, o atare competență revenind Parlamentului, potrivit art. 61 din Legea fundamentală. Totodată, se invocă și jurisprudența constantă în această materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu prin Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018 și Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, prin care s-a statuat în sensul reglementării criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Sentința civilă nr. 1.247 din 1 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.156/2/2018, și prin Încheierea din 21 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.095/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților.  … 10.Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.917/2/2019, Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților.  … 11.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Anamaria Veronica Popovici Lucaciu, de Dan Alexandru Gondor și de Marin Stelian cu ocazia soluționării unor cauze de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anularea unor acte administrative emise de Fondul de garantare a asiguraților. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, raportat la situația de fapt din spețe, autorii acesteia susțin că în urma accidentelor produse, soldate cu vătămarea lor corporală, s-a procedat la deschiderea dosarelor penale, iar în cadrul acestora scopul administrării probelor a fost acela de a determina mărimea prejudiciului produs, prin cuantificarea traumelor suferite în zile de îngrijiri medicale. Se menționează că la data când asigurătorul Societatea de Asigurare-Reasigurare ASTRA – S.A. a intrat în faliment, procesele penale se aflau pendinte, autorii excepției fiind supuși unor expertize medico-legale, drepturile acestora fiind protejate în cadrul procesului penal, care s-a desfășurat cu mult peste data intrării în faliment a asigurătorului, astfel că termenul de 90 de zile de la deschiderea procedurii falimentului, stipulat de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, expirase la data pronunțării ordonanței de clasare în procesul penal.  … 13.În acest context, autorii excepției susțin că termenul de „90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii“ prevăzut de textul legii este imprevizibil și nu poate fi opus unei persoane care nu este parte în procedura falimentului asigurătorului, fiind un termen neconstituțional întrucât limitează accesul la justiție, nu respectă dreptul la un proces echitabil și apare ca fiind menit a scoate din joc creditorii de asigurări. Învederează că prin prelungirea procesului penal cu mult peste data deschiderii falimentului față de asigurător le-a fost negată rezolvarea diferendului atât pe calea procesului penal, cât și pe cale administrativă, instituindu-se nepermis și în detrimentul victimelor accidentelor rutiere un termen de prescripție care are ca punct zero de plecare un moment ce nu poate fi opus creditorului de asigurare, întrucât acesta nu este parte în procedura falimentului, context în care apreciază că devin aplicabile dispozițiile art. 13 alin. (6) din Legea nr. 213/2015. Așa fiind, autorii excepției consideră că prin edictarea normei legale criticate legiuitorul nu a înțeles să țină cont de trăsăturile imperative ale unei dispoziții, respectiv previzibilitatea, accesibilitatea și claritatea acesteia, context în care apreciază că procedura de solicitare a plății unei despăgubiri datorate de către Fondul de garantare a asiguraților nu este suficient de concis stabilită. … 14.Întrucât legiuitorul nu instituie nicio sancțiune pentru depășirea termenului de 90 de zile, instituit de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, autorii excepției apreciază că maniera defectuoasă de redactare a legii lasă loc posibilității de interpretare diferită. Însă, având în vedere principiul potrivit căruia orice lege se interpretează în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost edictată, autorii excepției consideră că termenul de 90 de zile este un termen de recomandare, iar nu de decădere, deoarece dacă natura juridică a termenului ar fi una de decădere s-ar ajunge la imposibilitatea practică de aplicare a legii în anumite situații concrete.  … 15.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.309D/2019 și nr. 2.263D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, iar textul criticat este constituțional în raport cu criticile formulate. … 16.Curtea de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul Curții Constituționale nr. 2.918D/2019, apreciază că textul criticat poate avea o semnificație neconstituțională în măsura în care instituția Fondul de garantare a asiguraților nu ar fi ținută de respectarea termenului de 90 de zile, într-o interpretare care să facă textul cu adevărat util pentru păgubiții care sunt în egală măsură părți în dosare penale generate de evenimentul rutier pentru care aveau asigurare în condițiile legii. În ipoteza expusă de autorul excepției, refuzul Fondului de garantare a asiguraților – întemeiat pe textul de lege criticat – de a face recalcularea termenului de 90 de zile, pornind de la termene procedurale generate de derularea procesului penal în fazele sale de judecată în fond și în calea de atac, pare să conducă la o soluție neconstituțională, blocând practic accesul la justiție al reclamantului, a cărui cerere de despăgubire ajunge să fie respinsă ca tardivă în contextul în care reclamantul avea pe rol procesul penal privind același eveniment rutier. Prin urmare, dacă prevederile art. 14 din Legea nr. 213/2015 primesc în mod uzual această interpretare, atunci textul de lege respectiv este incomplet și neclar, nu asigură cerințele constituționale specifice unei legi, adică orice normă juridică trebuie să fie clară, inteligibilă, întrucât cei cărora li se adresează trebuie nu doar să fie informați în avans asupra consecințelor actelor și faptelor lor, ci să și înțeleagă consecințele legale ale acestora, pentru a se putea conforma. … 17.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 550 din 24 iulie 2015. Prevederile criticate sunt cuprinse în capitolul III, intitulat „Procedura și condițiile de efectuare a plăților din disponibilitățile Fondului“, din această lege și, în redactarea criticată de autorii excepției, anterioară modificării prin art. I pct. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților și pentru modificarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 24 septembrie 2021, aveau următorul cuprins:– Art. 14: (1)În vederea încasării indemnizațiilor/ despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Cererea-tip de plată va fi prevăzută în reglementările emise în aplicarea prezentei legi.(2)Cererea-tip de plată prevăzută la alin. (1) se formulează în scris de către potențialul creditor și se depune direct la sediul Fondului sau prin poștă, cu scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, prin poșta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmarea primirii acestuia. Odată cu cererea-tip de plată, persoana respectivă anexează înscrisurile justificative, în copie legalizată, din care să rezulte cu exactitate cuantumul sumelor solicitate.“ …  … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la claritatea normei juridice și ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.  … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 80 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 8 mai 2017, Decizia nr. 741 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 14 martie 2019, Decizia nr. 611 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 32 din 17 ianuarie 2020, Decizia nr. 819 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 127 din 8 februarie 2021, precum și Decizia nr. 97 din 16 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 521 din 19 mai 2021, decizii prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 23.Astfel cum s-a reținut în jurisprudența precitată, prin Legea nr. 213/2015 a fost constituit Fondul de garantare a asiguraților, care are drept scop protejarea creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător. În esență, acest fond garantează plata de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii încheiate, în condițiile legii, în cazul falimentului unui asigurător, cu respectarea plafonului de garantare prevăzut în această lege și în limita resurselor financiare disponibile la momentul plății, așa cum sunt definite în actul normativ. În cazul în care disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților nu sunt suficiente pentru acoperirea cuantumului sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, creanțele acestora vor putea fi onorate pe măsura alimentării fondului cu resursele financiare prevăzute de lege. … 24.Curtea a reținut, de asemenea, că Legea nr. 213/2015 cuprinde, la capitolul III, procedura și condițiile de efectuare a plăților din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților, fiind stabilite etapele de desfășurare a acestei proceduri și condițiile de efectuare a plăților. Astfel, acest fond asigură efectuarea plății indemnizațiilor/despăgubirilor din disponibilitățile sale către creditorii de asigurări, potrivit condițiilor și plafonului de garantare stabilite de această lege. Orice persoană care invocă vreun drept de creanță împotriva asigurătorului ca urmare a producerii unor riscuri acoperite printr-o poliță de asigurare valabilă, între data închiderii procedurii de redresare financiară și cea a denunțării contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, poate solicita deschiderea dosarului de daună printr-o cerere adresată Fondului de garantare a asiguraților [art. 12 alin. (1) din Legea nr. 213/2015]. În vederea protejării drepturilor creditorilor de asigurări, fondul va lua măsurile necesare cu privire la deschiderea dosarelor de daună, constatarea tehnică a avariilor, instrumentarea dosarelor de daună și avizarea acestora din punct de vedere tehnic. Instrumentarea dosarelor de daună se va face cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la data producerii evenimentului asigurat și a condițiilor de asigurare generale și specifice prevăzute în contractele de asigurare. Fondul de garantare a asiguraților este în drept să efectueze plăți din disponibilitățile sale, în vederea achitării sumelor cuvenite creditorilor de asigurări, cu respectarea dispozițiilor legale. Astfel, în vederea încasării indemnizațiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului de garantare a asiguraților în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior [art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015]. Pe măsura înregistrării și analizării cererilor de plată ale creditorilor de asigurări, împreună cu documentele anexate, se întocmește lista creditorilor de asigurări ale căror creanțe certe, lichide și exigibile urmează să fie plătite din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților. Lista se înaintează comisiei speciale, cu propunerea de aprobare la plată a creanțelor de asigurare solicitate. După aprobarea acestor liste de către comisia specială se efectuează plățile indemnizațiilor/despăgubirilor către creditorii de asigurări. În toate cazurile în care consideră că este necesar, comisia specială poate solicita petenților completarea documentației și/sau precizarea ori furnizarea de informații suplimentare cu privire la cererea de plată a acestora. Informațiile solicitate se transmit comisiei, sub sancțiunea respingerii cererii, în termen de cel mult 10 zile de la data primirii solicitării acesteia. … 25.Curtea a subliniat că Legea nr. 213/2015 instituie doar o procedură necontencioasă pentru soluționarea pretențiilor formulate de creditorii de asigurări, iar dispozițiile acestui act normativ dispun că obținerea de despăgubiri din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților nu se face prin acțiune în justiție pe calea dreptului comun, creditorii de asigurări trebuind să sesizeze în prealabil Fondul de garantare a asiguraților prin formularea unei cereri de plată, declanșând astfel procedura de plată administrativă, necontencioasă, pusă la dispoziție de Legea nr. 213/2015 și prevăzută de art. 21 alin. (1) și (2) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 24/2019 privind Fondul de garantare a asiguraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 16 octombrie 2019. Astfel, în urma analizării cererii de plată, Fondul de garantare a asiguraților va emite o decizie, care, în situația în care petentul nu este mulțumit de modalitatea de soluționare a cererii de plată (în sensul respingerii parțiale sau totale a cererii de plată), în condițiile art. 19 din Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 23 iulie 2013, poate fi contestată la Curtea de Apel București, fiind astfel garantat dreptul de acces la justiție. Exercitarea dreptului de a formula o cerere adresată instanței de judecată nu poate exclude respectarea unor proceduri prealabile, care sunt prevăzute de legiuitor tocmai în ideea soluționării amiabile, cu celeritate, a pretențiilor exprimate de creditorii de asigurări, fără a fi nevoie de învestirea instanțelor de judecată.  … 26.Prin urmare, Legea nr. 213/2015 prevede o procedură administrativă/necontencioasă pe care potențialii creditori din contractele de asigurări trebuie să o urmeze în ceea ce privește pretenția pe care o au față de societatea de asigurare aflată în faliment. Potrivit art. 17 din Legea nr. 213/2015, creditorul de asigurări poate urma însă, separat, și procedura de faliment a asigurătorului prevăzută de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, în vederea recuperării creanței sale din activele asigurătorului aflat în faliment, care se bucură de prioritate absolută față de orice alte creanțe, prin valorificarea activelor debitoarei falite, inclusiv pentru suma cuvenită care depășește plafonul de garantare prevăzut la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 213/2015. Astfel, în cazul insolvenței unei societăți de asigurare autorizate și aflate sub reglementarea și supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară, creditorii de asigurări beneficiază de suportul Fondului de garantare a asiguraților în vederea plății indemnizaților și/sau despăgubirilor datorate conform contractelor de asigurare încheiate cu societatea de asigurare. Practic, creditorii de asigurări nu mai trebuie să se adreseze instanțelor judecătorești decât dacă doresc să facă acest demers sau dacă suma pe care o solicită depășește plafonul de garantare legal. Pentru sumele de recuperat care depășesc plafonul legal de despăgubire orice persoană este în drept să urmeze procedura legală prevăzută de Legea nr. 85/2014, cu modificările și completările ulterioare. … 27.Referitor la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, Curtea reține că, potrivit acestor dispoziții, în vederea încasării indemnizațiilor/despăgubirilor, orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în faliment poate formula o cerere motivată în acest sens, adresată Fondului de garantare a asiguraților în termen de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Reglementarea criticată vizează dreptul creditorului de asigurări de a solicita Fondului de garantare a asiguraților indemnizația/despăgubirea, drept ce este acordat de către legiuitor cu condiția exercitării acestuia într-un anumit termen, în sensul prevăzut de art. 2.545 alin. (1) din Codul civil, potrivit căruia „Prin lege sau prin voința părților se pot stabili termene de decădere pentru exercitarea unui drept sau săvârșirea unor acte unilaterale“. Astfel, Curtea reține că dreptul de a solicita despăgubirea/indemnizația trebuie exercitat în termen de 90 de zile, fie de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului, fie de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior. Prin urmare, nerespectarea acestor două termene atrage, în mod necesar, sancțiunea decăderii, în înțelesul dat acestei noțiuni de art. 2.545 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia „Neexercitarea dreptului subiectiv înăuntrul termenului stabilit atrage pierderea lui, iar în cazul actelor unilaterale, împiedicarea, în condițiile legii, a săvârșirii lor“.  … 28.Curtea apreciază, astfel, că din perspectiva conținutului său normativ dispoziția criticată este clară, sub aspectul caracterului neechivoc al obiectului reglementării, precisă, sub aspectul soluției legislative alese, și previzibilă, sub aspectul scopului și consecințelor pe care le antrenează. În consecință, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 29.De altfel, Curtea constată că pentru a înlătura orice incertitudine cu privire la natura juridică a termenului de 90 de zile, prevăzut în art. 14 alin. (1) din Legea nr. 213/2015, legiuitorul a intervenit printr-o modificare legislativă asupra acestei reglementări, respectiv prin art. I pct. 26 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 102/2021, statuând că orice persoană care pretinde un drept de creanță de asigurări împotriva asigurătorului în stare de insolvență poate formula o cerere de plată motivată, adresată, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului sau de la data nașterii dreptului de creanță, atunci când acesta s-a născut ulterior, sub sancțiunea decăderii din drept. … 30.Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată și critica formulată prin raportare la art. 21 din Constituție, deoarece termenul de 90 de zile vizează dreptul creditorului de asigurări de a solicita Fondului de garantare a asiguraților indemnizația/despăgubirea, și nu dreptul de a se adresa justiției, în temeiul art. 13 alin. (5) din Legea nr. 213/2015, potrivit căruia „În caz de respingere a sumelor pretinse se va emite o decizie de respingere. Împotriva deciziei se poate formula contestație, în condițiile prevăzute la art. 19 din Legea nr. 503/2004, republicată, cu modificările ulterioare“, și anume Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în termen de 10 zile de la data comunicării, sub sancțiunea decăderii. … 31.În jurisprudența sa, Curtea a constatat că în toate cazurile în care legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen nu s-a procedat în acest fel cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție, de care, în mod evident, cel interesat beneficiază în cadrul termenului legal instituit, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine indispensabil, în vederea exercitării dreptului constituțional prevăzut de art. 21, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. De altfel, Curtea a statuat în mod constant că reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept, subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor termene, nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, în egală măsură ocrotite (Decizia nr. 103 din 23 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 7 iunie 2021, paragraful 37). … 32.Curtea observă, de asemenea, că prin Decizia nr. 26 din 20 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 21 februarie 2018, s-a reținut că Fondului de garantare a asiguraților „nu-i revine vreo obligație decurgând din subrogarea în calitatea de asigurător, el fiind […] doar un garant în ceea ce privește plata de indemnizații/despăgubiri rezultate din contractele de asigurare facultative și obligatorii, în cadrul unei proceduri administrative strict reglementate, ce se constituie în singura modalitate de recuperare a creanței de la această entitate juridică, în cazul falimentului unui asigurător. Așadar, în cazul Fondului de garantare a asiguraților există o societate de asigurare care are calitatea de parte responsabilă civilmente și calitatea de subiect de drept, împotriva căreia s-a dispus deschiderea procedurii falimentului, iar din disponibilitățile Fondului de garantare a asiguraților se asigură efectuarea plății despăgubirilor către creditorii de asigurări în cadrul unei proceduri administrative. Raporturile dintre creditorii de asigurări și Fondul de garantare a asiguraților se derulează în cadrul procedurii speciale reglementate în cap. III din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților, iar nu în cadrul procesului penal“. Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că, prin raportare la conținutul normei legale ce definește noțiunea de parte responsabilă civilmente, reiese că protejarea creditorilor de asigurări de consecințele insolvenței unui asigurător se realizează de către Fondul de garantare a asiguraților prin intermediul unei proceduri special reglementate legislativ, iar nu prin atragerea acestuia în procesul penal, ca parte responsabilă civilmente. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anamaria Veronica Popovici Lucaciu și, respectiv, de Dan Alexandru Gondor în Dosarul nr. 8.156/2/2018 și, respectiv, Dosarul nr. 8.095/2/2018 ale Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și de Marin Stelian în Dosarul nr. 2.917/2/2019 al Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 14 alin. (1) și (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a asiguraților sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 decembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește