DECIZIA nr. 679 din 21 octombrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 417 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gabriel Nicolae Turcu în Dosarul nr. 8.068/236/2013* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.814D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât se solicită o interpretare a textului de lege criticat, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 258 din 18 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.068/236/2013*, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 417 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Gabriel Nicolae Turcu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva unei decizii civile prin care s-a constatat perimat apelul declarat de apelantul-reclamant împotriva unei sentințe civile. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional în măsura în care este interpretat în sensul condiționării admisibilității cererii de repunere pe rol a cauzei de acceptarea judecării în lipsă, întrucât o astfel de interpretare îngrădește drastic accesul liber la justiție și dreptul la apărare. În acest sens, se arată că instanța a încălcat art. 417 raportat la art. 416 alin. (2) din Codul de procedură civilă (potrivit căruia „Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță“), interpretând aceste articole prin adăugarea la textul de lege a unei condiții inexistente, și anume ca ultimul act de procedură îndeplinit de parte în vederea repunerii pe rol a cauzei să fie însoțit de o cerere de judecare în lipsă. Astfel, autorul excepției precizează că cererea de repunere pe rol pe care a formulat-o nu a fost calificată drept un motiv de întrerupere a cursului perimării, „văzându-se lipsa de interes a acestuia pentru judecarea recursului“. Arată că natura cererii de judecată în lipsă este cea de drept al părții, pe care aceasta alege să și-l exercite sau nu, astfel că nu poate fi interpretată ca o obligație în nicio circumstanță. În cazul în care o interpretare în sensul condiționării admisibilității cererii de repunere pe rol a cauzei de acceptarea judecării în lipsă ar fi fost dorită de către legiuitor, aceasta ar fi fost reglementată în mod expres, având în vedere că reprezintă o restrângere a drepturilor procesuale ale părților. Dorința părții de a se proceda la judecarea cauzei, manifestată prin cererea de repunere a cauzei pe rol, este blocată de instanță, care îi refuză judecarea prin inventarea unei condiții legale inexistente. Mai mult, prevederile art. 417 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate, reprezintă și o încălcare a dreptului la apărare, condiționarea admisibilității cererii de repunere pe rol a cauzei de acceptarea judecării în lipsă conducând la imposibilitatea părții de a ajunge în situația de a se apăra, de a propune probe etc., întrucât i se refuză cu totul continuarea judecării dosarului. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 417 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică un interes“. … 11.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) privind dreptul de acces liber la justiție și art. 24 privind dreptul de apărare. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că perimarea reprezintă o cauză de stingere a procesului aflat pe rolul unei instanțe judecătorești, care intervine în situația în care acesta este lăsat în nelucrare un interval de timp apreciat de legiuitor ca fiind semnificativ pentru a releva lipsa de interes în continuarea acestuia de către părțile implicate. În lipsa efectuării vreunui act de procedură util soluționării cauzei, din motive imputabile părții care, în mod rațional, ar trebui să fie interesată în finalizarea procesului, menținerea acestuia pe rolul instanței apare ca nejustificată. Perimarea este, din această perspectivă, o sancțiune procedurală aplicabilă părții care a neglijat obligațiile procesuale impuse de legiuitor pentru desfășurarea unui proces, stabilite prin reguli edictate în scopul instituirii unei succesiuni de acte procesuale care să asigure, pe de o parte, soluționarea într-un termen rezonabil a procesului și, pe de altă parte, buna administrare a justiției. … 13.În cazul de față s-a constatat intervenirea perimării ca urmare a lăsării în nelucrare a cauzei a cărei judecare a fost suspendată întrucât niciuna dintre părți, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și niciuna dintre acestea nu a cerut în scris judecarea în lipsă [suspendare voluntară, conform art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă]. Potrivit art. 415 pct. 1 din același cod, judecata cauzei suspendate se reia prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor. Autorul excepției este nemulțumit de faptul că apelul pe care l-a declarat împotriva unei sentințe civile a fost respins ca perimat, deși a solicitat în prealabil redeschiderea judecății după ce instanța dispusese suspendarea, pe considerentul că nu a formulat și o cerere de judecată în lipsă. … 14.Curtea observă că art. 417 din Codul de procedură civilă, care formează obiectul excepției de neconstituționalitate, prevede că actul de procedură trebuie îndeplinit de parte „în vederea judecării procesului“. Astfel, în contextul parcursului procesual al litigiului și în funcție de împrejurările concrete, judecătorul va analiza în ce măsură este întrunită condiția impusă prin textul de lege criticat, în sensul ca actul de procedură – pe care partea îl consideră ca având efect întreruptiv al termenului de perimare – să aibă într-adevăr aptitudinea de a conduce la reluarea judecării cauzei după suspendare, demonstrând intenția reală a părții de a se continua soluționarea procesului. … 15.În practică, în jurisprudența instanțelor, s-a apreciat că nu orice act de procedură este de natură să conducă la întreruperea curgerii termenului de perimare. Astfel, la fel ca în situația autorului prezentei excepții, s-a considerat că cererea de repunere pe rol, în condițiile în care nu se solicită și judecarea în lipsă de la dezbateri a părții care a formulat-o, iar aceasta nici nu se prezintă ulterior în cauză, nu are drept scop continuarea judecății și, în consecință, nu poate întrerupe cursul perimării. Totodată, cererea de repunere pe rol neînsoțită de solicitarea de judecată în lipsă nu poate constitui un act de procedură valabil, căruia să i se recunoască efectul de întrerupere a termenului de perimare, în condițiile în care instanța a dispus suspendarea, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă, pentru lipsa părților și absența unei cereri de judecată în lipsă. Aceasta, deoarece nu se poate păși nici ulterior la continuarea judecății dacă nu este formulată o solicitare expresă de judecare în lipsă, astfel încât să nu se mai creeze premisele apariției situației care a condus anterior la suspendare. … 16.Așadar, Curtea observă că autorul excepției aduce în discuție o problemă de aplicare a textului de lege criticat, ce ține de aprecierea judecătorului cauzei, care analizează dacă actul de procedură îndeplinit de parte este sau nu susceptibil de a se încadra în condiția impusă, respectiv aceea de a fi făcut „în vederea judecării procesului“. Dacă cererea de redeschidere a procesului trebuie sau nu însoțită de o cerere de judecare în lipsă pentru a putea conduce la întreruperea termenului de perimare nu reprezintă o chestiune de constituționalitate, câtă vreme, în sine, instituția perimării nu aduce atingere dreptului de acces liber la justiție al părților și nici dreptului la un proces echitabil, ci sancționează pasivitatea părților, care ar trebui să fie interesate în finalizarea procesului, în scopul clarificării raporturilor juridice conflictuale care au generat situația litigioasă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 417 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Gabriel Nicolae Turcu în Dosarul nr. 8.068/236/2013* al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 21 octombrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește