DECIZIA nr. 679 din 2 noiembrie 2017

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 08/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 99 din 1 februarie 2018
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ActulREFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 7REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 8REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 10REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 243 19/04/2016
ART. 17REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 574 12/07/2016
ART. 18REFERIRE LACODUL MUNCII (R) 24/01/2003 ART. 80
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 243 19/04/2016
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Daniel-Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Societatea „Nitroporos“ – S.R.L. din Făgăraș, județul Brașov, în Dosarul nr. 602/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1516D/2016.2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Aurel Lungu, prin Sindicatul Liber „Nitramonia Rompiro“. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.517D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Societatea „Nitroporos“ – S.R.L. din Făgăraș, județul Brașov, în Dosarul nr. 604/62/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă.4.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Lucian Cupu, prin Sindicatul Liber „Nitramonia Rompiro“. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.516D/2016 și nr. 1.517D/2016, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.517D/2016 la Dosarul nr. 1.516D/2016, care este primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. În acest sens, arată că autorul excepției nu formulează o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci este nemulțumit de modul de aplicare a legii, aspect ce nu poate fi soluționat de Curtea Constituțională, potrivit competenței sale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 2 iunie 2016, pronunțate în dosarele nr. 602/62/2015 și nr. 604/62/2015, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, excepție ridicată de Societatea „Nitropos“ – S.R.L. din Făgăraș cu prilejul soluționării apelurilor formulate împotriva Sentinței civile nr. 1.411 din 2 iulie 2015, pronunțate de Tribunalul Brașov în dosarele nr. 602/62/2015 și nr. 604/62/2015.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul excepției arată, în esență, că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu sunt suficient de clare și predictibile pentru a stabili cu exactitate care sunt toate drepturile de care ar fi beneficiat salariatul, cuantumul majorărilor, indexărilor și actualizărilor aplicate la momentul calculului despăgubirii și momentul de la care se dispune reintegrarea acestuia, iar aprecierea tuturor acestor aspecte este lăsată în competența instanței de judecată.9.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanțele trebuie să se bucure de plenitudine de jurisdicție, atât în fapt, cât și în drept, astfel încât trebuie să aibă competența să analizeze toate chestiunile de fapt și de drept pertinente pentru litigiul cu care au fost învestite. De asemenea, arată că legea impune un anumit cuantum al despăgubirii, norma fiind suficient de clară și predictibilă, chiar dacă are caracter general, având în vedere că lasă instanței posibilitatea de a analiza, pe baza probelor, care este prejudiciul efectiv suferit, în raport cu particularitatea fiecărei spețe. În plus, instanța de judecată susține că ceea ce solicită autorul excepției nu se poate realiza, deoarece sunt aspecte particulare, care țin de executarea unei hotărâri judecătorești în funcție de petitele contestației, de ceea ce s-a cerut, angajatorul având dreptul de a-și exprima și el un mod de calcul al acestor pretenții și de a le contestata.10.În ceea ce privește textul art. 80 alin. (2) din Legea nr. 53/2003, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă arată că acest text de lege, împreună cu dispozițiile art. 80 alin. (3) din același act normativ impun cerința ca salariatul să solicite în mod expres repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, iar momentul de la care se poate cere repunerea în situația anterioară ține de aplicarea și interpretarea principiului restitutio in integrum, în cazul în care contestatorul nu invocă expres încetarea contractului individual de muncă la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. În acest sens, arată că argumentele expuse de autorul excepției pun în evidență anumite lacune ale legii și aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii, care nu intră în competența instanței de control constituțional, ci a instanțelor de judecată.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, dispoziții potrivit cărora: (1)În cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul.(2)La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere.16.Autorul excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că a mai analizat dispozițiile de lege criticate în raport cu critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 243 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 1 iulie 2016, paragraful 16, Curtea a reținut că dispozițiile art. 80 alin. (1) din Codul muncii fac parte din secțiunea 7 „Controlul și sancționarea concedierilor nelegale“ a capitolului V „Încetarea contractului individual de muncă“ și stabilesc că, în cazul în care concedierea a fost efectuată în mod netemeinic sau nelegal, instanța va dispune anularea ei și va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul. Astfel, dispozițiile de lege criticate reprezintă o concretizare a principiului repunerii părților în situația anterioară deciziei de concediere, aceasta fiind o consecință firească a lipsirii de efecte a deciziei de concediere. Obligația angajatorului de plată a acestor despăgubiri operează în toate cazurile în care s-a constatat netemeinicia sau nelegalitatea actului de concediere, ope legis. Spre deosebire de aceasta, reintegrarea în funcția deținută anterior poate avea loc numai dacă cel concediat solicită expres acest lucru instanței judecătorești. În acest sens, art. 80 alin. (2) din Codul muncii prevede că „La solicitarea salariatului instanța care a dispus anularea concedierii va repune părțile în situația anterioară emiterii actului de concediere“, iar alin. (3) prevede că, „În cazul în care salariatul nu solicită repunerea în situația anterioară emiterii actului de concediere, contractul individual de muncă va înceta de drept la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești.“18.Analizând criticile de neconstituționalitate aduse dispozițiilor art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 574 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 1 august 2016, paragrafele 13-16, a reținut că, potrivit textului din Constituție invocat, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative. În acest sens Curtea a precizat că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Curtea a observat, în același timp, că, pentru legiuitor, poate fi dificil să redacteze legi de o precizie totală și a considerat că o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, fără a afecta însă previzibilitatea legii. Raportând aceste considerente la critica de neconstituționalitate analizată, Curtea a reținut că dispozițiile art. 80 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 sunt formulate cu o precizie suficientă care permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. De asemenea, Curtea a apreciat că aspectele referitoare la calculul despăgubirii, momentul cu care se dispune reintegrarea salariatului sau aspectul ce se referă la vechimea în muncă, vizează chestiuni ce țin de aplicarea legii la cazul dedus judecății, ceea ce intră în competența de soluționare a instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.19.Tot cu privire la aceleași aspecte, Curtea, prin Decizia nr. 243 din 19 aprilie 2016, paragraful 20, a reținut că „în virtutea principiului separației puterilor în stat, Parlamentul nu are dreptul să intervină în procesul de realizare a justiției. O imixtiune a puterii legislative care ar pune autoritatea judecătorească în imposibilitatea de a funcționa, chiar dacă numai cu referire la o anumită categorie de cauze și pentru o anumită perioadă de timp, ar avea drept consecință ruperea echilibrului constituțional dintre aceste autorități.“20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea „Nitroporos“ – S.R.L. din Făgăraș, județul Brașov, în dosarele nr. 602/62/2015 și nr. 604/62/2015 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 80 alin. (1) și (2) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x