DECIZIA nr. 68 din 28 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba în Dosarul nr. 1.982/93/2017 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 627D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Teodor Rus, în calitate de apărător ales, cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând că, stabilind un anumit termen pentru introducerea notificării formulate în temeiul Legii nr. 10/2001, prevederile de lege criticate îngrădesc accesul liber la justiție, contrar dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că autorul urmărește interpretarea dispozițiilor legale în sensul calificării termenului pentru formularea notificării ca termen de prescripție, și nu ca termen de decădere. Arată, totodată, că, prin Decizia nr. 301 din 3 martie 2009, instanța de contencios constituțional a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor supuse controlului de constituționalitate în cauza de față prin prisma acelorași dispoziții invocate și în motivarea prezentei excepții. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 23 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.982/93/2017, Tribunalul Ilfov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de repunere în termenul de formulare a notificării prevăzute de legea menționată. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul de lege criticat nu prevede o sancțiune juridică a nerespectării termenului de 6 luni, ceea ce nu determină caracterizarea lui ca termen de decădere. Prin modul în care este formulat nu sancționează depunerea notificării către persoana juridică deținătoare după expirarea termenului, ci doar atrage pierderea dreptului persoanei îndreptățite de a se adresa instanței judecătorești pentru obținerea de măsuri reparatorii. Ca atare, autorul excepției susține că prevederile supuse controlului de constituționalitate contravin art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție și solicită Curții Constituționale să admită excepția și să constate că textul criticat este constituțional numai în măsura în care termenul de 6 luni instituit prin alin. (1) al aceluiași articol va fi considerat ca termen de prescripție și, în consecință, este susceptibil de întrerupere sau suspendare în condițiile dreptului comun, făcând aplicabilă și instituția juridică a repunerii în termen. … 7.Tribunalul Ilfov – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în esență, că instituirea unui termen de 6 luni cu consecința pierderii dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în cazul nerespectării acestuia a avut în vedere necesitatea clarificării situației juridice a imobilelor susceptibile de a fi restituite sau a fi compensate prin alte măsuri reparatorii, astfel încât să nu se ajungă la menținerea sine die a incertitudinii privitoare la situația foștilor proprietari. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale. Instituirea unui termen de decădere nu este de natură să împiedice accesul liber la justiție, deoarece toate măsurile luate de autoritățile și persoanele juridice prevăzute în Legea nr. 10/2001 pentru stabilirea și punerea în executare a măsurilor reparatorii prevăzute de lege pot fi atacate în justiție de persoanele interesate, pe baza dispozițiilor pe care însăși legea le prevede. Stabilirea unor condiționări pentru introducerea acțiunilor în justiție nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiție, fiind de competența exclusivă a legiuitorului de a institui regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile apărătorului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, care au următorul conținut: „Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent.“ Termenul de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării a fost prelungit de două ori cu câte 3 luni, mai întâi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, iar apoi prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 145/2001 pentru prelungirea unor termene prevăzute de Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001, și a expirat la un an după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv la data de 14 februarie 2002. … 13.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind accesul liber la justiție. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prin mai multe decizii ca, de exemplu, Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 5 noiembrie 2003, Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, sau Decizia nr. 1.036 din 13 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 813 din 28 noiembrie 2007, s-a statuat că recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare. Curtea a constatat că textul de lege criticat nu încalcă art. 21 alin. (1) din Constituție, ci instituie norme procedurale pentru exercitarea acestui drept, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 922 din 14 decembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 50 din 23 ianuarie 2007, sau Decizia nr. 301 din 3 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 aprilie 2009). … 15.Referindu-se la regulile procedurale impuse de Legea nr. 10/2001, instanța de contencios constituțional a reținut, în jurisprudența sa, că exercitarea unui drept de către titularul acestuia nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având drept consecință fie negarea, fie limitarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane. În condițiile în care, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii (nemo censetur ignorare legem), titularul unui drept este prezumat că a avut cunoștință de reglementarea care prevedea că valorificarea dreptului său se circumscrie unui anumit termen – pe care, de altfel, în această materie, a restituirii imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în timpul regimului comunist, legiuitorul l-a prelungit în două rânduri -, fără a înțelege să îl respecte, acesta nu are decât a-și imputa propriei lipse de diligență consecințele negative pe care este ținut să le suporte, iar nu prevederilor legale care instituie termenul în discuție (a se vedea Decizia nr. 296 din 8 iulie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003). … 16.În consecință, nu se poate reține critica potrivit căreia textul de lege care impune introducerea într-un anumit termen a notificării pentru restituirea imobilelor ce intră sub incidența Legii nr. 10/2001 ar contraveni dispozițiilor constituționale care consacră dreptul de acces liber la justiție, mai ales în condițiile în care acest termen stabilit inițial cu o durată de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii a fost apoi prelungit succesiv, de două ori, cu încă 3 luni, totalizând, așadar, un interval de timp de 1 an de la momentul intrării în vigoare a legii. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Greciano Rodolphe-Marie Edmond-Bessaraba în Dosarul nr. 1.982/93/2017 al Tribunalului Ilfov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Ilfov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește