DECIZIA nr. 68 din 1 februarie 2024

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 9 iulie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 172
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 173
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 177
ActulREFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 179
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 172
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 173
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 177
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 179
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 711 12/12/2023
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 763 18/11/2021
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 87 13/02/2019
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 601 20/09/2016
ART. 5REFERIRE LAOG 75 24/08/2000 ART. 1
ART. 5REFERIRE LAOG 75 24/08/2000 ART. 7
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 143 05/10/1999
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 172
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 173
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 177
ART. 10REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 179
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 763 18/11/2021
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 326 20/05/2021
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 100
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 172
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 184
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 185
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 186
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 187
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 188
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 189
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 190
ART. 12REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 191
ART. 13REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 173
ART. 13REFERIRE LALEGE 156 08/04/2002
ART. 13REFERIRE LAOG 2 21/01/2000
ART. 14REFERIRE LADECIZIA nr. 787 din 15 decembrie 2016
ART. 14REFERIRE LAORDIN 199 18/01/2010
ART. 14REFERIRE LAOG 2 21/01/2000
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000 ART. 1
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000 ART. 2
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000 ART. 3
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000 ART. 27
ART. 15REFERIRE LAOG 2 21/01/2000 ART. 30
ART. 16REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 64
ART. 17REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 174
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 177
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 178
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 179
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 180
ART. 18REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 181
ART. 19REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 4
ART. 19REFERIRE LACOD PR. PENALA 01/07/2010 ART. 103
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Daniela Ramona Marițiu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4), ale art. 179 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilyes Karoly în Dosarul nr. 8.188/320/2018/a3 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.320D/2020.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, invocă Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021 și Decizia nr. 711 din 12 decembrie 2023*).*) Decizia Curții Constituționale nr. 711 din 12 decembrie 2023 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea penală din 10 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 8.188/320/2018/a3, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) și ale art. 179 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ilyes Karoly cu ocazia soluționării apelului declarat de acesta împotriva sentinței penale pronunțate de Judecătoria Târgu-Mureș.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia prezintă parcursul dosarului în care a fost trimis în judecată. Susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care sunt interpretate în sensul că nu poate fi exercitat „dreptul de a cere numirea unui expert parte în vederea obținerii unei opinii scrise ori a audierii lui de către instanța de judecată pe tot parcursul procesului penal, corelativ cu obligația instanței de judecată de a admite o astfel de cerere“. Face referire la dispozițiile art. 1 și 7 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2000 privind organizarea activității de expertiză criminalistică, la doctrina referitoare la dreptul la un proces echitabil și la principiul contradictorialității, precum și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei, și Hotărârea din 5 aprilie 2007, pronunțată în Cauza Stoimenov împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei) și a Curții Constituționale (spre exemplu, Decizia nr. 601 din 20 septembrie 2016, Decizia nr. 143 din 5 octombrie 1999, Decizia nr. 87 din 13 februarie 2019).6.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că maniera în care este reglementată în legea procesual penală desemnarea unui expert recomandat de către părți sau de către subiecții procesuali principali este menită tocmai să garanteze exercitarea plenară a dreptului la apărare și echitatea procedurilor. Faptul că desemnarea expertului recomandat are loc anterior sau cel târziu pe durata efectuării expertizei este firesc, cât timp expertul parte nu este un supervizor al modalității de realizare a procedeului probator sau al conținutului raportului de expertiză, ci un specialist care participă în mod activ, împreună cu expertul sau echipa de experți desemnată de organele judiciare, la efectuarea expertizei dispuse.7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) și ale art. 179 din Codul de procedură penală, cu următorul conținut:– Art. 172 alin. (8): „La efectuarea expertizei pot participa experți independenți autorizați, numiți la solicitarea părților sau subiecților procesuali principali.“;– Art. 173 alin. (4): „Părțile și subiecții procesuali principali au dreptul să solicite ca la efectuarea expertizei să participe un expert recomandat de acestea. În cazul în care expertiza este dispusă de instanță, procurorul poate solicita ca un expert recomandat de acesta să participe la efectuarea expertizei.“;– Art. 177 alin. (4): „Părțile și subiecții procesuali principali sunt încunoștințați că au dreptul să ceară numirea câte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care să participe la efectuarea expertizei.“;– Art. 179:(1)În cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului.(2)Dacă expertiza a fost efectuată de o instituție medico-legală, institut sau laborator de specialitate, instituția va desemna un expert, dintre persoanele care au participat la efectuarea expertizei, ce urmează a fi audiat de către organul de urmărire penală sau de instanță.(3)Audierea expertului se efectuează potrivit dispozițiilor privitoare la audierea martorilor.11.Autorul excepției susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 24 referitor la dreptul la apărare.12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că problematica numirii expertului în procesele penale a fost analizată anterior, prin Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 10 martie 2022. Curtea a constatat că, potrivit art. 172 alin. (1) din Codul de procedură penală, expertizele sunt dispuse atunci când, pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză, este necesară și opinia unui expert. Conform art. 172 alin. (2) din același act normativ, expertiza se dispune, în condițiile art. 100 din Codul de procedură penală referitor la administrarea probelor, la cerere sau din oficiu, de către organul de urmărire penală sau de către instanța de judecată.Totodată, categoriile de expertize care pot fi dispuse sunt reglementate de art. 184-191 din Codul de procedură penală, și anume expertiza medico-legală psihiatrică (art. 184), autopsia medico-legală (art. 185), exhumarea (art. 186), autopsia medico-legală a fetusului sau a nou-născutului (art. 187), expertiza toxicologică (art. 188), examinarea medico-legală a persoanei (art. 189), examinarea fizică (art. 190) și expertiza genetică judiciară (art. 191). Cu toate că legiuitorul nu a definit toate categoriile anterior enumerate prin cuvântul „expertiză“, acestea sunt calificate în doctrină ca fiind tipuri de expertiză reglementate de Codul de procedură penală (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 326 din 20 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 811 din 24 august 2021, paragraful 14).13.În ceea ce privește numirea expertului de către organul judiciar, Curtea a observat că, potrivit art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în prezenta cauză, expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. Deși dispozițiile de lege criticate nu detaliază modalitatea efectivă prin care organul judiciar realizează numirea expertului, Curtea a apreciat că aceste dispoziții trebuie interpretate și aplicate în conexiune cu ansamblul legislativ în materie. Astfel, dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată prin Legea nr. 156/2002, cu modificările și completările ulterioare.14.În acest context, Curtea a reținut că expertiza poate fi efectuată de experți oficiali din laboratoare sau instituții de specialitate ori de experți independenți autorizați din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Expertiza tehnică judiciară poate fi efectuată de experți atestați în domeniile strict determinate prin Ordinul ministrului justiției nr. 199/C/2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 4 februarie 2010, și, totodată, activitatea de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară, precum și modul de dobândire a calității de expert tehnic se organizează și se desfășoară în condițiile prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 2/2000 (a se vedea și Decizia nr. 787 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 17 martie 2017).15.Curtea a reținut că, potrivit art. 1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2000, este expert tehnic judiciar orice persoană fizică ce dobândește această calitate în condițiile ordonanței și este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experții tehnici judiciari, întocmit pe specialități și pe județe, respectiv pe municipiul București. În accepțiunea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, expertul oficial este persoana care a dobândit calitatea de expert tehnic judiciar în condițiile actului normativ precizat și este înscrisă în tabelul nominal cuprinzând experții tehnici judiciari. Potrivit aceluiași act normativ, expertiza tehnică efectuată din dispoziția organelor de urmărire penală, a instanțelor judecătorești sau a altor organe cu atribuții jurisdicționale de către expertul sau specialistul numit de acestea, în vederea lămuririi unor fapte sau împrejurări ale cauzei, constituie „expertiză tehnică judiciară“ (art. 2). La cererea persoanelor fizice sau juridice se poate efectua „expertiză tehnică extrajudiciară“ (art. 3). Expertiza tehnică extrajudiciară se realizează, de asemenea, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, iar organizarea examenului în vederea atribuirii calității de expert tehnic extrajudiciar și eliberarea legitimației de expert tehnic extrajudiciar revin ministerelor și altor instituții centrale, fiecare în domeniul său de specialitate, stabilit conform legii (art. 27). Expertul tehnic extrajudiciar poate efectua numai expertize tehnice extrajudiciare în specialitatea pentru care a fost atestat, la solicitarea persoanelor fizice și juridice [art. 30 alin. (2)]; de asemenea, expertiza tehnică extrajudiciară poate fi efectuată și de expertul tehnic judiciar, la solicitarea persoanelor fizice și juridice [art. 30 alin. (1)].16.Curtea a reținut că expertiza este un mijloc de probă strict reglementat de Codul de procedură penală, fiind realizată de experți calificați drept persoane care participă la înfăptuirea de către instanțele judecătorești a justiției în cauzele penale. În aceste condiții, Curtea a observat că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili sfera persoanelor care participă la înfăptuirea justiției de către instanțele judecătorești din punctul de vedere al efectuării expertizei, precum și condițiile de acces în profesia menționată, condiții care trebuie să asigure certitudinea îndeplinirii actului profesional în mod imparțial și la un standard ridicat. Or, prevederile legale precitate nu fac altceva decât să stabilească aceste condiții necesar a fi îndeplinite de persoanele care doresc dobândirea calității de expert judiciar. Curtea a constatat că dispozițiile legale precitate asigură, din punct de vedere normativ, imparțialitatea și un grad ridicat de profesionalism în întocmirea raportului de expertiză, raportul de expertiză întocmit de către experții tehnici judiciari și extrajudiciari fiind o garanție în sensul asigurării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție.17.Totodată, Curtea a constatat că imparțialitatea, transparența și corectitudinea expertizei sunt garantate de îndeplinirea condițiilor cerute de normele procesual penale în vigoare în activitatea de întocmire a raportului de expertiză. Astfel, Curtea a reținut că legiuitorul a reglementat o serie de incompatibilități referitoare la expert în cuprinsul art. 174 din Codul de procedură penală, potrivit căruia persoana aflată în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală nu poate fi desemnată ca expert, iar, în cazul în care a fost desemnată, hotărârea judecătorească nu se poate întemeia pe constatările și concluziile acesteia. Totodată, în aceeași cauză, o persoană nu poate avea atât calitatea de expert desemnat de organul judiciar, cât și pe aceea de expert recomandat de unul dintre subiecții procesuali și, de asemenea, nu poate fi desemnată ca expert recomandat de părți în aceeași cauză o persoană care funcționează în cadrul aceleiași instituții medico-legale, institut sau laborator de specialitate cu expertul desemnat de conducerea instituției respective la solicitarea organului judiciar.18.De asemenea, Curtea a reținut că, atunci când instanța este cea care dispune efectuarea expertizei, obiectivele, desemnarea expertului, desemnarea experților consultanți, necesitatea acesteia sunt discutate în ședința publică, în contradictoriu cu toate părțile și subiecții procesuali principali din cauză, aceștia putând formula observații cu privire la întrebări, putând cere modificarea și completarea lor, putând formula obiecții și alte cereri [art. 177 alin. (1)-(3) din Codul de procedură penală]. De asemenea, părțile sau subiecții procesuali principali au dreptul de a desemna experți independenți autorizați care să participe la efectuarea expertizei [art. 172 alin. (8), art. 173 alin. (4), art. 177 alin. (4) din Codul de procedură penală], expertul parte având aceleași drepturi pe care le are și expertul desemnat de către instanță, iar, în situația în care are o opinie diferită față de cea exprimată de expertul desemnat, expertul parte poate întocmi un raport cu opinia separată ori poate consemna în raportul său eventualele inadvertențe pe care le constată. În situația în care expertiza a fost efectuată în lipsa părților ori a subiecților procesuali principali, aceștia sau avocatul lor sunt încunoștințați cu privire la întocmirea raportului de expertiză și cu privire la dreptul la studierea raportului [art. 178 alin. (5) din Codul de procedură penală]. De asemenea, raportul de expertiză va cuprinde, pe lângă mențiunile formale, prevăzute de art. 178 alin. (4) din Codul de procedură penală, și descrierea în amănunt a operațiilor de efectuare a expertizei, obiecțiile sau explicațiile părților, analiza acestor obiecții sau explicații, metodele, programele și echipamentele utilizate, iar, în final, concluziile care trebuie să fie clare și neechivoce. Totodată, în cursul urmăririi penale sau al judecății, expertul poate fi audiat de organul de urmărire penală sau de instanță, la cererea procurorului, a părților, a subiecților procesuali principali sau din oficiu, dacă organul judiciar apreciază că audierea este necesară pentru lămurirea constatărilor sau concluziilor expertului [art. 179 alin. (1) din Codul de procedură penală], iar când organul de urmărire penală sau instanța constată, la cerere sau din oficiu, că expertiza nu este completă, iar această deficiență nu poate fi suplinită prin audierea expertului, dispune efectuarea unui supliment de expertiză de către același expert [art. 180 alin. (1) din Codul de procedură penală]. În același mod, se poate dispune efectuarea unei noi expertize atunci când concluziile raportului de expertiză sunt neclare sau contradictorii ori între conținutul și concluziile raportului de expertiză există contradicții, iar aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin audierea expertului [art. 181 alin. (1) din Codul de procedură penală].19.În egală măsură, Curtea a reținut că organul de urmărire penală sau instanța de judecată nu are obligația de a adopta concluziile raportului de expertiză, iar valoarea probantă a expertizelor nu este prestabilită de către Codul de procedură penală, aceasta fiind supusă, potrivit art. 103 alin. (1) din Codul de procedură penală, liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. Așadar, toate probele trebuie raportate la ansamblul probator, acestea nefiind suficiente ca să asigure condamnarea unei persoane. De altfel, Curtea a constatat că dispunerea condamnării are loc doar atunci când acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, aspect de natură să confere procesului penal un caracter echitabil, în condițiile în care, potrivit art. 4 alin. (2) din Codul de procedură penală, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau a inculpatului.20.Așa fiind, Curtea constată că cele reținute prin Decizia nr. 763 din 18 noiembrie 2021, precitată, sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, neputându-se reține încălcarea prevederilor constituționale și convenționale invocate de autorul excepției de neconstituționalitate.21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ilyes Karoly în Dosarul nr. 8.188/320/2018/a3 al Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 172 alin. (8), ale art. 173 alin. (4), ale art. 177 alin. (4) și ale art. 179 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș – Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 februarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x